Anunțul a fost dat de CSM Unirea Slobozia, club în cadrul căruia regretata atletă a activat ca antrenor în ultimii trei ani.
„A plecat dintre noi, în această dimineață, o sportivă emblematică a județului Ialomița și o mare atletă a României. Tudorița Chidu va rămâne în amintirea noastră prin profesionalismul, optimismul și căldura zâmbetului pe care știa atât de bine să le răspândească în jurul ei”, se arată în anunțul publicat pe Facebook de reprezentanții CSM Unirea Slobozia.
Tudorița Chidu a cucerit în 1991 medalia de bronz la Campionatul Mondial de atletism de la Sevilla, aceasta fiind cea mai marcantă dintre performanțele sale în cariera sportivă.
În ultimii trei ani, i-a antrenat pe copiii, dar și juniorii pasionați de atletism din cadrul CSM Unirea Slobozia, ea fiind cea care a pus bazele grupei de copiii și juniori a clubului.
Surprinzător anul 2025 din punctul de vedere al consumului de media la români!
După o perioadă intensă, dominată de tensiuni politice, supraexpunere informațională și activitate online crescută, publicul intră într-o etapă de normalizare și reechilibrare.
Datele din cel mai recent val al studiului FOCUS ON: New Media Adoption, realizat de Spark Foundry, arată clar că interesul se mută treptat dinspre digital către media tradiționale, iar comportamentele online devin mai selective, mai prudente și mai funcționale.
Revenirea la matcă: TV-ul își recâștigă încredereaTeleviziunea, radioul și presa tipărită revin în centrul atenției publicului. Încrederea în știrile TV este în creștere, chiar dacă tot mai puțini oameni se bazează exclusiv pe televiziune pentru informare. Această dinamică indică o relație mai matură cu sursele de informare: credibilitatea contează, dar comoditatea digitală rămâne un factor important.
Totodată, scade semnificativ comportamentul de tip „second screen”. Mai puțini utilizatori navighează pe telefon, comentează sau fac multitasking online în timp ce urmăresc televizorul.
TV-ul își recapătă rolul de canal principal, nu de fundal.
În ceea ce privește atenția acordată diferitelor canale, televiziunea rămâne lider, urmată de YouTube, apoi de serviciile video-on-demand și rețelele sociale. Publicul de peste 35 de ani preferă TV-ul clasic și radioul, în timp ce segmentele mai tinere (18–44 de ani) rămân mai apropiate de VOD și podcasturi.
Platformele digitale! Ce se întâmplă cu platformele digitale?Majoritatea activităților online sunt în scădere față de valurile anterioare. Cele mai mari diminuări apar la:
Căutarea de informații non-știri rămâne principala activitate online, urmată de plățile digitale.
Rețelele sociale își pierd treptat rolul de alternativă la media tradiționale.
TikTok și Instagram înregistrează cele mai mari scăderi, în timp ce Facebook rămâne relativ stabil, fiind folosit de aproximativ 40% dintre utilizatorii de internet din mediul urban. Platformele video și sociale își pierd relevanța ca surse de informare, iar Google este folosit tot mai rar ca punct de plecare.
Pe social media, singurul motiv în creștere este dorința de a rămâne conectat cu prietenii. Toate celelalte motivații — informare, divertisment, shopping, interacțiune cu branduri — scad sau stagnează.
Când influensăreala te lasă receRelația cu influencerii devine mai pasivă. Deși 55% dintre utilizatori urmăresc creatori de conținut, interacțiunile sunt mai degrabă limitate la vizualizare și like-uri. Urmărirea activă, implicarea și achizițiile influențate de creatori sunt în scădere.
Campaniile cu influenceri sunt mai puțin memorabile, cu excepția celor din zona de muzică, gastronomie, turism și beauty & fashion, respectiv a campaniilor sociale, de sustenabilitate și DIY.
