Decizia, justificată oficial printr-o „eroare administrativă”, a stârnit acuzații de mușamalizare și lipsă de transparență, potrivit unei investigații publicate de The Guardian.
Documentele respective fuseseră puse inițial la dispoziția presei sub embargo și includeau minute guvernamentale din anii 2004–2005, care făceau referire la cheltuielile de deplasare ale prințului Andrew în perioada în care acesta a fost trimis comercial al Regatului Unit.
Documentele despre familia regală retrase în ultimul momentDosarele transmise către Arhivele Naționale conțineau și materiale legate de moartea Dianei, Prințesă de Wales, precum și corespondență internă privind relațiile dintre Downing Street și Casa Regală. Printre acestea se afla și o scrisoare de scuze adresată Reginei Mamă, după ce o telegramă oficială de aniversare fusese formulată într-un mod considerat necorespunzător.
Minutele retrase făceau referire la vizite oficiale ale prințului Andrew în China, Rusia, Asia de Sud-Est și Spania. Potrivit documentelor consultate de jurnaliști înainte de retragere, o modificare a regulilor ar fi putut duce la transferarea cheltuielilor de deplasare ale acestuia către Biroul Regal de Călătorii, ceea ce ar fi crescut bugetul cu aproximativ 90.000 de lire sterline.
Acuzațiile de lipsă de transparență ale guvernului britanicCabinet Office a susținut ulterior că documentele nu ar fi trebuit niciodată făcute publice, invocând o „eroare administrativă”. Totuși, criticii consideră că reținerea acestora evidențiază modul în care documentele referitoare la familia regală sunt, în mod frecvent, exceptate de la publicare în baza Legii privind documentele publice.
Graham Smith, director executiv al organizației Republic, care militează pentru abolirea monarhiei, a declarat că nu ar trebui să existe excepții pentru familia regală. Acesta susține că presiunea ar fi venit din partea Palatului, nu pentru a-l proteja exclusiv pe prințul Andrew, ci pentru a proteja instituția monarhiei.
Documente despre Diana și relațiile diplomatice, sub controlul guvernului britanicUn set de documente privind moartea Dianei și organizarea funeraliilor fusese publicat anterior, în 2005, în baza Legii privind libertatea informației.
Cu toate acestea, Downing Street a refuzat atunci să facă publice detalii despre o conversație dintre Tony Blair și președintele francez Jacques Chirac, motivând că discuțiile sunt confidențiale și nu prezintă interes public.
Șoferii de vehicule de mare tonaj trebuie să își planifice cu atenție deplasările în perioada Anului Nou. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat marți introducerea unor restricții de circulație pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone pe DN7, una dintre cele mai circulate artere rutiere din țară.
Restricții de trafic pe DN7, în zilele de Anul NouPotrivit CNAIR, restricțiile se aplică miercuri, 31 decembrie 2025, joi, 1 ianuarie 2026 și vineri, 2 ianuarie 2026. Măsura vizează sectorul de drum Pitești – Râmnicu Vâlcea – Veștem, între intersecția DN7 cu DN7C și DN7 cu DN1, în ambele sensuri de mers.
Intervalele orare în care circulația este restricționată:Măsura este instituită conform Ordinului MT–MAI nr. 1249-132/2018 și vizează toate vehiculele rutiere cu MTMA mai mare de 7,5 tone, cu excepția celor destinate exclusiv transportului de persoane.
Nu intră sub incidența restricțiilor vehiculele aparținând Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, serviciilor de ambulanță, pompierilor și structurilor de intervenție în situații de urgență. Aceeași prevedere se aplică și celorlalte categorii de vehicule menționate în Anexa nr. 2 a ordinului.
Atenționare pentru traficCNAIR avertizează că nerespectarea restricțiilor constituie contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit legislației în vigoare.
Autoritățile recomandă conducătorilor auto să se informeze din timp și să ia în calcul rute alternative, pentru a evita aglomerația și eventualele sancțiuni în perioada sărbătorilor de iarnă.
Potrivit Patriarhiei, evenimentele liturgice prilejuite de sărbătoarea Botezului Domnului încep la ora 8.30, când va fi săvârșită Sfânta Liturghie.
