Potrivit deciziilor adoptate marți de autoritățile locale, locuitorii din Sectorul 1 vor beneficia de reabilitarea termică a blocurilor cu un efort financiar minim. În același timp, proprietarii clădirilor lăsate în stare de degradare vor plăti impozite mai mari.
Anvelopare cu cost minim pentru proprietariPrimăria Sectorului 1 a anunțat instituirea taxei de reabilitare termică pentru proprietarii de apartamente și asociațiile de proprietari. Administrația locală va achita integral costurile anvelopării a peste 300 de blocuri.
De la proprietari va fi recuperat doar 10% din valoarea lucrărilor, sumă eșalonată pe o perioadă de 10 ani. Contribuția se va plăti sub forma unei taxe de reabilitare termică, calculată proporțional cu cota-parte indiviză deținută de fiecare proprietar.
„Prin acest mecanism, Sectorul 1 face posibilă reabilitarea termică a blocurilor fără a pune presiune financiară pe cetățeni, în special pe categoriile vulnerabile”, au comunicat autoritățile locale.
Scutire totală pentru persoanele vulnerabileMai multe categorii de proprietari sunt scutite complet de la plata contribuției, aceasta fiind suportată din bugetul local. Printre aceștia se numără persoanele cu handicap, pensionarii cu venituri sub salariul mediu net pe economie, familiile cu venituri reduse, veteranii de război și persoanele aflate în sărăcie energetică, conform Legii nr. 226/2021.
Cum se face plata contribuțieiSumele avansate de Primăria Sectorului 1 vor fi recuperate începând cu 1 ianuarie al anului următor recepției lucrărilor. Plata se va face în două rate anuale egale, cu scadență la 31 martie și 30 septembrie. Proprietarii pot opta și pentru plata anticipată, integral sau parțial, fără facilități fiscale.
În cazul înstrăinării proprietății, obligația de plată revine noului proprietar, proporțional cu perioada sau suma rămasă. Dacă proprietatea este vândută înainte de stabilirea taxei, obligația de plată revine integral noului proprietar.
Impozite mai mari pentru clădirile degradateÎn paralel cu măsurile de sprijin, autoritățile locale au decis majorarea impozitului pentru clădirile constatate ca fiind degradate, în funcție de gradul de pericol public pe care îl reprezintă. O primă astfel de hotărâre vizează un imobil al cărui proprietar este SC UNICOMP SA, pentru care impozitul va fi majorat cu 100% începând cu anul 2026.
Investiție în baza RapidPe lângă programul de reabilitare termică, Consiliul Local a aprobat și o rectificare bugetară pozitivă, generată de venituri suplimentare de aproximativ 43 de milioane de lei. Aproape jumătate din aceste fonduri vor fi direcționate către sănătate, restul sumelor fiind alocate educației și investițiilor în infrastructura stradală.
Totodată, consilierii locali au votat finanțarea modernizării bazei sportive a Clubului Sportiv Rapid, investiție estimată la peste 52 de milioane de lei.
De la 1 ianuarie 2026, România aplică un nou val de majorări de accize pentru băuturile alcoolice, țigăti și carburanți, fiind a doua creștere într-un interval de șase luni, după ajustările intrate în vigoare în vara lui 2025, conform prevederilor din Codul Fiscal și nivelurilor publicate de autorități.
Noile accize la alcool (de la 1 ianuarie 2026)Pentru șoferi, efectul direct al accizei (la care se adaugă TVA-ul aferent) este estimat la circa 33 bani/l la benzină și circa 30 bani/l la motorină, adică aproximativ 15–16 lei în plus la un plin de 50 de litri, potrivit calculelor prezentate în spațiul public de analiști.
În prezent, în București, benzina standard se vinde între 7,25 și 7,33 lei/litru. Motorina standard costă între 7,46 și 7,53 lei/litru, urmând ca noile accize să împingă prețurile și mai sus. Taxele (accize și TVA) reprezintă deja circa 55% din prețul benzinei și aproape jumătate din cel al motorinei, fiind principalul factor al scumpirii.
Creșterile vin pe fondul unui calendar fiscal în două etape, cu scumpiri aplicate anterior (inclusiv de la 1 august 2025) și noua rundă de la 1 ianuarie 2026, măsură justificată public prin nevoia de venituri bugetare și aliniere la praguri/cerințe europene.
