Dosarul îi vizează pe Gregor Hudohmet, director al GEN-I Sonce, și pe Cristian Theodor Dragomir, CEO al Waldevar Energy la momentul faptelor investigate. Compania deținută de omul de afaceri Leon-Ion Arhire (VEZI GALERIE FOTO) a avut un salt financiar uriaș în ultima perioadă (CITEȘTE AICI MAI MULTE!)
Potrivit documentelor pe care MEDIAFAX vi le prezintă în exclusivitate, DNA susține că, în perioada februarie-septembrie 2026, Hudohmet ar fi solicitat administratorului unei alte societăți 450.000 de euro plus TVA, suma reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie. Procurorii afirmă că Dragomir l-ar fi sprijinit în acest demers.
Proprietarul companiei Waldevar, Leon-Ion Arhire, a colaborat cu procurorii DNA și le-a povestit cum s-a fixat mita
Hudohmet este cercetat pentru luare de mită (CITEȘTI AICI CARE A FOST TRASEUL ȘPĂGII!), iar Dragomir pentru complicitate la luare de mită. Pe 26 septembrie, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a celor doi pentru 30 de zile.
Contractul aflat în centrul anchetei are legătură cu un proiect energetic dezvoltat la Gheorgheni, unde GEN-I Sonce anunțase construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii de 55 MW și 220 MWh. Proiectul fusese prezentat de companie drept cel mai mare proiect al său aflat atunci în construcție în România.
Motivarea Tribunalului București, obținută ÎN EXCLUSIVITATE de Mediafax, oferă acum detalii suplimentare despre modul în care, potrivit acuzării, cei 450.000 de euro ar fi trebuit să capete forma unei plăți comerciale aparent legitime.
Contractul care ar fi trebuit să dea aparență de legalitate plățiiÎn fața Tribunalului București, procurorul DNA a susținut că operațiunile comerciale ar fi fost folosite pentru mascarea presupusei mite.
Potrivit acuzării, mecanismul ar fi funcționat prin intermediari și printr-un draft de contract de comision încheiat prin Smart Green Design.
DNA a arătat că societatea nu ar fi avut, la momentul inițial, codul CAEN necesar pentru activitatea prevăzută în contract.
Ulterior, codul CAEN ar fi fost obținut, potrivit procurorului, pentru a conferi documentului o aparență de legalitate.
DNA a mai susținut că unul dintre participanții la mecanism și-ar fi dat seama că documentul nu corespundea realității și că rolul său ar fi fost doar acela de a masca presupusa mită.
„Acești 450.000 de euro nu erau bani datorați de Waldevar”În fața instanței a fost citată declarația lui Adrian Frățean.
Acesta a susținut că suma prevăzută în draftul contractului nu reprezenta bani pe care Waldevar Energy îi datora Smart Green Design pentru o prestație efectivă.
„Acești 450.000 euro menționați în draftul de contract la care am făcut referire nu erau bani care să fie solicitați sau datorați de către Waldevar Energy SRL către Smart Green Design”, se arată în declarația redată în motivare.
Frățean a mai susținut că nu recomandase în mod special Waldevar și că suma respectivă nu îi era destinată lui.
Potrivit acestuia, din discuțiile purtate cu Gregor Hudohmet ar fi înțeles că cei 450.000 de euro erau pentru acesta.
„Vom găsi o metodă de a transmite mai departe banii”Un alt fragment al declarației descrie ceea ce procurorii consideră că ar fi fost soluția pentru transmiterea ulterioară a banilor.
Frățean a declarat: „Regret că nu am refuzat de prima dată propunerea lui Gregor Hudohmet de a intermedia facturarea acestui contract”.
Potrivit declarației sale, Hudohmet i-ar fi spus să nu își facă griji, pentru că urma să fie găsită o variantă pentru ca banii să fie transferați mai departe.
„Gregor Hudohmet mi-a spus să stau liniștit că nu este nicio problemă, în sensul că vom găsi o metodă de a transmite mai departe banii de la Smart Green Design”, se arată în motivare.
Procurorul DNA a susținut că aceste declarații trebuie coroborate cu celelalte probe administrate în dosar, inclusiv cu înregistrările ambientale realizate în cursul anchetei.
DNA: mecanismul ar fi funcționat prin intermediariProcurorii au argumentat în instanță că presupusul mecanism ar fi fost construit tocmai pentru a ascunde natura reală a plății.