De la ora 10.30, în pridvorul Reședinței Patriarhale, va fi săvârșită Slujba Sfințirii Mari a apei (Agheasma Mare) de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, iar apoi credincioșii prezenți la slujbă vor fi binecuvântați prin stropire cu această Agheasmă.
De la ora 11.30, la Baldachinul Sfinților de lângă Catedrala Patriarhală Sfinții Împărați Constantin și Elena, va fi oferită credincioșilor prezenți câte o sticlă de jumătate de litru cu Agheasmă Mare. În total, vor fi distribuiți 10.000 de litri de Agheasmă Mare îmbuteliați în sticle de jumătate de litru, anunță Biroul de Presă al Patriarhiei Române, citat de agenția Basilica.
În ultimele 12 luni, numeroase țări din Europa au adoptat soluții AI în domeniul sănătății. Acestea se folosesc de la anticiparea unor boli grave până la combaterea rezistenței la antibiotice. Finlanda, Estonia, Germania, Marea Britanie și Spania se numără printre statele care au testat și implementat astfel de tehnologii, scrie Euronews.
1.Predicția riscurilor de sănătate cu mult înainte de debutul boliiCercetători din Europa au creat modele AI capabile să anticipeze peste o mie de afecțiuni. Pe listă sunt incluse problemele serioase precum cancer, diabet sau infarct. Astfel ele pot fi depistate cu până la zece ani înainte de stabilirea unui diagnostic oficial. Alte aplicații lansate în 2025 pot evalua riscuri genetice rare, starea de sănătate a inimii femeilor prin analiza mamografiilor sau pot detecta biomarkeri ai stresului cronic folosind investigații uzuale.
2. Diagnostic mai rapid și mai precisUn moment de referință a fost certificarea, pentru prima dată în Europa, a unui asistent medical AI – Prof. Valmed – capabil să sprijine medicii în procesul de diagnosticare și alegere a tratamentului, analizând volume mari de date medicale. În Marea Britanie, un stetoscop inteligent poate identifica probleme cardiace în doar 15 secunde. Alte sisteme AI ajută la scurtarea timpului de diagnostic pentru cancerul de prostată, prioritizând cazurile cu risc ridicat.
3. Monitorizare postoperatorie automatizatăÎn Germania, cercetătorii au folosit AI pentru supravegherea pacienților cu stenturi coronariene. Algoritmul analizează imagini ale vaselor de sânge și evaluează procesul de vindecare cu o precizie comparabilă cu cea a medicilor specialiști. Această abordare ar putea uniformiza monitorizarea după intervenții chirurgicale și reduce riscul complicațiilor cardiovasculare.
4. O nouă armă împotriva rezistenței la antibioticeRezistența bacteriilor la antibiotice rămâne una dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea publică europeană. În 2025, echipe de cercetători au început să folosească AI pentru a dezvolta tratamente inovatoare și pentru a înțelege mai bine modul în care răspunde sistemul imunitar. Pe termen mediu, se urmărește crearea de vaccinuri și terapii noi cu ajutorul modelelor avansate de inteligență artificială.
5. Reducerea birocrației și mai mult timp pentru paciențiPentru a diminua presiunea asupra personalului medical și a combate fenomenul de epuizare profesională, tot mai multe unități sanitare europene utilizează AI în activități administrative, precum redactarea fișelor medicale, gestionarea trimiterilor sau completarea documentelor. Mari companii tehnologice și start-up-uri europene au lansat asistenți clinici AI în Irlanda, Spania, Germania, Marea Britanie, Finlanda și alte state, cu scopul de a permite medicilor să acorde mai mult timp consultului direct cu pacienții.
Europa își propune să joace un rol mai vizibil în noua cursă spațială, iar Germania își asumă deschis ambiția de a fi în prima linie, considerând momentul drept o oportunitate istorică pentru Berlin, potrivit Euronews.