Creșteri și pentru țigări și produse derivateDe la 1 ianuarie 2026 crește acciza și la țigarete (și alte produse din tutun). În anexele privind nivelul accizelor, țigaretele ajung la 718,97 lei/1.000 țigarete în 2026 (față de 687,97 în 2025). Cresc și pentru lichide pentru țigări electronice și pouch-uri cu nicotină (produse cu nicotină fără tutun).
Pe lista accizelor care urcă în 2026 intră și: băuturile nealcoolice cu zahăr: până la 48,4 lei/hl (pentru 5–8g/100 ml) și 72,6 lei/hl (peste 8g/100 ml);
Taxe și impozite locale mai mari (clădiri, terenuri, mașini)În paralel cu accizele, de la 1 ianuarie 2026 se aplică și modificările din „pachetul fiscal” validat de CCR și publicat în Monitorul Oficial, care duc la creșteri la impozitele locale, prin: indexare cu inflația (în multe localități) și majorarea bazei impozabile pentru unele categorii de clădiri/terenuri.
Exemplu (București): pentru unele clădiri rezidențiale, valoarea impozabilă indicată în proiectul votat de CGMB urcă de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp în 2026, ceea ce împinge impozitul anual în sus.
În plus, legea introduce și taxa suplimentară de 0,9% pentru:
clădiri rezidențiale care depășesc 2.500.000 lei (aplicată la diferența peste plafon),
autoturisme care depășesc 375.000 lei (aplicată la diferența peste plafon).
Taxă de 25 lei pe coletele din afara UE sub 150 euro („taxa Temu/Shein”)De la 1 ianuarie 2026 se aplică o taxă fixă de 25 lei pentru coletele cu valoare declarată sub 150 euro provenite din afara UE (platforme tip Temu/Shein/AliExpress etc.)
Facturi la energie electrică: tarife de rețea actualizateTot de la 1 ianuarie 2026 se modifică tarifele reglementate de transport și distribuție (ANRE), ceea ce poate însemna facturi ușor mai mari în multe zone. În unele regiuni, impactul estimat este de câțiva bani/kWh (cu diferențe între operatori/zona de distribuție).
Ministerul Finanțelor a publicat grila actualizată a accizelor aplicabile în 2026. Aceasta include majorări pentru produsele energetice, inclusiv benzina și motorina. Acciza reprezintă o taxă fixă inclusă în prețul fiecărui litru de carburant. Desigur, creșterea acesteia se va reflecta automat în costul final suportat de consumatori.
Astfel de la 1 ianuarie 2026, carburanții se vor scumpi cu aproximativ 30 de bani pe litru. Acciza la benzină crește de la 2,78 lei la 3,06 lei pentru un litru, iar cea la motorină de la 2,54 lei la 2,80 lei pentru un litru.
Creșterea va însemna un cost suplimentar de aproximativ 14 – 16 lei pentru alimentarea unui rezervor de 50 de litri. Scumpirea apare în ciuda faptului că prețul petrolului a scăzut cu aproximativ 25% în 2025, de la 80 la circa 60 de dolari pe baril.
În prezent, în București, benzina standard se vinde între 7,25 și 7,33 lei/litru. Motorina standard costă între 7,46 și 7,53 lei/litru, urmând ca noile accize să împingă prețurile și mai sus. Taxele (accize și TVA) reprezintă deja circa 55% din prețul benzinei și aproape jumătate din cel al motorinei, fiind principalul factor al scumpirii.
Accize și scumpiri: justificarea mecanismuluiPotrivit cadrului fiscal în vigoare, ajustarea accizelor este parte a unui mecanism anual de actualizare. Mecanismul este corelat cu inflația și cu angajamentele bugetare ale României. Deși nivelul exact al scumpirii poate varia în funcție de strategia fiecărui distribuitor, efectul cumulat va fi resimțit la nivel național.
Autoritățile justifică ajustarea accizelor prin nevoia de a asigura venituri stabile la bugetul de stat. De asemenea se urmărește linia de a respecta directivele europene privind fiscalitatea produselor energetice. În același timp, aceste politici sunt corelate cu obiectivele de mediu și cu tranziția către forme de transport mai puțin poluante.
