Attending the Salzburg Industrialists’ Summit, Romanian President Nicușor Dan made a compelling appeal to the Austrian business community, urging them to invest in Romania and emphasizing the strategic opportunities in the defense, energy, infrastructure, and logistics sectors.
„Romania is significantly expanding its defense industry. Our sector offers real opportunities for companies that understand the strategic importance of this moment,” the Head of State told Austrian business leaders.
The President highlighted that Romania can help address the skilled labor shortage in Austria by providing a “well-educated workforce” and proposed a two-way economic partnership: “We want to create more opportunities for Romanian companies to invest in Austria as well.”
In addition to the economic promises, Nicușor Dan also assured political stability“Our government will take urgent measures in the coming days to address immediate challenges. However, in the medium and long term, Romania will return to a predictable fiscal and legislative system.”
An important message was also related to Romania’s integration into the Organization for Economic Cooperation and Development (OECD): “We are in the middle of the process and we hope to complete it by the end of next year.”
In his speech, the President also discussed the reconstruction of Ukraine, where he identified a natural collaboration between Austrian expertise and Romania’s strategic position: “The port of Constanța will continue to develop, and the Danube will become a major logistical artery in the region.”
Nicușor Dan also announced the completion of the highway linking Constanța to the Hungarian border within three years: “100 kilometers are still missing in the mountainous area, but the contract has already been signed.”
In closing, the President called for Austria’s support in connecting East-West energy systems, stating that “Romania and Austria have what it takes to build a stronger economic partnership and a safer, more prosperous Europe for future generations.”
Articolul Nicușor Dan promises investment and political stability at Salzburg Industrialists’ Summit apare prima dată în Mediafax.
Prestigioasa instuție americană de învățământ a comunicat oficial că a ajuns la un acord cu administrația Trump și va plăti peste 220 de milioane de dolari guvernului federal. Acordul extrajudiciat, încheiat după luni de negocieri tensionate și într-un climat academic profund scindat, va permite reluarea finanțării federale, oprită după ce universitatea a fost acuzată că a tolerat manifestări antisemite în campus.
Columbia a fost acuzată că nu a intervenit suficient în fața unor manifestări percepute ca antisemite, precum sloganuri, gesturi sau tensiuni la cursuri, apărute în timpul protestelor pro-palestiniene din primăvara anului 2024, care au fost resimțite de unii studenți evrei ca ostile sau intimidante.
Potrivit termenilor înțelegerii, citați de AP News, Columbia va plăti 200 de milioane USD, eșalonat pe trei ani, către guvernul federal și 21 de milioane USD pentru soluționarea unor acuzații de discriminare împotriva angajaților evrei.
Columbia acceptă reforme controversate pentru a evita sancțiuniAcordul nu include nicio recunoaștere a vinovăției din partea universității, însă formalizează o serie de reforme impuse de administrație, inclusiv revizuirea procesului disciplinar studențesc, aplicarea unei definiții federale controversate a antisemitismului, revizuirea programei de studiu despre Orientul Mijlociu, interzicerea programelor care urmăresc „obiective rasiale ilegale” și eliminarea politicilor DEI (Diversitate, Echitate, Incluziune), pe care administrația Trump le consideră neconstituționale.
Totuși, câteva instanțe federale au blocat deja aplicarea ordinelor excutive ale președintelui american, motivând că sunt neclare și pot duce la cenzurarea libertății de exprimare.
„Acest acord reprezintă un pas important înainte, după o perioadă de control federal intens și incertitudine instituțională”, se arată în comunicatul emis miercuri de oficialii universității.
Acordul, promovat de Trump drept model pentru alte universitățiAdministrația Trump a prezentat înțelegerea drept un model pentru celelalte universități. Secretara Educației, Linda McMahon, a numit-o „o schimbare seismică în lupta împotriva antisemitismului în campusurile susținute de contribuabili”, menționând că „Reformele de la Columbia sunt o foaie de parcurs pentru universitățile de elită care vor să recâștige încrederea americanilor”.