Următoarea aselenizare cu echipaj uman este programată pentru anul 2027, în cadrul programului Artemis coordonat de NASA. Spațiul a redevenit un domeniu de competiție strategică, iar o prezență permanentă pe Lună este văzută nu doar ca progres științific, ci și ca un simbol al puterii tehnologice și geopolitice.
Germania pe Lună și rolul Europei în programul ArtemisRevenirea oamenilor pe Lună face parte din programul Artemis, la care Agenția Spațială Europeană (ESA) este un partener esențial. Misiunea Artemis 2, prima cu echipaj uman pe orbită lunară, este planificată pentru 2026, iar Artemis 3 ar urma să readucă astronauți pe suprafața Lunii în 2027, pentru prima dată din 1972.
Europa joacă un rol-cheie în acest program, modulul de serviciu al capsulei Orion fiind dezvoltat de ESA și construit în mare parte în Germania. Conducerea ESA a anunțat că primii europeni care ar putea ajunge pe Lună vor fi, cel mai probabil, astronauți germani, francezi și italieni, Germania fiind prima pe listă.
Cine ar putea fi primul astronaut germanPatru astronauți germani sunt luați în calcul pentru o viitoare misiune lunară.
Cei mai bine poziționați sunt Alexander Gerst și Matthias Maurer, ambii cu experiență pe Stația Spațială Internațională.
Experiența anterioară în spațiu este un criteriu decisiv, iar Gerst s-a declarat deja deschis unei misiuni pe Lună.
Ambiția independenței spațiale europeneUn astronaut european pe Lună ar avea o valoare simbolică majoră pentru Uniunea Europeană, care rămâne dependentă de SUA în multe domenii spațiale. ESA beneficiază de un buget record de 22,1 miliarde de euro pentru perioada 2026–2028, Germania fiind cel mai mare contributor, cu 5,1 miliarde de euro.
Oficialii germani vorbesc deschis despre un program spațial „Made in Germany”, considerat esențial pentru securitatea și suveranitatea tehnologică a Europei.
Germania pe Lună într-o competiție globală tot mai durăÎn timp ce Europa și SUA colaborează, Rusia și China își accelerează propriile programe lunare.
Rusia se confruntă cu dificultăți financiare, iar China vizează o misiune cu echipaj uman pe Lună până în 2030. Pentru Germania, chiar și un prim gest simbolic, precum trimiterea unei mascote pe orbită în 2026, ar putea marca începutul unei prezențe europene durabile pe Lună.
Potrivit ISU Sibiu, intervenția a avut loc la un centru comercial de pe starada Lector din oraș, unde a fost semnalată o fisură la instalația frigorifică.
La fața locului s-a intervenit cu o autospecială de stingere și un echipaj SMURD.
17 persoane au fost evacuate preventiv.
Nu au fost înregistrate victime, au transmis pompierii.
Consilierii locali au aprobat luni studiul de fezabilitate, devizul general și indicatorii tehnioco-economici ai proiectului care vizează construcția stației de sortare la marginea Bucureștiului, pe Bulevardul Timișoara.
Conform Primăriei Sectorului 6, stația va fi prima din acest sector, va avea 4 hectare și va fi înconjurată de o pădure urbană.
Noua stație va prelua, sorta și pregăti pentru reciclare fracțiile de hârtie/carton, plastic și metal, colectate din punctele din sector. De asemenea, sticla colectată va fi doar stocată temporar pe amplasament și livrată către instalații specializate.
Procesul de preluare și sortare va fi unul automatizat, care va permite gestionarea unui volum ridicat de deșeuri. Capacitatea maximă va fi de 26.100 tone pe an.
„În jurul stației, vom amenaja un spațiu verde. Acum, zona este una industrială, în apropierea CET Vest. Pentru a reduce poluarea și a îmbunătăți calitatea aerului, halele de sortare vor fi semiîngropate și vor avea spații verzi deasupra lor. În plus, filtre performante vor asigura un aer curat”, arată reprezentanții primăriei.
Special pentru elevi, o pasarelă pietonală va fi amenajată deasupra halelor, unde aceștia vor avea acces pentru a observa întregul proces și a descoperi secretele reciclării.