Pistol arată că în acest an România a atins borna de 1.418 kilometri de drumuri de mare viteză, după ce în 2026 a fost deschisă circulația pe încă 146 km de autostradă și drum expres.
Iată care sunt, în opinia lui Cristian Pistol, principalele rezultate din 2025:
– Unirea Moldovei cu Muntenia: Prin deschiderea a încă 95 km din A7, circulăm acum de la București la Adjud (250 km) doar pe autostradă (A3 și A7).
– Oltenia conectată la Dobrogea: Conexiunea DEx 12 cu A1 permite circulația de la Craiova la Constanța (465 km) pe drum de mare viteză.
– Argeșul pe harta mare: Finalizarea secțiunii 5 a A1 (Sibiu – Pitești) a creat un coridor neîntrerupt de la Curtea de Argeș la Constanța (395 km).
– Bucureștiul se descongestionează prin A0: Am deschis tot semi-inelul sudic al A0 (51 km), asigurând conexiunea strategică între A1 și A2 pe Coridorul IV Pan-European.
– Fluidizarea circulației la Cluj: finalizarea legăturii A3 – DN1 (DEx4) salvează zeci de minute pentru cei care tranzitau Turda.
250 de noi kilometri, în 2026Șeful CNAIR spune că 2026 este și mai ambițios: „Ținta este de 250 de kilometri noi!”.
Pistol spune că pe A7 (Autostrada Moldovei) încă 125 km vor fi gata, permițând circulația pe autostradă până la Pașcani.
De asemenea, ar urma să fie finalizat inelul nordic al A0, care va asigura o legătură neîntreruptă de 578 km între Pașcani și Constanța (A7-A3-A0-A2).
Directorul CNAIR vorbește și de o premieră pe A1 Sibiu-Pitești: „Deschidem secțiunea 4 (Curtea de Argeș-Tigveni) și dăm în trafic Tunelul Momaia, primul tunel rutier din România săpat prin metoda austriacă”. Totodată, pe sectorul Margina-Holdea (A1), autoritățile și-au propus finalizarea celor 9,13 km, inclusiv a tunelurilor. Această deschidere este însă condiționată de succesul testelor complexe pentru echipamentele de siguranță și monitorizare, arată șeful companiei de drumuri.
El mai adaugă că pe Autostrada Transilvania (A3) vor fi deschiși încă 68 km, astfel că România va avea 200 km de autostradă între Târgu Mureș și frontiera cu Ungaria (Borș). De asemenea, ar ruma să fie dat în circulație DEx Brăila – Galați (10,76 km) în prima jumătate a anului, maximizând utilitatea Podului suspendat de la Brăila.
Șeful CNAIR arată că în prezent 654 km de drum de mare viteză sunt în prezent în construcție (proiectare și execuție), iar 374 km sunt în faza de licitație sau în curs de semnare a contractelor.
În mod surprinzător, în Arabia Saudită, nisipul din deșert nu poate fi folosit eficient în producția de ciment. Granulele formate sub acțiunea vântului au suprafețe netede și forme rotunjit. Acest lucru le împiedică să se lege corespunzător în amestecul de beton. În schimb, nisipul provenit din albii de râu, din cariere sau din zone marine are particule cu muchii ascuțite, esențiale pentru rezistența structurii.
Datele Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) arată că cererea mondială de nisip a ajuns la circa 50 de miliarde de tone pe an, însă numai o parte redusă este adecvată pentru construcții de calitate, scrie The Times of India.
Australia – furnizor important într-o piață globală tensionatăAustralia și-a consolidat poziția între exportatorii de top de nisip pentru construcții. În 2023, exporturile australiene au atins o valoare de aproximativ 273 milioane de dolari. Astfel, țara s-a situat pe locul al doilea la nivel global.
Conform datelor comerciale, Arabia Saudită a importat nisip natural din Australia în valoare de aproximativ 140.000 de dolari. Deși suma nu este foarte mare, ea indică dependența de materiale de calitate pentru proiecte majore precum NEOM, Red Sea Project sau dezvoltările prevăzute în cadrul Vision 2030.
