Coloniști israelieni au incendiat în noaptea de miercuri spre joi o moschee din localitatea palestiniană Deir Istiya, în centrul Cisiordaniei, și au scris pe pereți diferite mesaje, într-un gest de sfidare la adresa armatei israeliene, relatează Associated Press.
Un perete al moscheii, mai multe exemplare ale Coranului și o parte din covoare au fost arse.Printre inscripțiile lăsate pe ziduri se aflau mesaje în ebraică precum „nu ne este frică”, „ne vom răzbuna din nou” și „continuați să condamnați”.
Una dintre referințe părea îndreptată împotriva generalului Avi Bluth, șeful Comandamentului Central al armatei israeliene, care miercuri criticase public violențele comise de coloniști împotriva palestinienilor. Soldați israelieni au fost prezenți la fața locului, însă armata nu a emis un comentariu oficial.
Incidentul este cel mai recent dintr-o serie de atacuri ale coloniștilor evrei asupra comunităților palestiniene, violențe care au atras reacții de îngrijorare din partea liderilor militari israelieni și a administrației Trump.
CSM a luat act de declarațiile publice formulate de Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei, în cadrul unui interviu recent publicat pe YouTube. Potrivit CSM, acestea conțin acuzații grave și nefondate la adresa unor magistrați femei, cu referire directă la o cauză aflată pe rol, nesoluționată definitiv.
„Faţă de conţinutul acestor declaraţii, în şedinţa din data de 13 noiembrie 2025, Secţia pentru judecători a admis cererea formulată de judecătorii Curţii de Apel Timişoara şi a constatat încălcarea independenţei şi imparţialităţii judecătorilor, precum şi a reputaţiei profesionale a doamnelor judecător din cadrul acestei instanţe. Afirmaţiile formulate depășesc limitele libertății de exprimare și sunt de natură să afecteze independența judecătorilor, să creeze presiune asupra instanțelor și să submineze încrederea publicului în actul de justiție.
Comentariile de natură ofensatoare și discriminatorie la adresa unor magistrați femei, prezentate drept concluzii generale verificate şi formulate prin raportare la aspecte de viață privată, la starea civilă sau la statutul social al femeii judecător sunt inadmisibile într-un stat de drept şi aduc atingere principiului egalității de gen și prestigiului profesiei de judecător. Acestea reprezintă un comportament care are ca scop şi vizează atingerea demnităţii femeilor judecător, precum şi crearea unei atmosfere degradante, umilitoare şi ofensatoare îndreptate împotriva acestora”, transmite CSM.
Consiliul subliniază că ingerințele publice sau presiunile exercitate prin declarații politice în legătură cu cauze aflate în curs de soluționare contravin principiului separației puterilor în stat și reprezintă o atingere gravă adusă independenței justiției.
„Faţă de conţinutul concret al declaraţiilor formulate, gravitatea şi efectul discriminatoriu al acestora, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului şi Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în vederea analizării apectelor semnalate şi aplicării sancţiunilor prevăzute de lege.
Declarațiile domnului Ruben Lațcău, viceprimarul Municipiului Timișoara, se înscriu într-un climat amplu de ostilitate la adresa magistraţilor, generat și alimentat frecvent de mediul politic şi de mass media pe parcursul întregului an. În acest context, Consiliul atrage ferm atenţia că acest tip de declaraţii nu pot fi simple opinii personale şi, pe fondul atitudinii sociale îngrijorătoare la adresa magistraţilor, nu fac decât să amplifice reacţii periculoase la adresa judecătorilor şi procurorilor, generând instabilitate și divizare în societate”, mai arată CSM.
Viceprimarul Timișoarei, Ruben Laţcău (USR), a declarat, într-un interviu pe YouTube, că judecătoarele din România sunt şantajate de interlopi cu care „se întâlnesc”. El mai spune că că „se practică şantajul la scară largă, mai ales în Justiţie”.
Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO și generalul Christopher Donahue, comandantul Forțelor Terestre aliate și al Forțelor Terestre Americane în Europa și Africa, au vizitat România.
În cadrul vizitei, oficialii americani s-au întâlnit cu ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul economiei, Radu Miruță, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius-Gabriel Lazurca.
„Ambasadorul Whitaker a lăudat leadershipul României în cadrul NATO și progresul aliaților europeni în îmbunătățirea capacităților de apărare”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de către Ambasada SUA din București.