La sfârșitul lui 2024, autoritățile americane estimau că Hamas obținea în jur de 10 milioane de dolari lunar. Acești bani veneau din campanii false de strângere de fonduri pentru ajutor umanitar. Unele dintre aceste operațiuni au fost investigate și în Italia. Procuratura antiterorism din peninsulă a dispus arestări și punerea sub acuzare a mai multor persoane.
Il Post arată că deși aceste contribuții nu reprezintă principala sursă de venit a organizației, importanța lor a crescut odată cu declanșarea conflictului din Gaza, când alte rute financiare au fost întrerupte sau diminuate.
Sprijinul Iranului și fondurile provenite din QatarÎncă de la formarea sa, Hamas a beneficiat de sprijin financiar din partea Iranului, principalul său aliat strategic. După ce a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza, în 2007, organizația a primit fonduri și din Qatar.
Până în octombrie 2023, Qatarul transfera lunar milioane de dolari administrației din Gaza. Între 2018 și 2021, aceste sume erau livrate în numerar, cu acordul Israelului și sub escortă militară. Oficial, banii erau destinați plății salariilor funcționarilor și achiziției de combustibil pentru centralele electrice. Guvernul israelian a permis aceste transferuri considerând că Hamas era mai interesată de guvernarea Gazei decât de escaladarea confruntării militare, ceea ce slăbea influența Autorității Naționale Palestiniene din Cisiordania.
Structuri financiare ascunse și firme fantomă pentru finanțarea HamasFinanțarea din Iran a fost mult mai puțin transparentă. În timp, Hamas a dezvoltat o rețea extinsă de companii în afara teritoriilor palestiniene. Acestea erau susținute de Teheran, prin care transfera fonduri către Gaza. Structurile gestionau afaceri în minerit, construcții și imobiliare, cu active evaluate la sute de milioane de dolari. După 2019, în urma intensificării sancțiunilor, centrul operațional al rețelei a fost mutat în Turcia, unde organizația are mai multă libertate de acțiune.
Pentru a evita sistemele bancare tradiționale, Hamas recurge și la hawala, un mecanism de transfer de bani apărut în Evul Mediu. Acesta este bazat pe intermediari și relații de încredere, fără documente oficiale sau tranzacții bancare directe. Lipsa trasabilității face ca hawala să fie dificil de supravegheat și continuă să fie folosit pentru transferuri din Iran și alte state din regiune către Gaza.
În ultimii ani, criptomonedele au devenit o opțiune tot mai frecventă pentru Hamas. Dacă la început erau folosite pentru donații mici, numărul mare al acestora le-a transformat treptat într-un instrument pentru transferuri substanțiale. Deși tranzacțiile digitale pot fi urmărite teoretic, schimbarea constantă a portofelelor și utilizarea platformelor din țări care nu aplică standardele internaționale îngreunează monitorizarea.
Până la izbucnirea războiului, o parte din fondurile Hamas provenea din taxele impuse asupra mărfurilor și tranzacțiilor comerciale din Gaza. Aceste venituri au scăzut drastic odată cu blocada totală. Surse diplomatice afirmă că, în timpul conflictului, organizația ar fi confiscat o parte din ajutoarele umanitare. Hamas a revândut ulterior bunuri esențiale pentru a obține fonduri.
Suspiciuni privind activitatea ONG-urilorAutoritățile israeliene susțin că unele fonduri colectate de organizații umanitare pentru Gaza ar putea fi redirecționate către Hamas. În consecință, mai multe ONG-uri au fost investigate sau au avut conturile înghețate în state precum Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda. În Italia, o anchetă recentă urmărește să clarifice dacă banii adunați aveau cu adevărat destinație umanitară sau erau folosiți pentru finanțarea grupării.
În ciuda sancțiunilor, blocadei și intensificării controalelor internaționale, Hamas reușește să își mențină structurile administrative și să sprijine membrii organizației. Nu se știe cu exactitate dacă resursele actuale provin din economii acumulate înaintea războiului sau dintr-o combinație de metode – donații, criptomonede, rețele informale și deturnarea ajutoarelor – care continuă să scape parțial supravegherii globale.