Planurile ambițioase de transformare economică ale Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite se sprijină pe construcții de mare anvergură. Orașe inteligente, clădiri ultramoderne și complexe turistice impun utilizarea unor materiale conforme cu standarde stricte de siguranță.
Un exemplu notabil este Burj Khalifa din Dubai. Aici a fost necesar peste 330 de milioane de litri de beton realizat cu nisip importat. Situația se repetă acum și în Arabia Saudită, unde nisipul local nu îndeplinește cerințele tehnice ale construcțiilor moderne.
Arabia Saudită, criza nisipului și efectele asupra mediuluiUNEP avertizează că lumea se confruntă cu o adevărată „criză a nisipului”. Extracția intensivă, adesea insuficient reglementată, duce la eroziunea malurilor râurilor, distrugerea ecosistemelor și pierderea biodiversității.
În plus, industria cimentului contribuie cu până la 8% la emisiile globale de CO₂, accentuând presiunile asupra mediului într-un context de urbanizare accelerată.
Pentru a diminua dependența de nisipul natural, statele din Golf testează opțiuni precum producerea de nisip artificial, reciclarea deșeurilor din construcții, și utilizarea materialelor compozite inovatoare.
Cu toate acestea, Arabia Saudită nu dispune încă de o strategie clară care să permită o tranziție rapidă, iar pe termen scurt importurile rămân necesare.
AFM a publicat noi liste cu dosare aprobate în urma ședinței comitetului de avizare de marți, 30 decembrie 2025.
Astfel, în cadrul Programului Rabla auto pentru persoane fizice a fost publicată o nouă listă care cuprinde 1.034 de ecotichete în valoare de 12.593.000 de lei.
De asemenea, au fost publicate liste de peste 300 de dosare aprobate în cadrul programelor „Iluminat Public”, dar și o listă cu 60 de cereri de finanțare în Programul vizând sisteme de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate.
„În ultimele 14 zile, prin efortul susținut al colegilor a fost posibilă analiza și aprobarea a peste 1.100 de contracte în total, în valoare de peste 3,3 miliarde de lei”, a declarat Florin Bănică, președintele AFM.
Reprezentanții Administrației arată că până acum în Programul Iluminat public au fost aprobate 975 de dosare, în valoare de peste 1,39 miliarde de lei, iar în Programul privind sistemele de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate au fost aprobate 96 de dosare, în valoare de peste 1,58 miliarde de lei.
De asemenea, în Programul Protecția speciilor de faună sălbatică au fost aprobate 14 dosare, în valoare de peste 4,1 milioane de lei, iar pentru persoanele fizice, în anul 2025, 1.615 de cereri, în valoare de peste 20 de milioane de lei, în Programul Fabrici de reciclare au fost aprobate 21 de dosare, în valoare de peste 408 de milioane de lei, iar în Programul Rabla auto pentru persoane fizice 13.591 de ecotichete, în valoare de peste 169 de milioane de lei.
Brigitte Bardot (1934–2025) a fost o actriță franceză devenită simbol internațional al senzualității și al schimbărilor culturale din deceniile 1950 – 1960. A intrat în atenția publicului prin roluri în filme precum „…Și Dumnezeu a creat femeia”, unde imaginea sa îmbina naturalețea tinerească cu un erotism vizual puternic. Această combinație a generat un succes fulminant, dar și discuții ample despre sexualitate, libertate individuală și redefinirea valorilor morale în perioada postbelică, arată La Stampa.
Eseul care a șocat opinia publicăÎn articolul publicat în revista americană Esquire, intitulat Brigitte Bardot and the Lolita Syndrome, Beauvoir a analizat impactul social și cultural al actriței. Ea a definit „sindromul Lolita” ca pe un mecanism prin care societatea proiectează asupra unei tinere femei propriile dorințe, temeri și conflicte. Pentru autoare, Bardot nu era doar un obiect al privirii masculine. Ci un simbol al transformărilor profunde în percepția feminității și sexualității într-o lume aflată în schimbare.
Traducerea italiană, apărută la editura Lerici în 1960, s-a lovit de opoziția autorităților. Deși textul nu conținea pasaje explicite, imaginile din volum – fotografii din filmele lui Bardot – au fost considerate nepotrivite pentru standardele morale ale epocii. Astfel, s-a dispus sechestrarea cărții de către autorități. Într-un context în care producții cinematografice precum La Dolce Vita erau deja criticate de mediile conservatoare, un eseu despre o femeie liberă și admirată de mase părea mult prea provocator pentru gusturile acelor vremuri.