Donald Trump a scris pe platforma sa Truth Social: „Columbia s-a angajat să pună capăt politicilor DEI ridicole, să admită studenți doar pe bază de merit și să protejeze libertățile civile ale tuturor studenților”.
Universitatea devine actor în politica federală de imigrațieÎn cadrul acordului, Columbia a acceptat și să adreseze viitorilor studenți internaționali întrebări despre motivul venirii în SUA, să transmită guvernului, la cerere, informații despre sancțiuni aplicate studenților străini cu viză, și să suspende, exmatriculeze sau să revoce diplomele a peste 70 de studenți implicați în proteste pro-palestiniene.
Universitatea Columbia a fost primul caz major în ofensiva administrației împotriva campusurilor percepute drept liberale și ostile față de Israel. Între timp, și alte instituții au fost vizate: peste 2 miliarde USD au fost înghețați la universitățile Harvard, Cornell, Northwestern, Brown și Princeton, iar președintele Universității din Virginia a demisionat sub presiunea unei anchete privind politicile DEI.
Între libertate academică și presiune politicăDeși acordul pune capăt unei perioade tensionate pentru Columbia, mulți văd în el o cedare în fața presiunii politice. „Acest acord nu este o capitulare”, a precizat Claire Shipman, președinte interimar al universității, citată de Reuters, explicând că înțelegerea protejează libertatea academică și finanțarea federală vitală.
Pe de altă parte, profesorul David Pozen de la Columbia a descris acordul drept un „șantaj legal” și a avertizat că ar putea deschide calea către acorduri “de tip pay-to-play” pentru alte instituții de învățământ. Alți membri ai comunității academice au sugerat că decizia subminează independența universităților și normalizează interferența guvernamentală în educație.
Liderii protestelor afirmă că manifestațiile nu au fost îndreptate împotriva studenților evrei, ci au vizat strict politicile guvernului israelian în Gaza.
Articolul Columbia ajunge la o înțelegere financiară cu Trump: Universitatea va plăti guvernului federal 220 milioane de dolari pentru reluarea finanțării apare prima dată în Mediafax.
The total amount granted is more than 2.8 million lei and will be distributed to livestock breeders who applied for state aid for breed improvement in May 2025.
Payments will be made through the APIA county centers for farmers across the country.
„The amount granted is 2,802,072.10 lei, funded by the state budget through the Ministry of Agriculture and Rural Development. This aid is provided to applicants who have accessed this form of support in accordance with the provisions of GEO No. 61/2023 on the establishment of a state aid scheme in the livestock sector, as amended and supplemented,” according to the statement published on Friday by APIA.
Articolul APIA grants financial support of 2.8 million lei for livestock breeders apare prima dată în Mediafax.
„I thank His Majesty King Charles III for the warm welcome at his residence in Sandringham. The support of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland gives us the confidence to move resolutely forward on the path of democracy,” Maia Sandu wrote on her Facebook page.
In the UK, Maia Sandu also met with Prime Minister Keir Starmer.
„We discussed how we can strengthen the friendship between Moldova and the United Kingdom, how we can make Moldova stronger, attract British investment and create jobs at home,” Maia Sandu tweeted.
Articolul Moldovan President Maia Sandu received by King Charles III apare prima dată în Mediafax.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj puternic investitorilor austrieci în cadrul Summitului Industriașilor de la Salzburg, promițând extinderea industriei de apărare, reducerea birocrației și finalizarea marilor proiecte de infrastructură.
Prezent la Summitul Industriașilor de la Salzburg, președintele României, Nicușor Dan, a făcut un apel ferm către mediul de afaceri austriac să investească în România, subliniind oportunitățile strategice din industria de apărare, energie, infrastructură și logistică.
„România își extinde semnificativ industria de apărare. Sectorul nostru oferă oportunități reale pentru companiile care înțeleg importanța strategică a acestui moment”, a declarat șeful statului în fața liderilor economici austrieci.