În opinia DNA, folosirea unor intermediari și a unor documente comerciale ar fi permis prezentarea celor 450.000 de euro drept o plată legitimă.
Procurorul a mai susținut că accesul persoanelor investigate la resurse financiare și pozițiile de decizie ocupate în companii puteau crea riscul influențării unor angajați sau parteneri comerciali.
DNA a invocat inclusiv posibilitatea construirii unor justificări formale pentru plăți, astfel încât acestea să fie armonizate ulterior cu documentele comerciale existente.
Scandalul a declanșat verificări în interiorul GEN-ICazul a produs reacții rapide și la nivelul grupului sloven GEN-I.
După apariția informațiilor privind ancheta din România, compania a transmis public că are toleranță zero față de corupție și orice conduită ilegală.
Ulterior, conducerea grupului a decis declanșarea unui audit asupra proiectului de stocare a energiei de la Gheorgheni, proiect care, potrivit informațiilor publice, se află în centrul anchetei.
Gregor Hudohmet și Cristian Theodor Dragomir beneficiază de prezumția de nevinovăție. Acuzațiile formulate de DNA și declarațiile reproduse în motivarea Tribunalului București nu reprezintă constatări definitive privind vinovăția celor doi.
Un oficial american a declarat pentru Al Jazeera că portavionul USS Theodore Roosevelt a plecat de la baza sa din San Diego, împreună cu grupul său de luptă. Portavionul se îndreaptă către Orientul Mijlociu. El va avea misiuni în jurul Iranului.
Până la sfârșitul lunii noiembrie, trei portavioane și două grupuri de asalt amfibiu vor fi dislocate în zonă, a mai spus oficialul.
Americanii au o forță de temut în Orientul MijlociuAmericanii au numeroși militari în Orientul Mijlociu. Experții estimează că armata americană are în regiune aproximativ 40.000 – 50.000 de militari, inclusiv personal civil.
Aviația americană a trimis în zonă circa 300 de aparate de zbor, în timp ce Marina SUA are în prezent două portavioane și cel puțin 15 distrugătoare. Forțele Navale ale SUA (U.S. Navy) au mobilizat o flotă impresionantă în apele din jurul Orientului Mijlociu, în special în Marea Arabiei, Marea Roșie și Golful Oman.
Pe lângă portavioane și distrugătoare, americanii mai au nave de desant amfibiu și infanterie marină dotate cu vehicule de debarcare și elicoptere grele pentru operațiuni rapide pe țărm.
US Navy mai are în zonă Nave de Luptă Litorale (LCS) și dragoare de mine.
Toate unitățile sunt distribuite în mai multe baze și operează sub coordonarea Comandamentului Central al SUA.
Războiul din Iran a provocat pierderi urașeRăzboiul dintre SUA, alături de Israel, și Iran, a început pe 28 februarie 2026. Misiunea a primit numele de cod „Operațiunea Epic Fury”.
După mai bine de șapte luni de confruntări, războiul a provocat pierderi masive și a destabilizat piețele globale. Analizele făcute de experții militari americani au arătat militare că războiul a costat SUA peste 43 de miliarde de dolari.
Pe americani i-a costat foarte mult utilizarea masivă a rachetelor Patriot și THAAD. Acestea au fost folosite pentru a doborî dronele ieftine ale iranienilor care vizau bazele și unitățile americane din regiune.
În plus, războiul a blocat navigația în Strâmtoarea Ormuz ceea ce a perturbat grav comerțul global și a provocat o explozie a prețului petrolului.
SpaceX a lansat echipajul al cărui comandant este Jessica Watkins după o întârziere de trei săptămâni pentru a repara sistemul de combustibil care curgea din capsulă, potrivit AP.
Deși șederea lor la Stația Spațială Internațională va dura șase luni lungi, zborul acolo promitea să fie cel mai rapid de până acum pentru compania lui Elon Musk: un tranzit de doar opt ore.
Odată cu lansarea dimineață de pe Stația Spațială Cape Canaveral, Watkins a devenit prima femeie de culoare care a condus un echipaj pe orbită. Geolog care a lucrat cu roverul marțian Curiosity al NASA în urmă cu un deceniu, Watkins face a doua călătorie la stația spațială după o lungă ședere în 2022.
