Сборщик RSS-лент

Interviul a avut loc în incinta puternic securizată a administrației de la Kiev, într-un context în care, potrivit relatării, verificările de acces au fost mult mai stricte decât la întâlnirile obișnuite cu șefi de stat — o măsură explicabilă într-o țară aflată în război, cu un președinte care a fost deja o țintă pentru Rusia.

Declarațiile vin pe fondul negocierilor de pace mediate de SUA la Geneva, descrise de părți drept „dificile”, fără un progres decisiv. În timp ce Washingtonul a vorbit despre „progrese semnificative”, președintele american Donald Trump a cerut public Kievului să accepte rapid o înțelegere.

„Nu e vorba doar despre pământ”

În interviu, Zelenski a respins explicit ideea că un armistițiu ar trebui obținut prin retragerea Ucrainei de pe terenuri pe care Rusia nu a reușit să le cucerească, în pofida pierderilor. Despre solicitările Moscovei, el a spus că nu le privește „simplu ca pe pământ”, ci ca pe o slăbire a pozițiilor și o renunțare la „sute de mii” de oameni care trăiesc acolo.

Potrivit Reuters, unul dintre punctele de fricțiune rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze aproximativ 20% din estul regiunii Donețk pe care forțele ruse nu au reușit să-l cucerească, solicitare pe care Kievul a respins-o în mod repetat.

„O pauză” pentru Putin

Zelenski a avertizat că o încetare a focului obținută prin concesii ar putea să-i ofere lui Putin doar timpul necesar refacerii capacității militare. „Ar putea să-l satisfacă pentru o vreme… are nevoie de o pauză…”, a spus el, adăugând că nu exclude reluarea războiului după regrupare.

Cum arată „victoria”, în viziunea lui Zelenski

Întrebat ce ar însemna victoria, președintele ucrainean a spus că obiectivul imediat este oprirea uciderilor și revenirea la o viață normală, însă a insistat și pe o dimensiune mai largă: oprirea lui Putin „astăzi”, pentru că „nu se va opri la Ucraina”.

În același timp, Zelenski a afirmat că recuperarea tuturor teritoriilor este „doar o chestiune de timp”, dar a recunoscut că „astăzi” costul ar fi uriaș în vieți omenești și că lipsa de armament depinde și de parteneri. El a reluat ideea revenirii la granițele din 1991, anul independenței Ucrainei după prăbușirea Uniunea Sovietică, pe care o descrie drept „justiție”.

Garanțiile de securitate și alegerile

În contextul relației cu Washingtonul, Zelenski a respins acuzația că ar fi „dictator” și că ar fi început războiul. Iar despre posibilitatea unor garanții americane de securitate, el a sugerat că acestea ar trebui ancorate instituțional, inclusiv prin aprobări ale Congresul Statelor Unite, pentru a rezista schimbărilor politice de la Washington, D.C..

Pe tema cererii americane ca Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski a spus că scrutinul este dificil sub lege marțială și în condițiile în care milioane de ucraineni sunt refugiați, iar teritorii sunt ocupate, dar a lăsat deschisă posibilitatea dacă ar deveni o condiție pentru încheierea războiului — cu insistența că ar fi nevoie mai întâi de garanții solide de securitate.

În paralel, negocierile de la Geneva nu au produs încă un acord, iar subiectele teritoriale și garanțiile de securitate rămân printre cele mai sensibile puncte ale discuțiilor.

Două companii din zone diferite ale industriei – furnizorul global de servicii IT Cognizant şi furnizorul de soluţii enterprise INFORM, parte a grupului Austriacard Holdings – descriu acelaşi fenomen: cererea pentru competenţe AI creşte rapid, însă piaţa locală se află încă în faza de experimentare, nu de implementare la scară, scrie ZF.

„Nu mai e suficient să ştiu o anumită tehnologie, ci trebuie să ştiu mai multe. Aşteptarea clienţilor este să avem echipe formate din specialişti care să ştie şi web, şi backend, şi cloud – acel full-stack engineer“, a declarant pentru ZF, Mihai Constandiş, country manager al Cognizant România, parte a grupului american cu venituri globale de circa 21 mld. dolari.