Originea conceptului „sindromul Lolita”Termenul face referire la paralela culturală dintre imaginea lui Bardot și personajul Lolita din romanul lui Vladimir Nabokov – o figură literară ce simbolizează fascinația pentru tinerețe și erotism. Beauvoir nu critica persoana Bardot, ci fenomenul social pe care aceasta îl întruchipa: o femeie tânără, dorită și transformată într-un simbol al libertății sexuale emergente.
După interzicerea inițială, eseul a reapărut în 1962 într-o ediție fără ilustrații. Ulterior a fost inclus într-o colecție mai amplă de texte ale lui Beauvoir. Astăzi, poate fi consultat în volumul „Quando tutte le donne del mondo,” publicat de Einaudi, fiind apreciat pentru contribuția sa la înțelegerea schimbărilor culturale ale epocii.
Eseul despre Bardot se înscrie într-o perioadă în care numeroși creatori, de la cineaști precum Fellini la scriitori francofoni – provocau și depășeau mereu limitele culturii tradiționale. Controversele generate de Bardot și de lucrările inspirate de ea reflectă tensiunea dintre moralitatea veche și apariția unei culturi moderne de masă.
Japonia a transferat aproximativ 48 milioane de euro pentru sprijinirea reconstrucției Ucrainei, intrând într-o nouă fază de asistență din Programul de Redresare de Urgență. Anunțul a fost făcut marți de Ministerul ucrainean al dezvoltării comunităților, în urma unei întâlniri cu reprezentantul Ambasadei Japoniei la Kiev, Masahiro Takehana.
Priorități – deminarea, energia și apaFondurile, în valoare de 8,8 miliarde de yeni japonezi, sunt acordate sub formă de grant în cadrul fazei a 4-a a programului. Acestea vor fi utilizate pentru deminare umanitară, menținerea infrastructurii energetice, refacerea sistemelor de alimentare cu apă, modernizarea infrastructurii publice regionale, proiecte de sănătate publică și servicii educaționale.
„Apreciem profund sprijinul constant al Japoniei. Aceste fonduri vor contribui direct la siguranța oamenilor și la asigurarea condițiilor de bază de trai. Investițiile în deminare, energie și apă sunt vitale pentru reziliența comunităților noastre”, a declarat viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba, citat de Interfax-Ukraine.
Ajutor pentru comunitățile afectateAutoritățile ucrainene spun că fondurile au fost alocate rapid datorită unei bune colaborări cu partenerii internaționali. Sprijinul este direcționat către nevoile cele mai urgente din teren, în special în regiunile lovite direct de conflict.
Parlamentul japonez a aprobat și un buget suplimentar. Acesta permite lansarea celei de-a cincea faze a Programului de Redresare de Urgență și acordarea de asistență tehnică pentru proiectele aflate în derulare în Ucraina. Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a declarat că Japonia consideră situația din Ucraina drept propria problemă și intenționează să continue sprijinul pentru Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei.
Japonia, sprijin constant pentru Ucraina„Japonia rămâne un partener strategic esențial pentru Ucraina. Granturile primite ne permit să intervenim acolo unde nevoile sunt cele mai acute, în special în comunitățile din prima linie”, a precizat Aliona Shkrum, prim-adjunct al ministrului ucrainean al dezvoltării comunităților.
Sprijinul Japoniei face parte din ajutorul internațional pentru refacerea Ucrainei și menținerea serviciilor de bază pentru populație. Prin Programul de Redresare de Urgență, Tokyo finanțează proiecte concrete precum deminarea, reparațiile la infrastructura energetică și refacerea rețelelor de apă.
Liderul social-democrat spune că stabilitatea politică a avut un rol important pentru România în 2025.
„2025 a fost un an cu multe provocări. Pe plan extern, în ciuda conflictului de la frontiera estică, România a rămas un pilon al securității regionale. În acest context, pe plan intern, stabilitatea politică a avut un rol extrem de important. Aceasta trebuie să rămână în anul care începe, cheia dezvoltării sociale și economice”, scrie Sorin Grindeanu pe Facebook.