Echipajul îi înlocuiește pe cei patru astronauți aflați în laboratorul orbital din februarieCeilalți sunt nou-veniți în spațiu: Luke Delaney de la NASA, un pușcaș marin retras; Joshua Kutryk din Canada, colonel în Forțele Aeriene Regale Canadiene; și Sergey Teteryatnikov din Rusia, fost submarinist. Aceștia îi vor înlocui pe cei patru astronauți care locuiesc în laboratorul orbital din februarie.
Acesta a fost al 13-lea echipaj lansat de SpaceX pentru NASA, fără a lua în considerare zborul de testare din anii 2020. Toate cele patru își adoptă denumirea de Echipaj-13, care aduce un omagiu misiunii Apollo 13. Zborul de testare din 1970 s-a încheiat cu întoarcerea în siguranță a astronauților.
BPOC afectează aproximativ 392 de milioane de persoane la nivel global și este a treia cauză principală de deces, fiind asociată cu aproximativ 3 milioane de decese anual. În România, aproximativ 8,3% din populația generală are un diagnostic de BPOC, iar 74% dintre pacienți sunt pensionari, persoane cu venituri de multe ori limitate. Boala este asociată cu numeroase complicații pulmonare și cardiovasculare, iar episoadele acute de agravare pot afecta profund viața pacienților.
Exacerbările reprezintă una dintre cele mai importante probleme în evoluția BPOC și pot necesita spitalizare. Impactul lor nu se limitează la plămâni: riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare în primele cinci zile după o exacerbare moderată. O singură exacerbare moderată a fost asociată cu o creștere cu 17% a riscului de deces, iar după două exacerbări moderate într-un interval de un an, riscul de deces crește cu 80%. Mai mult de jumătate dintre pacienții spitalizați din cauza unei exacerbări decedează în primii cinci ani după spitalizare, iar unul din patru pacienți cu BPOC este diagnosticat cu cancer pulmonar.
Diagnosticul precoce și monitorizarea continuă sunt esențiale pentru controlul bolii și prevenirea agravării acesteia. Identificarea persoanelor din grupele de risc, utilizarea mai consecventă a spirometriei și implicarea medicului de familie în depistarea timpurie pot contribui la scurtarea drumului până la diagnostic și la inițierea mai rapidă a tratamentului potrivit.
Astmul sever: subdiagnosticat și tratat suboptimalAstmul sever reprezintă o problemă de sănătate publică din cauza costurilor directe și indirecte și a riscurilor letale pe care le implică. Aproximativ 1 milion de oameni trăiesc cu astm în România, iar între 4 și 10% dintre aceștia se confruntă cu o formă severă a bolii.
Adesea subdiagnosticat și tratat suboptimal, astmul cauzează o povară semnificativă asupra vieții pacienților și familiilor acestora, fiind asociat cu o morbiditate crescută la persoanele de toate vârstele. Simptomele includ senzația de sufocare frecventă, respirație șuierătoare, constricție toracică și tuse, care interferează cu activitățile zilnice și cu somnul. Astmul necontrolat duce la deteriorarea calității vieții pacienților, creșterea absenteismului, anxietate și presiune suplimentară asupra spitalelor, prin internări și vizite repetate.
În România, traseul pacientului cu astm sever este adesea un drum lung, cu multe obstacole: de la lipsa diagnosticării corecte și la timp, la accesul întârziat la terapiile moderne și la suprautilizarea corticosteroizilor orali (CSO), cu tot șirul de efecte adverse pe care le implică. În lipsa unui management personalizat, suprautilizarea CSO determină apariția unor efecte adverse severe, cu impact asupra sănătății și costurilor asociate bolii.
Ghidurile internaționale de tratament oferă direcții clare pentru managementul astmului sever: diagnostic precoce, algoritmi și criterii clare pentru managementul modern. Este recomandat managementul personalizat al pacientului, posibil cu ajutorul terapiilor moderne, disponibile și în România. Pentru pacienți, respectarea indicațiilor date de medic și administrarea tratamentului așa cum a fost prescris reprezintă cea mai bună modalitate de a preveni crizele de astm sever și de a ține boala sub control. Dacă tratamentul nu își mai face efectul, este recomandată discuția cu medicul curant pentru evaluarea planului de tratament.
Surse:
Franța își va majora bugetul pentru apărare în 2027, în ciuda situației foarte complicate privind finanțele publice, potrivit unui document obținut de POLITICO.