În social commerce, deși funcțiile de tip tag (prețuri afișate, linkuri rapide, economie de timp) sunt apreciate, comportamentele tranzacționale — cumpărături directe din Instagram, Marketplace sau click-to-buy — sunt în declin.
Universul din online nu mai e un univers, e o ogradăȘase din zece utilizatori sunt familiarizați cu conceptul de Metavers, iar 63% declară interes pentru experiențe virtuale.
Totuși, interesul efectiv pentru majoritatea acestora scade, cu excepția magazinelor virtuale, care rămân atractive.
Socializarea, shopping-ul virtual și concertele online sunt principalele forme de interes.
Metaversul este perceput mai degrabă ca o posibilitate viitoare decât ca o necesitate imediată.
Dar cu AI ce-ați avut?Utilizarea AI continuă să crească: 56% dintre utilizatori declară că folosesc astfel de instrumente. Cele mai frecvente utilizări sunt:
Se observă o mutare de la utilizarea experimentală către una practică și funcțională. Totodată, apare o doză crescută de scepticism: aproape jumătate dintre utilizatori cred că imaginile generate de AI pot induce în eroare, iar o treime le percep ca fiind false.
Această atitudine reflectă o maturizare a comportamentului digital — utilizatorii folosesc AI, dar nu mai au încredere oarbă în conținutul automatizat.
Ce ne spune, de fapt, 2025 despre public?În ansamblu, consumul media în 2025 este definit de trei tendințe majore:
Publicul român din mediul urban nu abandonează digitalul, dar îl integrează într-un mod mai pragmatic, mai critic și mai controlat. Entuziasmul necondiționat al anilor anteriori lasă loc unei relații mai echilibrate cu tehnologia și media.
După ani de suprastimulare informațională, 2025 pare a fi anul în care românii nu mai caută „mai mult conținut”, ci mai mult sens, mai multă siguranță și mai multă încredere în ceea ce consumă.
Proiectul feroviar de mare viteză HS2, unul dintre cele mai costisitoare din istoria Marii Britanii, generează peste 14 milioane de lire sterline anual din chirii, potrivit The Telegraph. Veniturile provin din închirierea sutelor de locuințe cumpărate de-a lungul traseelor planificate ale liniei feroviare, inclusiv pe segmentele care au fost ulterior anulate.
Trei sferturi din proprietăți, date în chiriePentru a face loc viitoarei linii de mare viteză, statul britanic a cumpărat, începând din 2012, sute de proprietăți de-a lungul traseului planificat al proiectului HS2. Din cele 782 de locuințe achiziționate voluntar în anul lansării proiectului, 602 sunt închiriate în prezent. Aproape jumătate dintre acestea se află pe tronsoanele abandonate ale fazei a doua.
Traseul urma să lege Birmingham de Manchester și Leeds, dar a fost anulat în 2023, în timpul mandatului premierului conservator Rishi Sunak. Între Birmingham și Crewe, aproape toate locuințele achiziționate sunt închiriate către persoane fizice.
Chiria medie lunară depășește 2.100 de lire sterline pe tronsonul Londra–Birmingham, în timp ce pe traseele din nord este mai mică, situându-se între 1.700 și 1.800 de lire sterline.
Chirii modeste pentru valoarea proiectului feroviarChiriile sunt ridicate la nivel individual, dar impactul lor financiar este redus în raport cu costul total al proiectului feroviar. În total, acestea aduc companiei de stat HS2 Ltd peste 14,1 milioane de lire sterline pe an. Suma este însă infimă raportat la costul total al proiectului, estimat la 81 de miliarde de lire sterline, bani proveniți din fonduri publice.
Criticii spun că aceste venituri sunt nesemnificative față de amploarea cheltuielilor. „14 milioane de lire din chirii pot părea o sumă mare, dar sunt insignifiante în comparație cu costurile continue ale HS2”, a declarat Penny Gaines, președinta grupului de campanie Stop HS2. Potrivit acesteia, proiectul a costat guvernul britanic peste 7 miliarde de lire doar în ultimul an.