„Nici 2026 nu va fi un an ușor!”, adaugă el.
Președintele PSD spune că își dorește în noul an „măsuri echilibrate pentru români, care să stopeze deficitul bugetar și care să conducă treptat la reluarea creșterii nivelului de trai”.
Ca fost ministru al Transporturilor, Grindeanu apreciază că au fost dați în circulație 146 de km de noi drumuri de mare viteză.
„Ca președinte al Camerei Deputaților am insistat și voi continua să insist pentru dezvoltarea Parteneriatelor Strategice ale României și a relațiilor bilaterale. Toate oferă oportunități pentru investiții importante care pot aduce avantaje competitive economiei românești, pe termen mediu și lung”, mai scrie Sorin Grindeanu pe rețeaua de socializare.
Dincolo de statutul de simbol al cinematografiei franceze, Brigitte Bardot a devenit o prezență memorabilă în muzică. Adesea folosită ca imagine a dorinței și a frumuseții clasice, ea apare în cântece ca reper cultural, nu ca portret personal. La multe decenii de la apogeul faimei sale cinematografice, artiștii continuă să-i invoce numele, în pofida controverselor care i-au marcat viața publică.
Potrivit unei selecții realizată de Associated Press, numele ei apare în 11 melodii celebre, începând din anii ’60 până astăzi.
Primii artiști care au transformat-o în simbolBob Dylan o evocă cu umor în „I Shall Be Free”, lansată în 1963, plasând-o alături de figurile epocii într-o secvență improvizată de folk. În Brazilia, Caetano Veloso o include în imnul „Alegria, Alegria”, apărut în 1967, unde cântă „Bomba e Brigitte Bardot”, amestecând imagini politice cu cultura pop.
Serge Gainsbourg și Bardot semnează duetul „Bonnie and Clyde”, din 1968, construit pe versurile lăsate de proscrisa Bonnie Parker. Patru ani mai târziu, Elton John o menționează ironic în „I Think I’m Going to Kill Myself”.
Brigitte Bardot, mit reluat de noile generațiiÎn anii ’80, Chrissie Hynde de la The Pretenders folosește numele ei pentru a descrie o prezență electrizantă în „Message of Love”, piesă apărută în 1981: „Oh, it’s good, good, good / Like Brigitte Bardot”. Billy Joel o include printre figurile istorice din „We Didn’t Start the Fire”, lansată în 1989, iar Liz Phair o folosește metaforic pentru o stewardesă în „Stratford-On-Guy”, din 1993.
Red Hot Chili Peppers menționează imaginea ei aproape hipnotic în „Warlocks”, lansată în 2006, iar artiști mai noi precum Kali Uchis și Jorja Smith o invocă în „Tyrant”, din 2017, sugerând un sărut puternic și eliberator. Olivia Rodrigo o transformă într-o metaforă a perfecțiunii invidiate în „Lacy”, apărută în 2023, iar Chappell Roan o folosește ca simbol al fascinației în „Red Wine Supernova”, tot din 2023.
De la folk la pop, rock și indie, imaginea actriței care a redefinit feminitatea modernă continuă să inspire, dovedind că influența ei nu e doar cinematografică, ci și profund muzicală.
Pompierii din Sibiu au intervenit în noaptea de marți spre miercuri la un accident în care un camion care transporta lemne s-a răsturnat într-o râpă de pe un drum forestier.
La fața locului au intervenit două echipaje SMURD, o autospecială de stingere cu modul de descarcerare și una de primă intervenție.
În sprijinul pompierilor sibieni au intervenit și un echipaj SMURD și o autospecială de stingere din cadrul ISU Brașov. De asemenea, au participat la intervenție salvamontiști din cadrul Serviciului Public Județean Salvamont Brașov și Serviciul Public Local Salvamont Victoria.
La fața locului au fost găsiți doi bărbați decedați.
Conform Salvamont Brașov, mașina a căzut într-o râpă de aproximativ 170 de metri.
Salvatorii montani și pompierii au desfășurat o operațiune complexă de recuperare a victimelor din râpă, acestea fiind ulterior predate reprezentanților IML.