Guvernul francez urmează să prezinte joi bugetul pentru anul 2027, care prevede 63,4 miliarde de euro pentru cheltuieli militare, față de 57 de miliarde de euro în acest an.
Aproximativ 12% din această sumă va fi alocată descurajării nucleare, iar 43% va merge către achiziția și întreținerea echipamentelor militare.
Majorarea este, de fapt, direct proporțională cu creșterile prevăzute în legea privind programarea militară, adoptată în această vară.
„Pentru a ne asigura suveranitatea, guvernul intenționează să ne consolideze capacitățile militare prin comenzi suplimentare de echipamente majore (sisteme de apărare sol-aer, sisteme antidronă și inteligență artificială)”, se arată în document.
Datorită acestei decizii privind creșterea, bugetul apărării Franței se va dubla pe parcursul celor două mandate ale președintelui Emmanuel Macron, începute în 2017.
Ministerul Apărării este una dintre puținele instituții care vor primi mai mulți bani în 2027. Guvernul francez a decis pentru anul viitor o țintă de deficit de 5% din PIB, confirmând înghețarea majorității celorlalte bugete ministeriale la nivelurile din 2026.
Documentele din anchetă, pe care Mediafax vi le prezintă azi în exclusivitate, arată fenomenul corupției din mediul privat nu ar trebui tratat mai blând doar pentru că nu este implicat un funcționar public. Aceasta este poziția susținută de DNA în dosarul intens mediatizat, privind o presupusă mită de 450.000 de euro la Waldevar Energy. Compania este deținută de omul de afaceri Leon-Ion Arhire (VEZI GALERIE FOTO) și a avut un salt financiar uriaș în ultima perioadă (CITEȘTE AICI MAI MULTE!)
Procurorii au argumentat în fața instanței Tribunalului București că mita dintre companii poate produce efecte care depășesc relația dintre cei implicați: costurile ascunse pot fi recuperate prin prețuri mai mari, materiale mai slabe sau lucrări de calitate redusă, iar consecințele pot ajunge în final la cetățeni.
Dosarul îi vizează pe Gregor Hudohmet, director al GEN-I Sonce, și pe Cristian Theodor Dragomir, CEO al Waldevar Energy la momentul faptelor investigate. Iar proprietarul Waldevar Energy, Leon-Ion Arhire, este un ”element-cheie” în această anchetă (CITEȘTE AICI DECLARAȚIA LUI INTEGRALĂ!).
DNA susține că, în perioada februarie-septembrie 2026, Hudohmet ar fi solicitat administratorului unei alte societăți suma de 450.000 de euro plus TVA, reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie. Cristian Dragomir l-ar fi sprijinit în acest demers, potrivit procurorilor.
Pe 26 septembrie, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a celor doi. Hudohmet este cercetat pentru luare de mită, iar Dragomir pentru complicitate la luare de mită. DNA a făcut publice acuzațiile pe 27 septembrie.
Contractul are legătură cu un proiect energetic dezvoltat la Gheorgheni, unde GEN-I Sonce anunțase construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii de 55 MW și 220 MWh. În august, compania prezenta investiția drept cel mai mare proiect al său aflat atunci în construcție în România. Contractul EPC fusese semnat chiar de Gregor Hudohmet și Cristian Dragomir.
Motivarea Tribunalului București, consultată de Mediafax, arată că dezbaterea privind arestarea celor doi a depășit însă mecanismul concret al presupusei mite. Procurorul a insistat asupra efectelor pe care asemenea practici le-ar putea avea asupra mediului economic atunci când apar între companii private, în special într-un domeniu strategic precum energia.
DNA: mita dintre firme nu este doar „problema lor”Procurorul a susținut că faptul că presupusa faptă s-ar fi produs între agenți economici privați nu înseamnă că efectele ei rămân în interiorul relației comerciale.
Procurorul a arătat că dosarul privește agenți economici importanți, care activează într-un sector strategic, iar suma despre care DNA susține că ar fi fost solicitată drept mită este de aproape jumătate de milion de euro.
În opinia acuzării, asemenea practici pot afecta nu doar companiile implicate, ci și concurența dintre firme și regulile după care funcționează piața.