Banii din chirii, sub semnul întrebăriiExperții pun sub semnul întrebării modul în care sunt folosite fondurile obținute din chirii. „Este puțin probabil ca aceste sume să reducă povara asupra contribuabililor. HS2 ar trebui să explice dacă aceste chirii chiar scad costurile sau sunt doar recirculate în interiorul proiectului”, spun specialiștii de la Institutul Adam Smith.
Costuri uriașeAprobat inițial în 2012, proiectul a pornit cu un buget de 33 de miliarde de lire sterline. Ulterior, estimările de cost au crescut la 57,5 miliarde și apoi la 81 de miliarde de lire (în prețurile din 2019). După ajustarea cu inflația, costul final ar putea depăși 100 de miliarde de lire.
În prezent, doar tronsonul Londra-Birmingham al liniei de trenuri de mare viteză mai este în construcție. Însă punerea sa în funcțiune a fost amânată până cel puțin în 2033.
Statul începe să vândă proprietățile cumpărateÎntre timp, autoritățile de la Londra au anunțat că vor începe vânzarea terenurilor și proprietăților cumpărate pentru HS2, dar devenite inutile după reducerea proiectului. Deși imobilele generează venituri din chirii, oficialii consideră că vânzarea lor ar putea aduce sume mai mari și mai rapide pentru recuperarea banilor publici investiți. Decizia guvernului britanic marchează încă un capitol controversat al unuia dintre cele mai ambițioase – și contestate – proiecte de infrastructură din Europa.
Tarifele din SUA au dat peste cap piața
În 2025, discuțiile și anunțurile privind tarifele americane au declanșat o adevărată cursă a importatorilor: companiile au încercat să aducă metal în SUA înainte de eventuale taxe, iar asta a creat o diferență neobișnuit de mare între prețul din SUA (Comex) și reperul global (LME). Chiar dacă unele produse rafinate (precum catodul de cupru) au fost exceptate, piața a rămas tensionată din cauza riscului unor noi măsuri în 2026.
Accidente și revizuiri de producție la mine mari
Seria de incidente la unele dintre cele mai importante exploatări a alimentat temerile că oferta nu ține pasul. Mai mulți producători au ajustat în jos țintele de producție, iar piața a reacționat rapid, împingând cotațiile spre noi maxime, relatează Financial Times.
Cererea structurală crește: energie verde, mașini electrice, centre de date AI
Cuprul devine „metalul tranziției”: este folosit masiv în rețele electrice, eolian/solar, vehicule electrice și în boom-ul de centre de date care alimentează inteligența artificială. Analiștii se așteaptă ca cererea să depășească oferta minată în anii 2030, menținând presiunea pe preț.
Ce urmează în 2026: de ce „nu pare că se va opri”Mai multe case de analiză văd prețuri rezistente și în 2026, chiar dacă cererea Chinei încetinește. Riscurile rămân: noi tarife, noi întreruperi de producție și subinvestiția cronică în mine noi (proiecte scumpe, cu ani de execuție).
Impact posibil pentru companii și consumatoriCosturi mai mari pentru cabluri, instalații electrice, echipamente industriale, construcții și producători de electronice.
Presiune pe proiectele „non-critice”: dacă prețurile rămân sus, unele industrii ar putea amâna investiții sau căuta înlocuitori mai ieftini acolo unde e posibil.
Cifra marchează o scădere de 0,74% față de perioada similară a anului 2024, când deficitul a fost de 7,15% din PIB.
Instituția precizează că datele la final de noiembrie „confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, evoluția fiind susținută de o „creștere consistentă a veniturilor și direcționarea resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene”.
La capitolul venituri, bugetul general a însumat 591,91 mld lei, în creștere cu 13%. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 mld lei, fiind raportat un avans de 19,4% față de 2024.
Această dinamică a fost determinată, conform comunicatului, de creșterea încasărilor din impozitul pe dividende cu 72,6% și de un plus de 20,4% la impozitul pe salarii, „evoluție influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor sectoare economice”.
