La baza problemei se află regula de minimis a UE, în vigoare de mult timp, care scutește de taxe vamale mărfurile cu o valoare mai mică de 150 de euro. Concepută inițial pentru a ușura sarcinile administrative legate de transporturile mici, această regulă a fost exploatată de exportatori, în special din China, care declară o valoare mai mică a produselor lor pentru a evita impozitarea și controlul. Potrivit funcționarilor vamali, rezultatul a fost un val de micro-colete, multe dintre ele fiind declarate în mod fals ca fiind cadouri sau având un preț sub 10 euro.
Într-o scrisoare adresată ministrului de finanțe al UE, comisarul pentru comerț Maros Sefcovic a propus eliminarea pragului „de minimis” în primul trimestru al anului 2026, cu doi ani mai devreme decât era prevăzut.
Măsurile de combatere propuse fac parte dintr-un pachet amplu de reforme vamale care vizează crearea unei autorități vamale unice a UE și a unui nou sistem digital de import până în 2028. Conform planului, pragul de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale ar putea fi eliminat complet, ceea ce înseamnă că toate coletele, indiferent de valoare, ar fi supuse TVA-ului standard și controalelor de siguranță.
UE vrea coletarea taxelor de către platformeBruxellesul intenționează, de asemenea, să responsabilizeze din punct de vedere legal piețele online pentru a se asigura că taxele sunt plătite pentru bunurile pe care le vând consumatorilor din UE. Acest lucru ar transfera efectiv sarcina de conformitate de la birourile vamale fragmentate către platformele în sine, obligând companii precum Shein și Temu să colecteze TVA la punctul de vânzare și să o vireze direct autorităților fiscale ale UE.
Aplicarea legii rămâne o provocare formidabilă. Majoritatea coletelor sosesc prin intermediul sistemelor poștale naționale, care nu dispun de personalul și infrastructura digitală necesare pentru a inspecta milioane de colete mici.
UE, sub asediul coletelor ieftine ce afectează companiile europeneConfruntată cu 4,6 miliarde de colete mici care sosesc în UE în fiecare an, în mare parte din China, Comisia, brațul executiv al blocului comunitar, se confruntă cu presiuni din partea companiilor din UE pentru a stopa mai repede acest flux.
„În starea actuală a lucrurilor, abolirea efectivă a pragului de minimis va avea loc abia la jumătatea anului 2028. Acest calendar este incompatibil cu urgența situației și cu interesele noastre comune”, se arată în scrisoarea lui Sefcovic.
„Dacă acționăm cu determinarea politică și pragmatismul necesare, o soluție viabilă ar putea fi pusă în aplicare pentru primul trimestru al anului 2026”, a afirmat el.
Miniștrii de finanțe ai UE vor discuta propunerile joi. Înaintea acestei reuniuni, ministrul olandez de finanțe, Eelco Heinen, a declarat reporterilor că este timpul să „luăm măsuri” împotriva pachetelor ieftine din China care inundă piața europeană.
România a impus deja o primă taxă pe coletele chinezeștiÎn România, guvernul de la București a mers deja mai departe decât Bruxellesul, adoptând în august așa-numita „taxă Temu” – o taxă fixă de 25 de lei (circa 5 euro) pentru fiecare colet cu valoare de până la 150 de euro venit din afara Uniunii Europene. Măsura vizează direct livrările de pe platforme precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol și a făcut din România un lider de inițiativă care introduce o astfel de taxă națională de manipulare, în așteptarea soluției comune la nivel de UE.
Potrivit Ministerului Finanțelor, fluxul de colete extracomunitare către România a explodat în ultimii ani, de la 3.000-4.000 de trimiteri pe zi la aproximativ 225.000 de colete zilnic, ceea ce înseamnă peste 80 de milioane de pachete pe an. Valoarea comenzilor românilor pe marile platforme asiatice este estimată la circa 4 miliarde de euro anual, adică mai mult de un sfert din întreg comerțul online din România. Autoritățile mizează că noua taxă va aduce la buget aproximativ 1,3 miliarde de lei pe an și va tempera „invazia” de produse ieftine din afara UE, care pune presiune pe cei aproape 40.000 de comercianți online locali.
18 colete de românLa nivelul întregii piețe poștale, datele ANCOM arată că traficul de colete și pachete în România a ajuns în 2024 la aproximativ 335 de milioane de trimiteri, în creștere cu 27% față de anul precedent, echivalentul a circa 18 colete pe locuitor. Explozia comerțului online, alimentată inclusiv de platformele asiatice, este principalul motor al acestei creșteri.
În paralel, ANAF a început să monitorizeze mai atent marile platforme de comerț electronic: doar în primul semestru din 2025, Temu, Shein și Trendyol au declarat cumulat TVA de peste 75 de milioane de euro pentru comenzile făcute de consumatorii români (36,9 milioane euro Temu, 26 de milioane euro Shein și 11,9 milioane euro Trendyol). Fiscul atrage însă atenția că multe comenzi sunt fragmentate deliberat în colete sub 150 de euro pentru a rămâne în zona scutită de taxe vamale, ceea ce justifică atât introducerea taxei naționale pe colet, cât și susținerea accelerării eliminării pragului de minimis la nivel european.