„Atunci când un agent economic folosește corupția pentru a obține avantaje, consecințele depășesc simpla încălcare a legii penale, afectând mediul social și economic și egalitatea agenților economici în fața legii”, a susținut procurorul în fața Tribunalului.
DNA a avertizat și asupra efectului de percepție: dacă asemenea cazuri ar fi tratate mai puțin sever doar pentru că apar în mediul privat, s-ar putea crea impresia că anumite practici sunt tolerate atunci când sunt folosite de companii.
Cum explică DNA legătura dintre mită și prețurile unei companiiDNA susține că efectele unei mite între companii nu se opresc la momentul în care banii sunt plătiți. O asemenea sumă devine, potrivit procurorilor, un cost ascuns pe care firma va încerca ulterior să îl recupereze din activitatea sa.
Recuperarea s-ar putea face prin reducerea calității lucrărilor, folosirea unor materiale mai ieftine sau prin majorarea artificială a prețurilor facturate.
„Un agent economic angrenat în circuitul acesta al mitei, în mod evident își va recupera acele costuri ascunse, reducând calitatea lucrărilor, a materialelor folosite, mărind artificial prețurile facturate”, a susținut procurorul în fața instanței.
DNA merge mai departe și susține că efectele pot depăși relația dintre două firme.
Procurorul a afirmat, în fața instanței, că diminuarea calității unor lucrări sau materiale poate ajunge, în anumite situații, să afecteze „viața, sănătatea și siguranța cetățenilor”.
Acuzarea a cerut ca presupusele fapte cercetate în acest dosar să nu fie tratate mai blând doar pentru că apar în mediul privat.
Cazul a produs consecințe și în interiorul GEN-IScandalul a ajuns rapid și la compania slovenă.
GEN-I a transmis pe 27 septembrie că aflase din presă despre reținerea și procedurile judiciare din România și că are „toleranță zero” față de corupție și orice conduită ilegală. Compania preciza că, la acel moment, nu primise informații oficiale detaliate de la autoritățile române.
Pe 28 septembrie, GEN-I a anunțat că boardul se reunise în ședință extraordinară și că a dispus un audit al proiectului de la Gheorgheni. Conducerea companiei a decis inclusiv analizarea posibilității ca proiectul să fie pus în așteptare până la clarificarea situației și a numit conducere interimară la GEN-I Sonce.
Gregor Hudohmet și Cristian Theodor Dragomir beneficiază de prezumția de nevinovăție. Argumentele DNA prezentate în cadrul procedurii privind măsurile preventive reprezintă poziția acuzării și nu constatări definitive privind vinovăția celor doi.
Corupția din mediul privat, o temă tot mai prezentă în agenda DNAÎn raportul de activitate pentru 2025, DNA a inclus explicit printre obiectivele sale creșterea eficienței în investigarea faptelor de corupție „în mediul privat”, inclusiv a celor produse în tranzacții economice internaționale. Instituția leagă această direcție de investigațiile financiare, identificarea produsului infracțiunilor și împiedicarea reinvestirii banilor proveniți din corupție în economia reală.
DNA a insistat în ultimul an și asupra mecanismelor de conformitate din interiorul companiilor. În ianuarie 2026, instituția a anunțat că implementează un sistem de management anti-mită conform standardului ISO 37001 și a enumerat printre instrumentele considerate esențiale evaluarea riscurilor de corupție, procedurile de due diligence, controalele financiare și non-financiare, canalele de raportare și mecanismele interne de investigație.
94% dintre companiile din România spun că fenomenul corupției este răspânditDatele europene arată și dimensiunea problemei percepute de mediul de afaceri.
Potrivit Raportului Comisiei Europene privind statul de drept din 2026, 94% dintre companiile din România consideră că fenomenul corupției este larg răspândit, față de o medie europeană de 65%.
Totodată, 73% dintre firmele din România spun că fenomenul corupției reprezintă o problemă atunci când fac afaceri, aproape dublu față de media Uniunii Europene, de 37%.
În 2025, cifrele erau deja ridicate: 90% dintre companiile românești considerau că fenomenul corupției este răspândit, iar 72% spuneau că acesta reprezintă o problemă pentru desfășurarea activităților economice.
Aceste cifre nu măsoară direct numărul cazurilor de mită din mediul privat, ci percepția companiilor asupra corupției și impactului acesteia asupra afacerilor. Ele arată însă că problema este resimțită mult mai puternic în România decât în media Uniunii Europene.