De asemenea, contribuțiile de asigurări au înregistrat 189,71 mld lei (+10,1%), reflectând „eliminarea excepțiilor de la plata Contribuției de asigurări sociale de sănătate”.
În ceea ce privește taxele pe consum, încasările nete din TVA au ajuns la 120,59 mld lei, cu o creștere de 11,1%.
Ministerul subliniază o „accelerare a dinamicii încasărilor brute din TVA începând cu luna august”, atribuită modificărilor cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025. Totodată, veniturile din accize au crescut cu 3,7%, ajungând la 43,69 mld lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au marcat o „creștere semnificativă de 47,5%”, totalizând 54,34 mld lei.
Împărțirea cheltuielilorCheltuielile totale ale bugetului au fost de 713,68 mld lei, marcând o creștere nominală de 9,9%.
Cheltuielile de personal au însumat 154,13 mld lei (8,1% din PIB), fiind raportată o scădere a ponderii față de anul precedent pe fondul „reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale”.
În completare, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4,7%, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au însumat 48,81 mld lei, fiind cu 13,48 mld lei mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Cea mai mare creștere nominală a fost înregistrată la asistența socială, unde cheltuielile de 229,37 mld lei (+11,7%) au fost influențate de „recalcularea pensiilor din sistemul public, în conformitate cu Legea nr. 360/2023”, dar și de compensarea facturilor la energie.
În final, cheltuielile pentru investiții au urcat la 108,39 mld lei, față de 93,11 mld lei în 2024, iar proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au înregistrat un salt de 37,43%, ajungând la 67,05 mld lei.
În România, întrebarea „când nu se fac nunți?” apare aproape mereu dintr-un motiv simplu: cununia religioasă are rânduieli clare (posturi, sărbători mari), iar majoritatea cuplurilor își aleg data în funcție de ele. Mai jos ai un ghid practic pentru 2026, cu perioadele în care nu se fac nunți și ferestrele cele mai bune în care se fac.
Cununia civilă vs. cununia religioasă: de ce conteazăCununia civilă (starea civilă) poate fi programată, în general, pe tot parcursul anului, în funcție de programul primăriei.
Cununia religioasă (ortodoxă) nu se oficiază în anumite perioade (posturi, sărbători mari și ajunuri, plus alte zile de post).
Dacă vrei doar civilul în 2026, ai mai multă libertate. Dacă vrei și biserica, calendarul de mai jos e „baza”.
Când NU se fac nunți în 2026 (calendar ortodox)Conform rânduielilor bisericești publicate pentru 2026, nu se oficiază cununii în:
1) Perioade fixe (intervale clare în 2026)
2) Zile în care, de regulă, nu se fac nunți (chiar și în afara intervalelor de mai sus)
În toate zilele de post de peste an (inclusiv miercurea și vinerea, cu excepțiile cu „dezlegare”, unde e cazul).
În zilele Praznicelor Împărătești și în ajunul acestora (sărbători mari).
Exemple de zile de post punctuale menționate pentru 2026: 5 ianuarie (Ajunul Bobotezei), 29 august, 14 septembrie.
Important: pot exista particularități locale (parohie/eparhie). Cel mai sigur: confirmă data cu preotul/parohia înainte să semnezi cu locația.
Când SE fac nunți în 2026 (cele mai bune ferestre)Dacă mergem strict pe intervalele de mai sus, cele mai „curate” perioade (în care, în general, se pot programa nunți) sunt:
Fereastra 1: după Săptămâna Luminată până la Postul Sfinților Apostoli
20 aprilie – 7 iunie 2026 (cu atenție la sărbători mari și la zilele de post din săptămână).
Fereastra 2: vara, după postul Sfinților Apostoli și înainte de postul Adormirii
29 iunie – 31 iulie 2026 (din nou: verifică miercurile/vinerile și sărbătorile).
Fereastra 3: toamna (cea mai populară pentru multe cupluri)
16 august – 13 noiembrie 2026 (o perioadă lungă și foarte căutată).