Președintele a transmis că România poate contribui la rezolvarea crizei de forță de muncă calificată din Austria, oferind o „forță de muncă bine educată” și propunând un parteneriat economic bidirecțional: „Vrem să creăm mai multe oportunități și pentru companiile românești să investească în Austria.”
Pe lângă promisiunile economice, Nicușor Dan a oferit și garanții de stabilitate politică: „Guvernul nostru va lua în aceste zile unele măsuri urgente pentru a răspunde provocărilor imediate, dar pe termen mediu și lung, România va reveni la un sistem fiscal și legislativ predictibil.”
Un mesaj important a fost legat și de integrarea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD): „Suntem în plin proces și sperăm să-l finalizăm la sfârșitul anului viitor.”
În discursul său, președintele a vorbit și despre reconstrucția Ucrainei, unde a identificat o colaborare naturală între expertiza austriecilor și poziția strategică a României: „Portul Constanța va continua să se dezvolte, iar Dunărea va deveni o arteră logistică majoră în regiune.”
De asemenea, Nicușor Dan a anunțat finalizarea în trei ani a autostrăzii care leagă Constanța de granița cu Ungaria: „Mai lipsesc 100 de kilometri în zona montană, dar contractul este deja semnat.”
În încheiere, președintele a cerut sprijinul Austriei pentru conectarea sistemelor energetice est-vest, afirmând că „România și Austria au tot ce le trebuie pentru a construi un parteneriat economic mai puternic și o Europă mai sigură și mai prosperă pentru generațiile următoare.”
Articolul Nicușor Dan promite investiții și stabilitate politică la Summitul Industriașilor de la Salzburg apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Ministerului Sănătății din Cambodgia, bilanțul morților se ridică la 14, iar dintre aceștia majoritatea sunt civili, notează CNN.
De partea Cambodgiei, cel puțin o persoană a fost ucisă, iar alte cinci au fost rănite vineri, potrivit lui Met Measpheakdey, purtător de cuvânt din provincia Oddar Meanchey.
Potrivit oficialului, vineri dimineață, atmosfera era una „încă tensionată”. „Schimbul de focuri… continuă”, a spus acesta.
Oficialii Cambodgieni au acuzat armata thailandeză de folosirea munițiilor cu dispersie (n.r. –bombe și rachete cu mai multe focoase mici, care se împrăștie, lovind o arie mai extinsă), în două locații vineri dimineață.
Vineri, peste 4.000 de civili au fost evacuați din Cambodgia au fost evacuați din locuințe în zonele din apropierea graniței. Aceștia au fost duși la adăposturi temporare, potrivit Ministerului de Interne.
Joi noapte, în Thailanda, peste 100.000 de locuitori au fost evacuați. Și eu au fost duși spre adăposturi temporare, potrivit Ministerului de Interne din Thailanda.
Conflictul existent între cele două țări a degenerat joi dimineață, după ce miercuri, când o explozie cauzată de o mină terestră din zona unui templu templu, considerat arie protejată, a rănit cinci soldați ai armatei thailandeze, iar în urma exploziei, unul din ei și-a perdut piciorul. Conflictul a reizbucnit, întensificându-se, în timp ce relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat.
Articolul Luptele continuă în Cambodgia și Thailanda. Bilanțul morților se ridică la 14 apare prima dată în Mediafax.
Franţa nu oferă niciun fel de sprijin mişcării islamiste Hamas prin recunoaşterea Palestinei, contrar opiniei celor care critică această decizie, a declarat ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot vineri, pe platforma X.
„Hamasul a refuzat întotdeauna soluţia cu două state. Prin recunoaşterea Palestinei, Franţa îi demonstrează acestei mişcări teroriste că se înşală. Ea dă dreptate taberei păcii împotriva celei a războiului”, a scris Jean-Noël Barrot.
Le Hamas a toujours refusé la solution à deux États. En reconnaissant la Palestine, la France donne tort à ce mouvement terroriste. Elle donne raison au camp de la paix contre celui de la guerre.