Una din trei firme spune că fenomenul corupției i-a blocat accesul la contracte publiceUn alt indicator relevant privește efectul asupra concurenței.
Potrivit datelor citate de Comisia Europeană, 37% dintre companiile din România au declarat că fenomenul corupției le-a împiedicat, în ultimii trei ani, să câștige o licitație publică sau un contract de achiziții publice. Media UE este de 35%.
La nivelul întregii Uniuni, sondajul Eurobarometru din 2025 arată că 63% dintre firme consideră corupția răspândită în țara lor, iar România se afla între statele cu cele mai ridicate procente, alături de Grecia și Cipru.
Același sondaj arată că favorizarea prietenilor sau rudelor în mediul de afaceri este indicată de 47% dintre companiile europene drept una dintre cele mai răspândite forme de corupție.
Cazurile recente arată că firmele apar frecvent în mecanismele investigate de DNADosarul de la Gheorgheni nu este singurul caz recent în care relațiile comerciale și companiile apar în centrul unei anchete de corupție.
În 2025, DNA a trimis în judecată doi administratori de societăți comerciale acuzați că ar fi promis unui funcționar public un procent de 1% din valoarea unui proiect și o plată lunară pentru favorizarea unor firme într-o procedură de achiziție publică.
Tot în 2025, într-un dosar privind Portul Constanța, procurorii au instrumentat un caz în care un administrator de societate ar fi promis 250.000 de euro, echivalentul a 1% din valoarea unui contract de aproximativ 25 de milioane de euro, pentru facilitarea atribuirii acestuia.
DNA a investigat și cazuri în care mita ar fi circulat exclusiv în interiorul unor relații comerciale private. Într-un dosar privind o platformă tehnologică, procurorii au reținut în 2025 acuzații de luare de mită în formă continuată împotriva unui angajat cu atribuții de management în relația cu flotele de curieri.
Într-un alt dosar, privind activitatea unor societăți de transport alternativ, DNA a trimis în judecată administratori și coordonatori de firme pentru infracțiuni care includeau dare de mită, spălarea banilor și evaziune fiscală, într-o cauză în care prejudiciul fiscal estimat de procurori depășea 67 de milioane de lei.
Lovitura aeriană a avut loc în noaptea de miercuri spre joi. O dronă a căzut pe terenul Institutului de Cercetări Nucleare din Kiev. După lovitura nocturnă, a izbucnit un incendiu, care a fost stins. Nu au fost victime.
Conform datelor Inspectoratului de Stat pentru Reglementarea Nucleară din Ucraina, citate de Nexta, reactorul de cercetare și sistemele de siguranță nu au fost avariate. Nivelul de radiații a rămas permanent în limite normale. Reprezentanții Inspectoratului de Stat au descris atacul drept o crimă de război.
Probleme la institut și la CernobîlDin februarie 2022, reactorul Institutului de Cercetări Nucleare nu funcționează. În plus, combustibilul nuclear a fost complet scos din rațiuni de securitate.
În timpul războiului din Ucraina și alte instalații nucleare au fost în pericol. În primele faze ale războiului, forțele ruse au ocupat temporar zona Centralei de la Cernobîl. Rușii au provocat perturbări în gestionarea deșeurilor radioactive înainte de a se retrage.
Atacuri și la cea mai mare centrală nucleară din EuropaDe asemenea, Centrala Zaporojie, cea mai mare unitate nucleară din Europa, se află sub ocupația militară a rușilor încă din martie 2022.
Rusia și Ucraina s-au acuzat în repetate rânduri de atacuri cu drone și bombardamente de artilerie în perimetrul centralei. Inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au mers la fața locului și au raportat frecvent activități militare intense, inclusiv focuri de armă și survolul unor drone în preajma reactoarelor.
Defecțiunile repetate ale liniilor electrice externe care asigură răcirea reactoarelor au forțat centrala să treacă de mai multe ori pe generatoare diesel de urgență.
Legea care propune înăsprirea sancțiunilor pentru cei care vând lucrări de licență sau de doctorat a fost adoptată miercuri, 30 septembrie, de Senat.
Mai exact, legea permite poliției să investigheze lucrările de licență sau de doctorat ce sunt bănuite a fi cumpărate, fără ca universitățile să sesizeze acest aspect. Sesizările vor putea fi făcute de orice persoană fizică sau juridică.
