„Finalul acestui an ne aduce o veste excelentă pentru Autostrada Unirii A8. Compania Națională de Investiții Rutiere a lansat astăzi licitația pentru proiectarea și execuția Tronsonului 4 Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ultimii 15,5 kilometri ai autostrăzii, la granița cu Republica Moldova. Întregul proiect A8 de la Moțca la Ungheni va fi finanțat prin Programul SAFE – Security Action for Europe”, se arată în anunțul publicat de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Tronsonul 4 face legătura între DN 24 (Iași) și Podul peste Prut de la Ungheni, care este punct vamal cu Republica Moldova. Lucrările de construire a acestui tronson au un cost estimativ de 4,7 miliarde lei și o durată totală de realizare de 3 ani și 8 luni (46 de luni). Proiectarea va dura 10 luni, iar execuția lucrărilor va dura 3 ani (36 de luni).
„Un aspect deosebit de important: România va construi, cu fonduri europene, primii kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova. În cadrul aceluiași contract, constructorul va realiza și primii 5 km din Autostrada Ungheni – Chișinău, între Podul peste Prut și centura municipiului Ungheni – un nou pas concret în unirea tuturor românilor în Uniunea Europeană”, a precizat Horațiu Cosma.
Potrivit acestuia, contractul pune accent pe legătura cu Podul peste Prut de la Ungheni. CNIR va acorda punctaj suplimentar firmelor ofertante care își asumă realizarea, în maximum 18 luni, a segmentului de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut.
Acesta a precizat că tronsonul aduce și provocări tehnice. Proiectul pentru tronson presupune construcția a 14 poduri și pasaje, două tunele (cel mai lung, de aproximativ 1.700 m), două noduri rutiere, dintre care: un nod de perspectivă pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași, dar și un nod rutier la Golăiești.
„Autostrada Unirii nu mai este un proiect pe hârtie, ci o realitate istorică care se înfăptuiește pe zi ce trece și care va uni prin viteză, siguranță și modernizare întreaga Moldovă cu Transilvania și restul Europei”, a conchis Horațiu Cosma.
Tensiunile din regiunea Mării Baltice și războiul din Ucraina nu se traduc, în acest moment, într-o escaladare iminentă la nivelul NATO, potrivit serviciilor de informații estoniene. „Ceea ce observăm în continuare este că Rusia nu are, în prezent, intenția de a ataca niciunul dintre statele baltice sau NATO, în sens larg”, a declarat șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin, într-un interviu acordat postului public ERR.
Rusia evită o confruntare cu NATOOficialul estonian a explicat însă că această evaluare favorabilă nu este una definitivă și depinde de menținerea unei posturi de descurajare credibile. Potrivit lui Rosin, Rusia caută să evite o confruntare directă cu NATO.
Moscova și-ar fi modificat comportamentul ca urmare a reacțiilor ferme ale NATO și ale statelor occidentale la incidentele recente din regiunea Mării Baltice – de la sabotaje ale infrastructurii subacvatice până la incursiuni aeriene. „Ca răspuns la reacțiile Occidentului sau ale NATO, Rusia și-a ajustat comportamentul pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente”, a explicat șeful securității Estoniei.
Pacea care nu aduce siguranță EuropeiRosin a arătat că, de la lansarea misiunii NATO Baltic Sentry, nu au mai fost înregistrate incidente legate de cablurile submarine. Riscurile nu pot fi însă excluse complet pe termen lung, având în vedere nivelul ridicat al activității militare și continuarea războiului din Ucraina.
În același timp, Estonia avertizează că o eventuală pace în Ucraina care nu ar echivala cu o înfrângere clară a Rusiei ar putea crește riscurile pentru Europa. „Dacă Rusia devine mai încrezătoare și mai îndrăzneață, acest lucru crește riscurile pentru noi”, a spus Rosin, chiar și în scenariul unui armistițiu sau al unui conflict înghețat.
Miza reînarmăriiEl a atras atenția și asupra eforturilor Moscovei de a frâna reînarmarea Europei, inclusiv prin mesaje „liniștitoare” și influență politică. „Scopul este să creeze diviziuni în societate și să pună presiune pe factorii de decizie”, a afirmat oficialul estonian.
Menținerea actualului nivel de securitate nu este garantată automat, iar respectul Rusiei față de NATO trebuie susținut pe termen lung, a avertizat șeful serviciilor de informații externe ale Estoniei.