— Jean-Noël Barrot (@jnbarrot) July 25, 2025
Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat joi intenţia de a recunoaşte Palestina ca stat în cadrul Adunării Generale a ONU, care va avea loc în luna septembrie, la New York.
Franţa „îi va mobiliza pe toţi partenerii săi internaţionali care vor să ia parte”, a transmis şeful diplomaţiei franceze într-o scrisoare adresată preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas.
Decizia franceză a fost criticată imediat de Israel, care a calificat-o drept o „recompensare a terorii” şi o „pată neagră pe istoria franceză”.
Articolul Franţa confirmă opoziţia faţă de Hamas prin recunoaşterea Palestinei, spune şeful diplomaţiei franceze Jean-Noël Barrot apare prima dată în Mediafax.
Președintele Volodimir Zelenski a recunoscut că înainte de adoptarea legii care reduce independența agențiilor anti-corupție din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc un dialog cu societatea.
Legea, semnată pe 22 iulie, a stârnit proteste și critici internaționale, fiind acuzată că slăbește protecțiile împotriva influenței politice.
Zelenski a declarat cât de mare este importanța ascultării opiniei publice și a anunțat un proiect de lege nou, menit să restabilească principiile independenței agențiilor.
Discuțiile cu privire la o posibilă întâlnire cu Vladimir Putin au început, anunță ZelenskiPreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în declarații publicate vineri, că negociatorii ucraineni și ruși au început să discute despre o posibilă întâlnire între liderii celor două țări, un pas spre încetarea invaziei ruse în Ucraina.
„Trebuie să punem capăt acestui război, care probabil începe cu o întâlnire a liderilor”, a declarat Zelenski în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii, adăugând că negociatorii ruși au „început să discute” cu partea ucraineană.
Zelenski va cere Europei să finanțeze salariile militarilor din UcrainaZelenski va solicita sprijin european pentru a majora salariile militarilor și a opri declinul recrutării în plin război cu Rusia, argumentând că „Militarii noștri pot fi arma care protejează pe toată lumea”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi, la Kiev, că intenționează să ceară sprijin financiar din partea aliaților europeni pentru a majora salariile militarilor, în încercarea de a stopa criza de recruți care afectează armata ucraineană în al patrulea an de război cu Rusia.
Ucraina cere 10 sisteme Patriot, dar a primit doar 3, spune ZelenskiPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe 24 iulie că țara sa a obținut până acum trei sisteme de apărare aeriană Patriot, dar a solicitat un total de zece. Aceste sisteme construite în SUA sunt esențiale pentru interceptarea rachetelor balistice folosite frecvent de Rusia în atacurile aeriene.
Zelenski a menționat că a primit confirmări pentru două sisteme din Germania și unul din Norvegia, lucrând în prezent pentru a obține un altul din Olanda, în timp ce negociază și un permis pentru producția locală a rachetelor interceptoare.
Atac cu drone ucrainene asupra unei fabrici chimice ruse din Stavropol KraiÎn noaptea de 25 iulie, mai multe drone ucrainene au atacat o fabrică chimică importantă din Stavropol Krai, în sudul Rusiei, aflată la aproximativ 250 km de granița cu Ucraina.
Fabrica Nevinnomyssky Azot, parte a grupului EuroChem și producător major de îngrășăminte și substanțe chimice folosite în explozivi, fusese deja lovită în luna iunie și și-a suspendat temporar activitatea.
Autoritățile locale au anunțat că situația este sub control, fără victime, iar apărarea antiaeriană rusă susține că a doborât peste o sută de drone ucrainene în această noapte.
Peste un milion de soldați ruși pierduți în Ucraina, potrivit Statului Major ucraineanDe la începutul invaziei pe scară largă, pe 24 februarie 2022, Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.047.250 de militari în Ucraina, conform Statului Major al Armatei Ucrainene. Doar în ultima zi, s-au înregistrat 980 de pierderi.