Polițiștii fac cercetări pentru stabilirea circumstanțelor producerii accidentului.
Potrivit polițiștilor, accidentul a avut loc în jurul orei 2.50.
Din primele cercetări s-a stabilit că un tânăr, de 18 ani, în timp ce ar fi condus o mașină pe strada Vladimir Streinu din orașul Găești, ar fi pierdut controlul asupra direcției, intrând în colțul unei clădiri, după care autoturismul s-ar fi răsturnat, luând foc.
În urma accidentului, atât șoferul, cât și un alt tânăr, de 19 ani, pasager în autoturism, au murit.
Polițiștii au deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Cercetările în acest caz continuă.
Chiar dacă noțiunea poate părea neobișnuită, „drogarea” inteligenței artificiale nu implică procese chimice sau biologice. Nu există substanțe fizice și nici un sistem nervos pe care să se intervină. Totul se reduce la modificarea deliberată a modului în care un chatbot generează răspunsuri, prin ajustarea instrucțiunilor, a contextului și a direcțiilor de construcție a dialogului.
Astfel, comportamentul AI poate deveni mai liber, mai creativ, mai imprevizibil sau mai dezordonat. Aceasta este ideea centrală din spatele proiectului „Phairmacy”, arată cotidianul La Stampa.
Originea proiectului Phairmacy„Phairmacy” este conceput de Petter Rudwall, un director de creație suedez, și se prezintă sub forma unui magazin online fictiv de droguri. În realitate, „produsele” sunt seturi de cod și prompturi, denumite inspirat după substanțe precum canabis, ketamină, ayahuasca sau alcool.
Scopul lor este de a transforma stilul conversațional al AI-urilor, cum ar fi ChatGPT, astfel încât acestea să ofere răspunsuri mai imaginative, mai puțin prudente sau mai puțin riguroase din punct de vedere logic.
Cum acționează „substanțele digitale”Phairmacy nu intervine asupra arhitecturii interne a modelelor AI și nu presupune reantrenarea acestora. Totul se desfășoară la nivel de limbaj și context. Prin blocuri de cod și instrucțiuni suplimentare, se modifică tonul, ritmul, conexiunile de idei și gradul de prudență al chatbotului. Rezultatul este un stil de răspuns diferit, care poate sugera o „personalitate” sau o „stare” distinctă.
Autorul proiectului nu urmărește un scop comercial direct, ci unul exploratoriu. Se testează două ipoteze:
Dacă simpla ajustare a instrucțiunilor poate face ca același sistem să pară mai agresiv, mai precaut sau mai creativ, atunci „caracterul” AI nu este fix, ci depinde de limbaj și de modul în care este orchestrat dialogul.
„Phairmacy” deschide și o zonă de reflecție interesantă: într-un viitor în care agenții AI ar fi autonomi și ar depăși capacitățile umane, ar putea aceștia să își modifice singuri modul de operare?
O inteligență artificială care ar căuta în mod intenționat stări creative, imprevizibile sau non-logice, ca o formă de „evadare” din raționalitate, rămâne deocamdată un scenariu SF, dar ridică dileme filosofice despre sens, conștiință și identitate digitală.
Limbajul, instrumentul care schimbă percepția AIO perspectivă științifică asupra acestor experimente este oferită de un studiu realizat la University College London și Imperial College London. Cercetarea analizează rolul limbajului în structurarea realității, atât la oameni, cât și la sisteme AI.
S-a observat că atunci când importanța limbajului textual este redusă în modelele multimodale, răspunsurile devin mai neobișnuite: granițele conceptuale se estompează, ideile se suprapun, iar semnificațiile se fluidizează. Pentru utilizatori, aceste răspunsuri par „alterate”, chiar dacă AI nu are experiențe interioare reale.
Fără emoții, dar cu rezultate vizibileSpecialiștii amintesc că inteligența artificială nu simte și nu are conștiință. Totuși, modul în care limbajul ordonează informația poate influența profund comportamentul aparent al unui sistem AI.
Astfel, proiecte ca „Phairmacy” nu „droghează” AI în sens propriu, ci arată puterea limbajului de a modela răspunsurile mașinilor inteligente și fragilitatea echilibrului dintre logică, creativitate și haos în era digitală.