Ce sancțiuni riscă cei care vând astfel de documenteAmenzile pentru astfel de fapte pot ajunge până la 200.000 de lei. Legea Învățământului superior permite în prezent aplicarea amenzii, dar numai dacă universitatea solicită o anchetă în acest sens.
„Sunt studenți care petrec luni întregi documentându-se, scriind și rescriind lucrarea de licență. E munca lor și e firesc să fie evaluați pentru ea. Nu e drept ca, lângă ei, cineva să prezinte o lucrare cumpărată și să primească o notă pentru munca altcuiva. Când o lucrare se vinde «la cheie» vorbim de fapt despre o fraudă”, a declarat inițiatorul propunerii legislative, deputatul USR Adrian Echert.
Propunerea a trecut de Senat cu 73 de voturi „pentru”, două „împotrivă” și 29 de abțineri și merge acum la vot la Camera Deputaților.
Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) a transmis joi președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare în care își exprimă sprijinul pentru extinderea Uniunii Europene și pentru perspectiva europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și statelor din Balcanii de Vest, dar cere ca procesul să fie însoțit de garanții sociale.
Organizația avertizează că extinderea nu trebuie să repete problemele apărute după valurile precedente de aderare și atrage atenția asupra diferențelor salariale care persistă între statele membre mai vechi și cele mai noi.
„Niciun angajat să nu devină cetățean de rangul doi”Una dintre principalele preocupări ale sindicatelor privește accesul angajaților din viitoarele state membre la piața muncii din Uniunea Europeană după aderare.
Eventualele perioade tranzitorii ar trebui să asigure mobilitatea echitabilă și tratamentul egal, „astfel încât niciun angajat să nu devină un cetățean de rangul doi al Uniunii”, cer sindicaliștii.
Printre solicitări se mai numără respectarea normelor europene privind salariile minime adecvate și detașarea angajaților, limitarea lanțurilor de subcontractare, consolidarea Autorității Europene a Muncii (ELA) – agenția UE care sprijină aplicarea corectă a regulilor privind mobilitatea forței de muncă – și investiții în inspectoratele de muncă din țările candidate.
Confederația cere, de asemenea, ca accesul gradual al țărilor candidate la piața unică sau la anumite componente ale acesteia să fie condiționat de alinierea la legislația socială a UE și de existența unui dialog social efectiv.
„Drepturile sindicale, acoperirea largă a negocierilor colective și standardele internaționale în domeniul muncii trebuie să fie condiții explicite” pentru integrarea graduală și accesul la piața unică, au transmis reprezentanții sindicali.
Comisia pregătește următoarea etapă a extinderii UEComisia Europeană urmează să prezinte pe 6 octombrie revizuirea politicilor UE în perspectiva extinderii, care va pregăti Uniunea pentru primirea de noi membri, inclusiv Ucraina și Republica Moldova.
Miercuri, la Tirana, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că aderarea va continua să depindă de meritele și reformele fiecărei țări, dar că acest lucru „nu înseamnă un proces mai lent”.
Executivul european pregătește și foi de parcurs pentru țările candidate cele mai avansate, care vor stabili pașii concreți, termenele și progresele necesare pentru continuarea procesului de aderare.
Ucraina și Republica Moldova se numără printre țările aflate în procesul de aderare. În paralel, Uniunea își pregătește politicile, instituțiile și bugetul pentru a putea funcționa cu un număr mai mare de state membre.
Garanții și după aderarea la UEÎn paralel cu măsurile care ar putea facilita procesul de extindere, sunt pregătite și garanții mai puternice împotriva eventualelor derapaje ale noilor state membre după aderare.
Confederația Europeană a Sindicatelor susține includerea unor astfel de prevederi în viitoarele tratate de aderare, dar cere ca protecția să acopere explicit și încălcările grave și sistematice ale libertății de asociere, negocierii colective și dreptului la grevă.
Potrivit sindicaliștilor, aceste garanții ar trebui să se aplice atât după aderare, cât și, prin clauze de reversibilitate, în perioada de integrare graduală, când țările candidate pot fi incluse treptat în anumite politici și programe ale UE înainte de a deveni membre cu drepturi depline.
ETUC solicită totodată un buget european mai mare pentru o Uniune extinsă și cere ca o parte din fondurile de preaderare și din instrumentele destinate Ucrainei, Republicii Moldova și Balcanilor de Vest să susțină dialogul social și sindicatele independente.