„Rusia încă respectă NATO. Sarcina noastră este să ne asigurăm că o va face și peste un an, cinci sau zece ani”, a spus Rosin, subliniind că acest obiectiv presupune investiții constante în apărare din partea Estoniei, a Uniunii Europene și a NATO.
DNA a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a unei profesoare universitare, de la Facultatea de Medicină și Farmacie, acuzată de luare de mită și de folosirea, direct sau indirect, de informații nedestinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Conform anchetatorilor, aceasta era președinte al comisiei de examinare pentru obținerea titlului de farmacist specialist și coordonator al grupei de rezidențiat în specializarea Farmacie Generală.
În același dosar au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, și profesorii universitari Robu Silvia și Bălănescu Fănică (secretar al comisiei de examinare), pentru luare de mită, precum și D.M., persoană fără calitate specială, pentru complicitate la luare de mită. Procurorii au mai trimis în judecată pe Bonifate Florina, asistent universitar și președinte al Colegiului Farmaciștilor Galați, studentă candidată la examen, pentru două infracțiuni de dare de mită, precum și 20 de studenți candidați la examen, pentru dare de mită și dare de mită în formă continuată.
Mita și subiecte scurseDNA arată că, înainte de examenul programat în noiembrie 2024, Dumitriu Buzia Olimpia ar fi acceptat, la 10 octombrie 2024, „promisiunea oferirii sumei de 9.200 de euro” de la o rezidentă farmacistă candidată, pentru a facilita promovarea frauduloasă prin remiterea subiectelor. Potrivit procurorilor, la 15 octombrie 2024, aceasta ar fi furnizat în avans subiectele aceleiași candidate, pentru a le distribui celorlalți rezidenți care ar fi oferit bani în scopul fraudării.
Anchetatorii susțin că, în cadrul aceluiași demers, la 31 octombrie 2024, profesoara Robu Silvia ar fi primit direct un set de bijuterii din aur în valoare de 6.209,90 lei, despre care ar fi știut că provine de la candidați, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. De asemenea, la 7 noiembrie 2024, Bălănescu Fănică ar fi primit, din partea candidaților, suma de 1.000 de lei și alte bunuri, mai indică DNA.
Examenul de rezidențiat pentru Farmacie Generală a avut loc la 8 noiembrie 2024, la Facultatea de Medicină și Farmacie a Universității „Dunărea de Jos” Galați, cu participarea a 29 de rezidenți farmaciști, „toți fiind declarați admiși, cu medii peste 8”, potrivit procurorilor. DNA afirmă că, pe parcursul examenului, candidații ar fi fost lăsați de membrii comisiei să utilizeze surse de informare precum telefoane mobile, smartwatch-uri și notițe.
Potrivit anchetei, la 16 ianuarie 2025, D.M., soțul profesoarei Dumitriu Buzia Olimpia, ar fi primit suma totală de 9.200 de euro „cu titlu de mită”, pentru inculpată, în scopul descris de procurori.
În vederea confiscării speciale, DNA a dispus măsuri asigurătorii, respectiv sechestrul asupra sumei de 9.200 de euro, ridicată de la domiciliul profesoarei Dumitriu Buzia Olimpia la percheziții, și asupra setului de bijuterii ridicat de la domiciliul profesoarei Robu Silvia.
Separat, DNA a precizat că instanța a fost sesizată anterior, în baza art. 483 Cod procedură penală, cu acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru șapte inculpați – studenți candidați – acuzați de dare de mită (în forme diferite), dare de mită în formă continuată și complicitate la folosirea de informații nedestinate publicității. Potrivit DNA, aceștia au recunoscut faptele și au acceptat pedepse cu suspendare, cuprinse între 2 ani și 9 luni și 1 an, 2 luni și 20 de zile, cu termene de supraveghere de 2 ani și 9 luni, respectiv 2 ani.
Florin Drăgan conducted an end-of-year analysis of the evolution of the economic environment and the labor market, as well as the outlook for next year, based on dialogue with representatives of the business community and the technology sector. The conclusions show that the economic impact varied from one sector to another. The areas supported by investments from the PNRR (National Recovery and Resilience Plan) experienced relatively stable growth, while sectors dependent on global markets, such as automotive and IT&C, were strongly affected by international tensions and European economic instability.
Automotive industry is going through an difficult period„The automotive industry is going through an extremely difficult period at European level, and this is also felt in Romania. We are talking about a combination of factors that simultaneously affect manufacturers and suppliers: the economic slowdown, falling demand, rising energy and raw material costs, but also the pressure of the transition to electromobility. The investments required for new technologies are very high, and it is difficult to recoup them in an unstable economic context. In addition, increasingly strong competition from China, which benefits from lower costs and a significant lead in the field of electric vehicles, is putting additional pressure on European manufacturers. Added to this are trade tensions and supply chain issues, which are affecting the entire automotive industry in Europe,” said the rector of the Polytechnic University of Timișoara.