Dublare a echipei AI, dar deficit de competenţe

Cognizant România aplică de doi ani o strategie prin care fiecare inginer îşi păstrează expertiza de bază, dar adaugă competenţe adiacente, inclusiv în zona AI. În 2025, compania şi-a dublat echipa de specialişti în inteligenţă artificială, însă procesul de recrutare a fost dificil.

„Fiind o tehnologie nouă, nu sunt foarte mulţi specialişti. Cred că va fi esenţial pentru mulţi ingineri să-şi dezvolte competenţele în zona de AI“, a spus Constandiş.

Aceeaşi problemă este semnalată şi de INFORM. „Pieţei îi lipsesc competenţele, AI este ceva nou. Şi îi lipsesc chiar şi de la universitate. Oameni bine pregătiţi ies din universităţi, dar nu au experienţa practică. Trebuie să-i pui într-un alt ciclu de învăţare pentru a-i face productivi“, a declarat Kostas Fiakas, group chief strategy officer la INFORM şi managing director al diviziei de soluţii digitale din România.

Executivul identifică ingineria de prompturi (prompt engineering) – abilitatea de a formula instrucţiuni eficiente pentru sistemele AI – drept una dintre meseriile viitorului, deja foarte bine plătită în Europa de Vest şi cu potenţial de convergenţă salarială şi în România.

600 de candidaţi pentru 25 de locuri de juniori

Pe fondul nevoii de competenţe noi, Cognizant România a reluat în 2025 programele de angajare pentru juniori, o tradiţie moştenită de la compania românească Softvision, achiziţionată anterior de grupul american. Pentru 25 de poziţii deschise în Timişoara, Cluj şi Iaşi s-au înscris 600 de candidaţi.

Potrivit reprezentanţilor companiei, generaţia tânără manifestă o deschidere mai mare faţă de utilizarea AI în dezvoltarea software, ceea ce ar putea accelera adaptarea la noile cerinţe ale pieţei.

Adopţia AI: multe discuţii, puţine implementări

Deşi subiectul inteligenţei artificiale apare în aproape fiecare discuţie cu clienţii, nivelul de maturitate al proiectelor rămâne redus. Atât Cognizant, cât şi INFORM descriu o piaţă dominată de proiecte-pilot şi iniţiative experimentale, nu de transformări la scară largă.

„Mulţi vorbesc la nivel teoretic şi încă nu există foarte multă ancoră practică“, a spus Constandiş. El arată că aşteptările diferă puternic: unii clienţi cer dublarea productivităţii, în timp ce alţii vizează îmbunătăţiri incrementale de 5-10%.

La rândul său, Fiakas afirmă că unele proiecte ambiţioase au fost încetinite de lipsa de pregătire a pieţei pentru a adopta integral soluţii bazate pe AI. În prezent, numărul proiectelor-pilot depăşeşte proiectele structurate implementate la scară.

Potrivit publicației, acordul, semnat la Moscova în decembrie 2025, ar angaja Rusia să livreze, pe parcursul a trei ani, 500 de unități de lansare portabile „Verba” și 2.500 de rachete „9M336”. Livrările ar urma să fie efectuate în trei tranșe, programate între 2027 și 2029, mai notează FT, care citează documente rusești divulgate și mai multe persoane familiarizate cu înțelegerea.

Negocierile ar fi fost purtate între exportatorul de armament de stat Rosoboronexport și reprezentantul de la Moscova al Ministry of Defense and Armed Forces Logistics (MODAFL), potrivit aceleiași surse. Teheranul ar fi cerut oficial sistemele în iulie 2025, conform unui contract văzut de FT.

Iran caută soluții după atacul din iunie 2025

Contextul acordului se suprapune cu tensiunile din regiune. În iunie 2025, forțele Statele Unite au lovit cele trei principale situri nucleare ale Iranului, în perioada în care țara s-a alăturat campaniei militare a Israel împotriva Iranului, potrivit informațiilor citate. Președintele Donald Trump a declarat atunci că principalele facilități nucleare iraniene au fost distruse, însă o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane a indicat că loviturile aeriene nu au eliminat capacitatea nucleară a Iranului și au întârziat-o doar cu câteva luni.