Împreună cu oficialul Michael Dickerson, delegația americană a discutat despre principalele priorități ale parteneriatului strategic SUA–România, punând accent pe consolidarea prezenței aliate în regiune și întărirea capacităților de apărare pe flancul estic al NATO.
„Ambasadorul Whitaker a lăudat leadershipul României în cadrul NATO și progresul aliaților europeni în îmbunătățirea capacităților de apărare”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de către Ambasada SUA din București.
De asemenea, s-a discutat despre exercițiul multinațional DACIAN FALL 2025, care va reuni peste 5.000 de militari și 1.200 de mijloace tehnice din zece state aliate.
„Statele Unite rămân ferm angajate în ceea ce privește securitatea României și puterea Alianței noastre”, conchide mesajul.
Bruxelles-ul deschide un nou dosar împotriva Google. Comisia Europeană suspectează că Google defavorizează în mod nedrept rezultate din știri, încălcând Legea piețelor digitale.
Ancheta Google UE se concentrează pe „politica de abuz al reputației site-ului”. Comisia suspectează că unitatea Alphabet retrogradează rezultatele pentru site-urile editorilor atunci când acestea includ conținut de la parteneri comerciali.
Ancheta Google UE vizează politica de căutare de știri„Vom investiga pentru a ne asigura că editorii de știri nu pierd venituri importante într-o perioadă dificilă pentru industrie”, a declarat Teresa Ribera, șefa departamentului de concurență al UE, conform Bloomberg.
Autoritatea antitrust consideră că Google afectează direct modalitatea prin care editorii își monetizează conținutul. Ancheta Google UE urmează să fie finalizată în 12 luni. Dacă nu remediază problemele, compania riscă amenzi de până la 10% din vânzările anuale globale.
Google neagă acuzațiile din ancheta UEPandu Nayak, șeful departamentului de căutare Google, a răspuns dur la ancheta UE. Într-o postare pe blog, oficialul susține că investigația este „total greșită și riscă să prejudicieze milioane de utilizatori europeni”.
Google afirmă că politica sa anti-spam este necesară. Compania vrea să împiedice materialele plătite de terți să apară mai sus în rezultate decât ar merita.
Amenzile Google UE depășesc 9,5 miliarde euroNoua anchetă UE vine după o amendă de aproape 3 miliarde euro aplicată în septembrie. Bruxelles-ul a sancționat Google pentru că ar fi favorizat propriile servicii de tehnologie publicitară.
Amenda a provocat furia președintelui american Donald Trump. Acesta a criticat sancțiunea ca fiind „discriminatorie”.
În total, amenzile UE se ridică la 9,5 miliarde euro. Cifra include 4,13 miliarde euro pentru Android și 2,42 miliarde euro pentru zdrobirea concurenților din căutarea de produse. O taxă AdSense de 1,49 miliarde euro a fost anulată anul trecut.
Tensiuni în creștere sub Legea piețelor digitaleAncheta face parte dintr-o examinare mai amplă la Bruxelles. Legea piețelor digitale a intrat în vigoare în 2023 și limitează puterea celor mai mari platforme tehnologice.
Într-un caz separat, Google a fost pedepsită la începutul anului pentru încălcarea regulamentului. Compania a favorizat serviciile interne și a împiedicat dezvoltatorii să direcționeze consumatorii către oferte din afara Play Store.
Google încearcă să găsească soluții, dar amenințarea unor amenzi suplimentare din ancheta Google UE planează în continuare.
În vârstă de 60 de ani, Mancini a semnat un contract pe doi ani și jumătate cu cel mai titrat club din Qatar, marcând astfel revenirea sa pe banca unei echipe după despărțirea de selecționata Arabiei Saudite, în octombrie 2024.
Fostul antrenor al lui Inter Milano, Lazio și Fiorentina a fost aproape de o revenire în Anglia, purtând discuții cu Nottingham Forest pentru a-l înlocui pe Ange Postecoglou, însă echipa de pe City Ground a ales în cele din urmă să-l numească pe Sean Dyche.