Sfaturi rapide ca să alegi data „perfectă” în 2026Rezervă din timp: weekendurile bune (mai ales în septembrie–octombrie) se ocupă primele.
Verifică și calendarul legal pentru confortul invitaților (transport, concedii). De exemplu, în 2026 sunt zile libere precum 1 mai (vineri) sau 1 iunie (luni) care pot ajuta la logistică.
Gândește în pereche: biserică + local + cazare (uneori găsești biserica liberă, dar nu și locația, sau invers).
Se pot face nunți în post dacă vrem „doar petrecere”?Poți face o petrecere oricând, dar cununia religioasă (slujba) nu se face în perioadele de post și în celelalte intervale menționate.
Dar sâmbăta e mereu ok?
De obicei sâmbăta e ziua clasică pentru nuntă, însă nu este „automat ok” dacă pică în post, în sărbători mari/ajun sau într-o zi de post.
Boxerul britanic Anthony Joshua a fost rănit într-un accident rutier produs pe drumul expres Ogun-Lagos, în sud-vestul Nigeriei, au anunțat autoritățile locale.
Poliția din statul Ogun a confirmat că două persoane au murit în urma impactului, iar Joshua, alături de alte victime, a fost transportat la un spital a cărui locație nu a fost făcută publică, notează BBC.
Potrivit forțelor de ordine, sportivul în vârstă de 36 de ani a suferit răni minore și se află în afara oricărui pericol.
Imagini apărute pe rețelele sociale arată un autoturism grav avariat, iar presa locală relatează că impactul a fost unul violent.
Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte ale producerii accidentului.
Anthony Joshua este unul dintre cei mai cunoscuți boxeri ai momentului, fost campion mondial la categoria grea, iar incidentul a stârnit reacții rapide atât în Nigeria, cât și în Marea Britanie.
Alexandru Rogobete announced that the last payments for 2025 through PNRR were completed on Monday.
„We accelerated payments, reduced bottlenecks, and worked to ensure that investments were implemented correctly, on time, and with as little risk as possible,” said the Minister of Health.
According to him, in 2023, payments of 108 million lei were made, in 2024, 1.1 billion lei, in the first half of 2025, payments of 735 million lei were made, and in the second half, 2.5 billion lei.
„In the second half of 2025 alone, payments increased by approximately 240%, a rate that clearly shows the capacity to mobilize and mature payment mechanisms,” Rogobete points out.
He claims that, in total, the Ministry of Health paid 4.45 billion lei, representing approximately 68.7% of the total budget allocated to health through the PNRR.
According to the minister, the funds were directed towards equipping 2,500 family medicine practices with screening and diagnostic equipment, the rehabilitation and equipping of intensive care units and the purchase of equipment for the control and reduction of nosocomial infections (119 hospitals), the establishment, expansion, modernization, and equipping of specialized outpatient clinics (69 hospitals), and the expansion and modernization of intensive care units for newborns (37 hospitals).
Other funds were allocated for the digitization of hospitals and health institutions, the development of the new digital platform for health insurance – PIAS (CNAS) and for the construction of the eight new hospitals financed through the PNRR.
Asked how he views the situation at the Constitutional Court and whether it can be described as a deadlock, Minister Radu Marinescu told Digi 24 that he „could not comment” because he did not know the „details” and „did not know what was discussed at the Constitutional Court meeting.”
In the context of reports that four judges had arrived at the CCR headquarters but had not entered the meeting, the minister said he could not interpret the situation: „I do not know what actually happened there, what the deliberation mechanisms are, what discussions took place.”
The minister indicated that explanations should come from the CCR: „in this context, I believe that the best explanations should come from the Constitutional Court, explaining why this happened, why it was postponed again.”
He added that the CCR is „a political-judicial body” that „does not fall within the sphere of judicial authority” and „even less within the sphere of competence of the Ministry of Justice,” which is why it would be „very difficult” for him to comment on internal procedures.