In fact, according to his analysis, the automotive and IT&C industries have seen the most layoffs this year, both in Romania and globally.
In the IT sector, competition for entry-level positions has increased considerably. While in previous years companies encountered difficulties in recruitment, the large number of applicants for a single position currently indicates a market that is more favorable to employers.
The rector points out that, in this context, the internship and work experience programs run by the Polytechnic University of Timișoara, including those funded by the EU, have proven essential for integrating young people into the labor market. At the same time, there are areas such as construction, where there is still a shortage of specialists, given the large number of projects currently underway.
„I spoke with the manager of a smaller company, and this fall, a job advertisement received 60 CVs in two hours. This is enormous compared to previous years. In addition to economic challenges, artificial intelligence has also changed the labor market, reducing the number of jobs. In software development, where it is most widely used, a person’s productivity can increase from 50% to more than double. At the same time, with the help of artificial intelligence, we can in some cases rewrite an application in two to three weeks, whereas in the past it took over a year and a team of programmers. There are also maintenance processes that are carried out more quickly, without staff having to master them in detail. So, there is a need in the labor market to readjust the qualifications that a person has when they want to get involved in these areas,” continued Florin Drăgan.
The UPT rector’s analysis shows that opportunities come from investments in digitization, research, and development. Also, the business environment has already gotten used to government measures taken in the last days of the year, with immediate applicability.
„Predictability is what large companies have been asking for for years. We must understand that in the private sector, a budget is not made overnight. In addition to internal instability, companies will be dependent on what happens in the global market. Given that our economy is not based on innovation, exposure to what is happening in other countries is quite high. In fact, we need to invest more in innovation if we want long-term stability, because the results will not come immediately. We should invest in partnerships between companies and universities to generate impactful projects. IPCEI is one of the programs that is quite delayed, but it can show how research should be done in Romania. At the same time, universities can no longer afford to have fields with 30% employability in the labor market. We should establish the fields in which we want to excel and invest in them in particular,” concluded UPT Rector Florin Drăgan.
Armata ucraineană a lovit un centru logistic pentru drone al forțelor ruse, amplasat pe aeroportul din Donețk, în estul Ucrainei ocupat de Rusia.
Informația a fost confirmată de comandantul Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot, Robert Brovdi, cunoscut sub indicativul „Madyar”.
Potrivit acestuia, trupele ruse foloseau aeroportul drept bază pentru instruirea și lansarea dronelor Shahed, Geran și Gerbera.
Atacul a vizat depozite de drone, magaziile cu unități de luptă, un centru de pregătire înainte de zbor, precum și zone unde erau cantonate cadre militare și tehnice, notează RBC-Ukraine.
Operațiunea a fost planificată de militari ai Brigăzii 414 independente, cunoscută sub numele „Păsările lui Madyar”, în cooperare cu nou-înființatul Centru de Lovituri la Distanță.
Lovitura a fost executată de Primul Centru Independent al Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot, a precizat Brovdi.
Aeroportul din Donețk și-a încetat activitatea civilă în mai 2014, după începutul ocupației ruse în regiune.
Forțele ucrainene l-au apărat timp de 242 de zile, până la retragerea completă din ianuarie 2015, în urma distrugerii turnului de control și a unuia dintre terminale.
Șase bărbați români au fost arestați de polițiștii italieni în urma unei razii ample în clădiri de la periferia orașului Milano, relatează ilgiorno.it.
În timpul verificărilor, agenții italieni au descoperit un cazino clandestin amenajat la subsolul uneia dintre clădirile verificate.
Descinderile carabinierilor i-au găsit pe români jucând cărți și zaruri și pregătindu-se să deschidă o sticlă de șampanie ce fusese ținută la rece.
Asupra lor au fost găsiți 3.220 de euro, sumă care a fost confiscată, iar cei șase sunt cercetați pentru jocuri de noroc ilegale.
Totodată, carabinierii au demontat cinci contoare de gaz, dintre care două erau activate ilegal de cei șase români.
19.000 de euro amendă la o singură razieVerificările au vizat și unitățile comerciale din zonă: două localuri au fost închise pentru lipsa documentului de evaluare a riscurilor, folosirea de muncitori fără forme legale și instalarea de sisteme de supraveghere neautorizate.