Mancini rămâne una dintre figurile emblematice ale fotbalului european. Numit la Manchester City în 2009, de noii proprietari din Abu Dhabi, el a schimbat radical destinul clubului, câștigând FA Cup în 2011 – primul trofeu al echipei după 35 de ani – și apoi titlul de campioană în 2012, primul din istoria modernă a Premier League pentru „cetățeni”.
După despărțirea de City, în mai 2013, Mancini nu a mai revenit în Premier League, activând în Turcia (Galatasaray), Italia (Inter) și Rusia (Zenit), iar în 2018 a preluat naționala Italiei, cu care a câștigat EURO 2020.
Perioada petrecută în Arabia Saudită s-a încheiat fără rezultate notabile, însă mutarea la Al Sadd, club cu 16 titluri de campioană, îi oferă italianului șansa de a-și relansa cariera.
Al Sadd este considerată echipa-fanion a Qatarului și a avut de-a lungul timpului jucători precum Xavi Hernández, care a și antrenat echipa între 2019 și 2021.
Un studiu italian confirmă legătura directă între poluare și infarct. Cercetătorii de la Politecnico di Milano arată că smogul crește semnificativ riscul de stop cardiac. Analiza a vizat aproape 38.000 de cazuri înregistrate între 2016 și 2019, scrie ANSA.
Poluarea aerului provoacă infarct: dovezile cercetătorilorRezultatele au fost publicate în revista Global Challenges.
„Am observat o asociere puternică cu dioxidul de azot”, explică Amruta Umakant Mahakalkar, cercetător la Departamentul de Electronică, Informatică și Bioinginerie al Politecnico di Milano și autor principal al studiului.
„Particulele fine de pulbere arată, de asemenea, o creștere a riscului, cu 3% și, respectiv, 2,5%, în aceeași zi de expunere”, adaugă cercetătorul.
Studiul demonstrează că relația poluare-infarct este imediată și periculoasă.
Legătura poluare infarct, semnal de alarmă pentru medici„Legătura dintre calitatea aerului și stopurile cardiace în afara spitalului este un semnal de alarmă pentru sistemele locale de sănătate”, spune Enrico Caiani, profesor la Politecnico di Milano și coautor al studiului.
„În perioadele de poluare ridicată, serviciile de urgență ar trebui să anticipeze o potențială creștere a apelurilor de asistență”, avertizează profesorul. Datele confirmă: poluarea provoacă infarct și stopuri cardiace.
Cum poate fi prevenită relația poluare-infarctCercetătorii propun integrarea datelor de mediu în sistemele de prognozare medicală. Astfel, spitalele ar putea anticipa creșterea apelurilor de urgență în zilele cu poluare ridicată. Monitorizarea ar putea reduce impactul poluării asupra infarctelor.
Proiect european monitorizează efectele poluării asupra inimiiUn nou proiect european, CLIMA-CARE, pornește astăzi pentru a studia în profunzime relația poluare-infarct. Inițiativa finanțată de Agenția Spațială Europeană va folosi date satelitare pentru a analiza impactul poluării asupra sănătății cardiovasculare în Lombardia.
Proiectul este condus de Centrul Aerospatial German și implică Grupul pentru Observarea Pământului, coordonat de Organizația Meteorologică Mondială. Cercetătorii vor analiza atât situația actuală, cât și proiecțiile climatice viitoare pentru a înțelege mai bine cum poluarea provoacă infarct.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că Bruxellesul are în vedere emiterea de datorii comune UE sau de datorii ale statelor membre pentru finanțarea Ucrainei, ca alternativă la împrumutul pentru reparații bazat pe active rusești înghețate, deși a susținut că ultima opțiune ar fi cea mai eficientă, scrie EFE.
Într-o dezbatere cu plenul Parlamentului European privind summitul șefilor de stat și de guvern care a avut loc la sfârșitul lunii octombrie, Von der Leyen a subliniat că Comisia Europeană continuă să colaboreze, în special cu Belgia, pentru a asigura mai multe fonduri pentru Ucraina, al cărei deficit de finanțare se va ridica la peste 60 de miliarde de dolari între 2026 și 2027, conform calculelor Fondului Monetar Internațional (FMI).
Președintele Comisiei Europene a explicat că Bruxelles-ul are în vedere trei opțiuni : ca UE să emită datorii pe piețe folosind marja bugetului comunitar, ca statele membre să atragă singure finanțarea și apoi să o transfere la Kiev în cadrul unui acord interguvernamental sau ca activele rusești înghețate de sancțiuni să fie folosite pentru a finanța un „împrumut reparatoriu”.