Organizația mai cere ca partenerii sociali europeni și naționali să fie implicați în aplicarea viitoarelor măsuri privind extinderea, inclusiv în elaborarea foilor de parcurs pentru țările candidate.
Subiectul va ajunge și la liderii statelor membre, care urmează să poarte o discuție strategică privind extinderea la Consiliul European din 15–16 octombrie.
Muntenegru, cel mai avansat stat candidatNouă țări au în prezent statut de candidat la aderarea la UE: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Kosovo este considerat potențial candidat.
Muntenegru este cel mai avansat în negocierile de aderare, urmat de Albania. Ucraina și Republica Moldova au făcut noi pași în 2026, prin deschiderea negocierilor în domenii care includ statul de drept, justiția și drepturile fundamentale, precum și relațiile externe, politica de securitate și apărare.
Președintele Nicușor Dan va desemna luni al patrulea premier, după o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare pe care acesta a anunțat-o miercuri. În același timp, șeful statului le-a cerut deja partidelor să nu coopteze AUR la guvernare.
Potrivit surselor MEDIAFAX, partidele negociază viitorul Guvern și posibilitățile care există pe masă pentru ca acesta să treacă într-un final, iar două scenarii există în acest moment: un premier tehnocrat cu miniștri politici și o rocadă guvernamentală.
Prima variantă discutată tot mai mult este cea a unui premier tehnocrat, cu miniștri politici. Este scenariul care a fost analizat și vehiculat și înainte ca președintele să îl desemneze pe Siegfried Mureșan.
De această dată, mai mulți lideri politici par să fie deschiși către varianta unui premier din afara politicii, deși acesta nu ar fi neapărat străin de partide.
În discuții au fost menționate persoane apropiate de zona economică, inclusiv ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Au fost invocate și nume din Banca Națională a României.
O altă variantă luată în calcul este rocada guvernamentală, prin păstrarea premierului și schimbarea doar a miniștrilor. În acest scenariu, potrivit informațiilor care vin din mediul politic, social-democrații își doresc să fie primii care intră în rocadă.
Aceeași variantă era dorită și de liberali, cel puțin înainte ca Siegfried Mureșan să nu obțină voturile necesare în Parlament pentru învestirea Guvernului.
Potrivit surselor politice, în acest sfârșit de săptămână, la Palatul Cotroceni sau telefonic, președintele va avea discuții informale cu liderii partidelor.
Scopul este ca până luni, când Nicușor Dan a anunțat deja că va desemna un premier, lucrurile să fie clare și să nu mai existe probleme de comunicare între președinte și liderii formațiunilor politice.
Guvernul Mureșan nu a obținut voturile necesareAnunțul a venit din partea președintelui la scurt timp după ce Guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri de plenul reunit al Parlamentului.
Din totalul de 464 de parlamentari, 321 au fost prezenți la ședință, iar 197 de voturi au fost valabil exprimate. Guvernul a primit 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”. Pentru învestire era nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor, respectiv de cel puțin 233 de voturi pentru.
Nicușor Dan desemnează luni un nou premierPreședintele Nicușor Dan a anunțat miercuri seară că la următoarele consultări va condiționa partidele să nu coopteze AUR la guvernare.
Aflat într-o deplasare în Cehia, pentru discuții diplomatice, acesta a spus că o eventuală participare a AUR la guvernare ar afecta relația României cu partenerii externi.
„Din păcate, cum am văzut în multe manifestări, AUR nu îndeplinește aceste condiții, o prezență AUR la guvernare ar afecta relațiile cu partenerii noștri și pe partea de securitate, și pe partea de UE. România nu-și permite asta în momentul acesta”, a precizat Nicușor Dan, miercuri seară.
„România nu îşi permite asta în momentul ăsta şi ăsta e mandatul pe care cetăţenii mi l-au dat acum un an şi patru luni”, a adăugat președintele.
Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la Palatul Cotroceni luni și că, după consultări, va nominaliza un nou premier.
„Voi convoca partidele la Cotroceni luni, iar după-amiază voi nominaliza un premier. Cer partidelor să lase de la ele, cât să se ajungă la acest consens. Îi asigur pe români că voi păstra direcția pro-occidentală”, a declarat președintele.