În total, au fost aplicate 36 de sancțiuni, în valoare de 18.912 euro.
Două tone jumate de deșeuriOperatorii serviciului de salubritate Amsa au ridicat din spațiile comune 18 saltele, două frigidere, patru mașini de spălat, cinci canapele și o butelie de gaz, alături de alte obiecte și mobilier abandonat.
Cantitatea totală de deșeuri eliminate a depășit două tone și jumătate.
„Rezultatele obținute prin operațiunea de astăzi”, a comentat prefectul Claudio Sgaraglia, „confirmă încă o dată eficiența strategiilor puse în aplicare și angajamentul instituțiilor de a garanta o mai mare siguranță, de a îmbunătăți aspectul urban și de a asigura folosirea pașnică și ordonată a spațiilor urbane periferice”, a spus prefectul Claudio Sgaraglia, care a salutat rezultatele intervenției.
Romanian Prime Minister Ilie Bolojan and Dutch Prime Minister Dick Schoof met on Tuesday at the 71st „General Emanoil Ionescu” Air Base in Câmpia Turzii.
Government representatives presented photos from the meeting.
The executive announced that the agenda included discussions on the state of bilateral cooperation in the fields of defense and economics, as well as the regional security situation.
Dutch NATO troops are involved in surveillance and deterrence missions on the eastern flank and operate high-performance reconnaissance drones, used primarily for aerial monitoring and data collection.
Edupedu writes that the website of the Bucharest City Hall, which Ciprian Ciucu was elected to lead in December 2025, states: „Between 2007 and 2013, he was a lecturer at the University of Bucharest, where he taught project management. Over time, he has been a trainer for several public administration programs.”
At the request of journalists, the University of Bucharest stated that Ciprian Ciucu was an external collaborator of the „Department in which the European Studies specialization operates.”
After questions sent by journalists on this topic, the title of „lecturer” was replaced with that of „associate professor.”
„It seems that I was an impostor without realizing it, and at least one journalist believes this. Maybe I was… That’s because I put on my CV that I taught for six years at the University of Bucharest, when in fact I was a visiting professor, filling a vacant lecturer position,” Ciprian Ciucu wrote on Facebook.
He claims in his post that he asked the university management, „But what should I put on my CV, because associate professor sounds too pompous?”
„In my mind, such a title was reserved for luminaries. They replied that I was ‘classified’ as a lecturer and should put lecturer. I taught a course I had written myself, gave students assignments I had devised myself, and conducted assessments—in exams—that I had devised myself. In my mind, what I put on my CV was correct. I had no idea, in fact, I now learn from the journalist’s interpretation that I would not have been entitled to use the title. So be it! I will correct it,” says the mayor.
Rata anuală a inflației a fost de 9,76% în luna octombrie, ușor sub nivelul din septembrie, dar în continuare de aproape patru ori peste ținta BNR. Scăderea marginală a inflației a venit mai ales din ieftinirea temporară a unor produse alimentare și a carburanților. Producția agricolă bună din acest an și reducerea prețului petrolului au temperat inflația pe termen scurt.
Scumpirile s-au extins în toată economiaÎn schimb, energia electrică și gazele naturale continuă să scumpească viața de zi cu zi. Prețurile au crescut după liberalizarea pieței energiei și ajustările tarifare din a doua parte a anului. De asemenea, creșterea TVA și a accizelor, din august 2025, a alimentat scumpirile în lanț.
Inflația de bază, care nu ia în calcul prețurile care se schimbă frecvent, precum cele la alimente și energie, se menține ridicată, la peste 8%. Acest lucru arată că scumpirile s-au extins în economie și afectează inclusiv serviciile și produsele procesate.
Inflația, motivul dobânzilor mariBNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, nivel neschimbat din luna august. Oficialii BNR spun că reducerea dobânzilor ar putea reaprinde inflația, mai ales într-un moment în care aceasta este alimentată de factori externi și fiscali. Dacă dobânzile ar scădea, împrumuturile ar deveni mai accesibile, iar consumul ar crește. Cum prețurile sunt deja mari, această creștere a cheltuielilor ar putea împinge inflația și mai sus.
Efectele acestei politici se văd și pe piața valutară și în costul creditelor. Leul s-a depreciat ușor față de euro în luna octombrie, cu aproximativ 0,3%, evoluție influențată de situația de pe piețele internaționale și de incertitudinile fiscale interne. În același timp, costul creditelor a rămas ridicat, împrumuturile pentru populație având dobânzi medii de aproape 7,7%, iar cele pentru firme apropiindu-se de 9%.