Credit pentru reparațiiVon der Leyen și-a reiterat argumentul conform căruia împrumutul pentru reparații, pe care Ucraina ar trebui să îl ramburseze doar după ce Moscova plătește reparațiile de război, este „cea mai eficientă modalitate de a susține apărarea și economia Ucrainei și cea mai clară modalitate de a face Rusia să înțeleagă că timpul nu este de partea ei”.
Împrumutul pentru reparații, așa cum a fost schițat până acum de Bruxelles, ar permite Ucrainei să primească banii fără dobândă, iar UE să îi obțină fără a fi nevoie să se împrumute de pe piețe, deoarece finanțarea ar proveni din numerarul generat de activele imobilizate în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro pe măsură ce acestea ajung la scadență.
Comisia Europeană și majoritatea țărilor consideră că acest lucru ar fi benefic atât pentru sustenabilitatea datoriei Ucrainei, cât și pentru vistieria statelor membre, care au puțin spațiu fiscal pentru a se împrumuta, dar sistemul ridică îndoieli juridice, în special în Belgia, care deține majoritatea activelor, așa că Comisia colaborează cu guvernul său pentru a le rezolva.
O nouă plată de 6 miliardeÎn timp ce se pregătește un sprijin viitor pentru Kiev, Bruxelles-ul va debursa astăzi o nouă tranșă de aproape 6 miliarde de euro către Ucraina, ca parte a pachetului de 45 de miliarde de euro convenit în cadrul G7, care este deja finanțat cu active rusești blocate, dar în acest caz cu profiturile extraordinare pe care le generează.
„Cu toții vrem ca acest război să se termine, dar o pace durabilă depinde de o Ucraină puternică și independentă. (Președintele rus Vladimir) Putin încă mai crede că ne poate depăși și că, dacă va avea timp, își poate atinge obiectivele pe câmpul de luptă. Aceasta este în mod clar o greșeală de calcul”, a afirmat Von der Leyen.
Plata anunțată miercuri urmărește, potrivit președintelui Comisiei Europene, să „ofere un nou impuls” Ucrainei, să „demască încercările cinice ale lui Putin de a câștiga timp” și să încerce să-l aducă la masa negocierilor pentru a pune capăt conflictului.
Miniștrii de finanțe ai UE vor discuta, de asemenea, despre viitorul sprijin financiar pentru Kiev în cadrul unei reuniuni de joi la Bruxelles.
Comisia Europeană a deschis o investigație asupra Red Bull pentru a stabili dacă gigantul băuturilor energizante a restricționat ilegal concurența, scrie Financial Times.
Suspiciuni de abuz de poziție dominantăComisia va evalua dacă Red Bull a încălcat regulile europene de concurență prin abuz de poziție dominantă.
Bruxelles-ul a declarat că suspectează că Red Bull ar fi dezvoltat o strategie la nivel european pentru a restricționa concurența din partea băuturilor energizante mai mari de 250 ml vândute în supermarketuri și stațiile de carburanți, în special în Țările de Jos.
Această strategie ar fi vizat, potrivit Comisiei, băuturile energizante vândute de cel mai apropiat competitor al Red Bull, fără ca acesta să fie numit.
Comisia verifică dacă Red Bull a oferit stimulente pentru scoaterea de la raft a competitorilorComisia investighează dacă Red Bull a oferit stimulente financiare sau de altă natură pentru a opri comercializarea băuturilor energizante ale competitorilor sau pentru a le dezavantaja, de exemplu prin amplasarea lor în zone mai puțin vizibile ale magazinelor.
„Vrem să vedem dacă aceste practici ar putea menține prețurile la un nivel ridicat și ar putea limita opțiunile consumatorilor în materie de băuturi energizante”, a declarat comisarul european pentru concurență, Teresa Ribera.
Investigația Comisiei Europene vine după o serie de percheziții efectuate la companie în martie 2023 și după acuzațiile privind tactici anticoncurențiale formulate de rivalul său american, Monster Energy.
Dacă va fi găsită vinovată de încălcarea regulilor europene de concurență, Red Bull riscă o amendă de până la 10% din cifra sa anuală de afaceri.