Pe lângă pierderile umane, Rusia ar fi pierdut peste 11.000 de tancuri, 47.000 de drone, aproape 31.000 de sisteme de artilerie și un submarin.
Zeci de mii de civili prinși în zonele de luptă din Donbas, inclusiv peste 100 de copiiAproximativ 23.000 de civili, dintre care 113 copii, se află încă în zonele cu lupte active din estul regiunii Donețk, potrivit autorităților ucrainene. Cea mai mare parte a copiilor se află în comunitatea Lyman, iar restul în Toretsk. Sunt în total 18 localități din regiune considerate zone de conflict activ.
Surse: Rusia intenționează să interzică exportul de benzină pentru a stabiliza piața internăRusia se pregătește să pună în aplicare o interdicție mai strictă privind exportul de benzină în zilele următoare, au declarat pentru Reuters, pe 24 iulie, trei surse din industrie familiarizate cu aceste planuri. Se preconizează că această măsură va viza producătorii de combustibil, întrucât guvernul încearcă să combată creșterea prețurilor interne.
În prezent, restricțiile la export se aplică doar unui segment redus din vânzările de benzină ale revânzătorilor, marile companii petroliere având în continuare dreptul de a vinde combustibil în străinătate. Modificările iminente ar extinde semnificativ aceste restricții.
SUA aprobă vânzări militare în valoare de 330 de milioane de dolari către Ucraina pentru artilerie și sprijin în domeniul apărării aerieneDepartamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat două potențiale vânzări militare către Ucraina în valoare estimată de 330 de milioane de dolari, a anunțat agenția pe 24 iulie.
Primul pachet, în valoare de aproximativ 150 de milioane de dolari, include echipamente și servicii pentru a ajuta Ucraina să repare și să întrețină obuzierele autopropulsate M109. Acordul prevede piese de schimb, unelte, instruire și alte forme de sprijin, permițând Ucrainei să efectueze reparații în mod independent și să mențină operaționale mai multe dintre sistemele sale de artilerie.
Olanda și OSCE solicită anchetarea torturilor aplicate de Rusia prizonierilor de război ucraineniOlanda și alte 40 de state membre ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au solicitat în mod oficial o anchetă independentă privind tortura și maltratarea prizonierilor de război ucraineni de către forțele ruse, a anunțat ministrul olandez de externe Caspar Veldkamp pe 24 iulie.
„Olanda și alte 40 de țări membre ale OSCE solicită o anchetă independentă privind tortura și maltratarea prizonierilor de război ucraineni de către Rusia”, a scris Veldkamp pe X.
Kremlinul înlocuiește muncitorii ruși trimiși pe front cu un milion de indieniMoscova nu mai poate ascunde realitatea: războiul împotriva Ucrainei a epuizat forța de muncă internă, iar autoritățile ruse pregătesc aducerea unui milion de muncitori din India pentru a susține funcționarea serviciilor esențiale.
Sub acoperirea unui așa-zis „parteneriat comercial”, se conturează o criză profundă. Rusia se confruntă cu un deficit acut de personal, relatează euromaidanpress.com
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.248. Olanda și OSCE solicită anchetarea torturilor aplicate de Rusia prizonierilor de război ucraineni / Discuțiile cu privire la o posibilă întâlnire cu Vladimir Putin au început, anunță Zelenski apare prima dată în Mediafax.
Ben Trotman, un american diagnosticat cu o formă agresivă și incurabilă de cancer, glioblastom, s-a vindecat complet, în urma unui tratament cu totul nou.
În octombrie 2022, Ben Trotman a fost diagnosticat cu una dintre cele mai letale forme de cancer cerebral, iar diagnosticul a căzut ca o torpilă în familia lui.
Această formă de cancer, cea mai agresivă și frecventă formă de cancer, ucide, doar în SUA, anual, 10 000 de persoane și 250 000 în toată lumea.