Dobânzile frânează investițiile privateÎnsă dobânzile ridicate nu afectează doar consumul, ci și investițiile. Creditele mai scumpe îi fac pe unii antreprenori să amâne sau să reducă planurile de extindere. Acest efect este resimțit mai ales în mediul privat, unde deciziile depind direct de costul finanțării. Investițiile finanțate din fonduri publice sau europene sunt mai puțin sensibile la nivelul dobânzilor.
Pe termen scurt, românii nu ar trebui să se aștepte la dobânzi mai mici. O scădere mai vizibilă a inflației este estimată abia din a doua jumătate a anului 2026, după ce se vor estompa efectele scumpirilor din energie și ale majorărilor de taxe. „Efectele inflaționiste directe exercitate de șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând să antreneze, odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației”, precizează BNR.
Economia crește, dar dezechilibratProdusul Intern Brut al României a crescut cu 1,6% în trimestrul III din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Ritmul de creștere a fost mai bun decât în trimestrul II, însă BNR susține că avansul economic nu este unul sănătos și echilibrat. Creșterea este susținută aproape exclusiv de investiții, în timp ce consumul populației scade.
Investițiile au crescut cu 8,3% într-un an, cu avansuri importante în infrastructură, proiecte imobiliare și sectorul energetic. În schimb, cheltuielile populației au avansat extrem de puțin, cu doar 0,5%, odată cu scăderea puterii de cumpărare.
Salariile nu țin pasul cu prețurilePotrivit datelor BNR, salariul real, ajustat cu inflația, a scăzut cu aproximativ 4,2% în trimestrul III față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu alte cuvinte, chiar dacă salariile au crescut nominal, scumpirile au fost mai mari.
Scăderea puterii de cumpărare s-a reflectat direct în consum. Volumul comerțului și al serviciilor a scăzut cu aproximativ 4,4%, iar serviciile recreative au înregistrat un declin de peste 7% comparativ cu 2024. Cele mai puternice reduceri s-au văzut în turism, restaurante și hoteluri, unde încasările au scăzut cu mai mult de 9%.
Românii continuă să strângă cureauaRomânii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile pe toate segmentele, nu doar pe cele considerate neesențiale. Încrederea consumatorilor în viitorul economic s-a deteriorat accentuat în trimestrul III față de trimestrul II. Indicatorul specific a coborât la minus 31 de puncte, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani.
De asemenea, prudența se vede tot mai clar: românii reduc cheltuielile și își mută economiile în bănci. Potrivit BNR, depozitele în lei și în valută ale populației în bănci au crescut cu 3,9%, respectiv cu 15,7%, în luna noiembrie, comparativ cu luna similară din 2024.
Industria stagnează, serviciile scadProducția industrială a stagnat în luna octombrie, cu un avans nesemnificativ de 0,2% față de aceeași lună a anului trecut. Evoluțiile din industrie au fost însă diferite de la un sector la altul. Producția din energie a crescut, în timp ce industria prelucrătoare și cea extractivă au continuat să scadă.
În același timp, sectorul serviciilor și comerțul au continuat să scadă, cu o contracție de peste 4% față de octombrie 2024, afectate direct de slăbirea consumului populației.
Angajări mai puțineNumărul de salariați a fost mai mic în luna octombrie față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 0,4%, semn că firmele au devenit mai prudente cu angajările. Rata șomajului s-a situat la 5,9%, în ușoară scădere față de luna precedentă, însă BNR spune că cererea de forță de muncă continuă să se restrângă. Deși salariile din sectorul privat au continuat să crească nominal, cu peste 8%, ritmul majorărilor începe să încetinească pe fondul unei activități economice mai slabe.
Vești mai bune din comerțul exteriorUnul dintre puținele semnale pozitive vine din comerțul exterior. Deficitul comercial s-a redus cu aproape 19% față de octombrie 2024.
Exporturile au fost susținute de agricultură, energie și industria auto, în timp ce importurile au scăzut, odată cu cererea internă din ce în ce mai slabă.
Evaluările BNR arată că economia României rămâne vulnerabilă în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar va necesita măsuri fiscale mai dure, iar evoluțiile geopolitice și tensiunile de pe piețele energetice continuă să adauge incertitudine. În același timp, ritmul de absorbție a fondurilor europene rămâne esențial pentru susținerea investițiilor.
Potrivit băncii centrale, aceste evoluții conturează o perioadă mai lungă de creștere economică modestă, cu inflație ridicată și dobânzi mari.