Un studiu comandat de Asociația Română a Magazinelor Online estimează că România riscă pierderi fiscale de cel puțin 5,4 miliarde de lei în 2025 din cauza regimului actual aplicat coletelor sub 150 de euro, sumă care ar putea urca la circa 10,9 miliarde de lei anual până în 2027 dacă volumul de trimiteri și valoarea medie a comenzilor continuă să crească în același ritm.
Potrivit lui Ciprian Șerban, este al doilea contract de supervizare atribuit pe A8 montan, după cel de pe lotul 2A Ditrău-Grințieș.
Compania Națională de Investiții Rutiere a atribuit, joi, „firmei de inginerie IRD ENGINEERING (Italia) contractul pentru supervizarea lucrărilor de proiectare și execuție pe lotul 1D Joseni-Ditrău al Autostrăzii Unirii-A8”, a transmis Șerban, pe Facebook.
„Oferta câștigătoare a avut o valoare de 30 de milioane lei (fără TVA), iar contractul poate fi semnat dacă în termen de 10 zile nu se depun contestații. Durata contractului finanțat din fonduri europene este de 98 de luni, incluzând perioada pentru realizarea lucrărilor și garanția. Rolul supervizorului este unul deosebit de important pentru ca va monitoriza progresul lucrărilor, conformitatea acestora, calitatea materialelor și a echipamentelor folosite, dar și performanța echipei de execuție”, a mai anunțat ministrul Transporturilor.
Lotul 1 D Joseni-Ditrău face parte din secțiunea de munte a Autostrăzii Unirii (Miercurea Nirajului-Leghin), se desfășoară în județul Harghita și are o lungime de 14,4 km.
Durata de realizare este de 34 de luni din care 10 pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Pe traseu sunt prevăzute 21 de pasaje și viaducte și un nod rutier la Joseni.
Virusul sincițial respirator este extrem de contagios, cu un indice de infecțiozitate estimat la 4,5, ceea ce înseamnă că o persoană infectată poate transmite virusul, în medie, la peste alte patru persoane. Aproximativ 70% dintre sugari contractează VSR în primul an de viață, iar până la 90% dintre copii până la vârsta de doi ani. Conform datelor internaționale, VSR este responsabil de 50–80% dintre cazurile de bronșiolită și de 31% dintre pneumoniile infantile.
În România, 1 din 50 de sugari este spitalizat în primul an de viață din cauza complicațiilor provocate de VSR. România ocupă locul 6 în Europa la spitalizări VSR la sugarii sub 1 an şi rămâne printre primele țări şi la grupa sub 5 ani, semnalând o incidență mult peste media europeană.
Citeşte comunicatul integral AICI
ISU Olt anunță că explozia s-a produs joi, într-un bloc de locuințe, la o garsonieră situată la etajul trei, în orașul Balș. Explozia a fost urmată de un incendiu, mai transmit pompierii din Olt.
Conform ISU, până în acest moment au fost identificate două victime, cu arsuri și o persoană cu atac de panică.
Pompierii acționează pentru lichidarea incendiului, concomitent cu evacuarea locatarilor.
Autoritățile din județul Olt au activat Planul roșu de intervenție. La fața locului au fost mobilizate șase echipaje SMURD, două autospeciale de stingere, o autospecială pentru descarcerare, un echipaj CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear) și un post medical avansat pentru intervenții în situații de urgență.
Potrivit celor mai recente date citate de Novinite, standardul puterii de cumpărare (PPS) în Bulgaria este de 13.079 euro, ușor mai mare decât cel al României, de 13.023 euro.
Grecia, stat membru al UE din 1981, rămâne în urmă cu 12.436 euro, evidențiind progresul economic rapid al Bulgariei după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, împreună cu România.
PPS-ul este un indicator care arată valoarea reală a banilor în fiecare țară și permite comparații directe ale nivelului de trai.
În țările balcanice care nu sunt în UE puterea de cumpărare rămâne mult mai redusă: Turcia se apropie de pragul de 10.000 de euro, Serbia ajunge la 8.971 de euro, iar Macedonia de Nord la 7.609 euro. Albania înregistrează cea mai mică valoare din regiune, de doar 5.098 euro.
Pe lângă vecinii balcanici, Bulgaria depășește și unele state din Europa Centrală. Slovacia are un PPS de 11.433 euro, iar Ungaria 11.999 euro, scrie Novinite.
Pe primul loc în Uniunea Europeană se află Luxemburg, cu un PPS de 38.581 de euro.
Asta înseamnă… „dezvoltare”Presa elenă își exprimă îngrijorarea după ce noile date arată că Grecia a rămas în urma Bulgariei și României la puterea de cumpărare.
Publicația Europost din Grecia critică situația într-un articol intitulat intitulat „Asta înseamnă … «dezvoltare»”.
Europost scrie că aceste date sunt dovada unui progres economic rapid al Bulgariei, în timp ce Grecia continuă să se confrunte cu dificultăți în a îmbunătăți nivelul de trai al populației.
Grecia a traversat în ultimele două decenii o serie de crize economice profunde, marcate de recesiune, programe dure de austeritate și un nivel ridicat al datoriei publice.