Nu există tratament pentru glioblastom, în afară de tratamentul standard – îndepărtarea tumorii, radioterapie, chimioterapie.
Boala este extrem de invazivă la nivelul sistemului nervos central, pentru că celulele se înmulțesc extrem de repede.
Cei diagnosticați cu GBM au o rată de supraviețuire de 14 – 20 de luni.
A început testarea tratamentului înainte de orice altceva – intervenție chirurgicală, etc…În cazul lui Trotman, însă, lucrurile, deși dramatice la început, s-au îndreptat nesperat, pentru că a fost îndrumat către Spitalul De Neurologie și Neurochirurgie din cadrul Spitalelor Universitare Londoneze.
Acolo, dr. Paul Mulholland, medic oncolog consultant, l-a recrutat pe Trotam ca singur pacient participant într-un experiment revoluționar – imunoterapie cu ipilimumab, înainte ca Trotman să urmeze tratamentele standard.
Ulterior, el a început ședințele cu radioterapie și chimioterapie.
„Elementul crucial al acestui studiu este că pacienții primesc stimularea sistemului imunitar prin medicament înainte de orice alt tratament, când sunt încă suficient de sănătoși pentru a tolera imunoterapia”, a explicat dr. Mulholland într-un comunicat de presă.
Sunt așteptați alți participanți la studiuAcum, după doi ani și opt luni de la începere studiului, investigațiile imagistice ale lui Trotman sunt perfect curate.
„Este foarte neobișnuit să ai un RMN curat în cazul unui glioblastom, mai ales când nu s-a făcut operația ulterioară planificată pentru a elimina tot ceea ce era vizibil inițial pe scanări”, a explicat Mulholland.
„Sperăm ca imunoterapia și tratamentele de urmărire pe care le-a primit Ben să țină boala sub control – și până acum exact asta s-a întâmplat, ceea ce ne bucură enorm.”
Mulholland a adăugat că obiectivul său este găsirea unui leac pentru „această boală devastatoare” și speră să continue studiul clinic cu alți pacienți.
Articolul Cea mai agresivă și mai invazivă formă de cancer cerebral, vindecată complet cu un tratament inovativ, la un pacient american apare prima dată în Mediafax.
În anul 2024, valoarea producției ramurii agricole a scăzut cu 4,3 % comparativ cu anul precedent, transmite INS. Producția vegetală a scăzut cu 10,1 %, producția animală a crescut cu 5,1 % în timp ce serviciile agricole au scăzut cu 5,2 %.
Comparativ cu anul 2023, structura valorii producției ramurii agricole din anul 2024 evidențiază o scădere a ponderii producției vegetale la 55,0% (-5,3 p.p.) și o creștere a producției animale la 41,8% (+4,8 p.p.).
Serviciile agricole au rămas relativ constante, deținând o pondere de 3,2%. Structura valorii producției vegetale în anul 2024, pe grupe de culturi, prezintă următoarele diferențe față de anul precedent: -creșteri ale ponderilor valorii producției, înregistrate la: alte grupe (+4,5 p.p.), legume și pepeni (+2,4 p.p.), fructe și struguri, respectiv la plante de nutreț (+0,7 p.p., pentru fiecare categorie); scăderi ale ponderilor valorii producției, înregistrate la: cereale (-6,4 p.p.), plante uleioase (-1,7 p.p.) și la cartofi (-0,2 p.p.).
Structura valorii producției animale în anul 2024, pe specii și grupe de produse prezintă următoarele diferențe față de anul precedent: -creșteri ale ponderilor valorii producției, înregistrate la: bovine (+2,1 p.p.), ovine și caprine (+1,0 p.p.), porcine (+0,6 p.p.) și produse obținute din prelucrarea laptelui în ferma zootehnică (+0,1 p.p.); -scăderi ale ponderilor valorii producției, înregistrate la: păsări (-3,6 p.p.) și la alte grupe**) (-0,2 p.p.).
Articolul INS raportează scăderea producției agricole apare prima dată în Mediafax.