Oficiali iranieni au susținut în mod repetat că Teheranul s-a refăcut după pagubele suferite în război și că își menține capacitățile „mai bune ca oricând”. Rusia are un tratat de parteneriat strategic cu Iranul, fără a include însă o clauză de apărare reciprocă.

Tot în februarie 2026, o corvetă navală rusă a desfășurat manevre împreună cu marina iraniană în Golful Oman, potrivit Ministerul Apărării al Rusiei, a mai relatat FT.

Potrivit Departamentul pentru Situații de Urgență, avionul (Airbus A320) a survolat aproximativ o oră pentru consumul de carburant până la atingerea greutății optime de aterizare, iar nicio persoană nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

„Informarea înseamnă transparență”: de ce a fost convocată celula de criză

Într-o postare publică, ministrul Alexandru Rogobete a explicat de ce a anunțat public situația și de ce a pus sistemul în alertă. „Văd că lucrurile se încing… că de ce nu am așteptat. Să aștept ce?”, a scris el.

Ministrul spune că a fost informat inițial despre o posibilă depresurizare și despre faptul că aeronava trebuia să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare (în postare, el estimează „aproximativ 40–45 de minute”). În acest context, argumentul său central este prevenția: „Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav… Rolul meu este să fiu pregătit înainte.”

În aceeași postare, el subliniază presiunea din spitale și riscul unui scenariu cu victime multiple: „Victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale.” și susține că multe unități funcționează cu un grad ridicat de ocupare.

Ce măsuri spune că a luat

„Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză.”, a mai transmis oficialul, menționând coordonarea cu Ministerul Transporturilor, aeroportul și structurile de intervenție.

Conform relatărilor din presă, Ministerul Sănătății a anunțat că a pus în alertă șapte spitale și serviciul de ambulanță din Capitală, între care: Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila, plus Serviciul de Ambulanță București-Ilfov.

„Îmi asum decizia de a comunica”

În postarea sa, ministrul respinge acuzațiile că ar fi creat panică: „A spune că am creat panică… este complet absurd. Informarea înseamnă transparență.” El încheie asumând public reacția rapidă: „Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica.” și adaugă: „Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată.”

Între timp, autoritățile precizează că incidentul a fost gestionat preventiv, iar aterizarea s-a făcut în condiții de siguranță.

Declinul demografic din ulti­mii ani din România este vi­zi­bil şi imposibil de ignorat. Cifrele o arată, natalitatea este în cădere liberă în ultimii 20 de ani, cu un record negativ în 2025, când s-au născut doar 145.000 de copii.

În ultimul deceniu, cele mai mari zece listări antreprenoriale la Bursa de Valori Bucureşti, de la MedLife şi Digi la TTS, Premier Energy şi Cris-Tim, au generat creşteri între 20% şi 1.300%.

Indicele BET – de referinţă pentru întreaga piaţă de capital din România – a urcat cu 0,7% vineri 20 februarie şi a bifat astfel un nou record istoric de 29.194 de puncte, fiind pentru prima dată când încheie o şedinţă peste pragul de 29.000 de puncte.

În economia naţională, Bacăul şi Bistriţa-Năsăud ies în evidenţă dintre judeţele ţării prin puterea antrepre­norială a companiilor locale.

Lactalis România, liderul pieţei de lactate, care deţine branduri precum Zuzu, Covalact şi LaDorna, are în plan investiţii care vor depăşi 10 milioane de euro anul acesta şi mizează pe dezvoltarea exporturilor.

Alina Moraru, manager de marke­ting şi proiecte în cadrul grupului Morandi, producător de carne de pui cunoscut pentru brandul Fermele Moraru, spune că deşi grupul din Vaslui investeşte constant în noi ca­pacităţi de producţie şi aceste investi­ţii nu sunt determinate în mod direct de construcţia autostrăzii 7, existen­ţa acesteia constituie o oportunitate şi un element în plus ce influenţează de­cizia de a investi şi zona de investiţie.

Modelul pe baza căruia s-a dezvoltat sectorul de servicii IT din România - IT-işti cu o specializare adâncă pe un limbaj de programare, calitate ridicată a codului, stabilitate în proiecte de lungă durată - nu mai este suficient.

Zsolt Hernádi, CEO-ul com­pa­niei de petrol, gaze naturale şi rafi­nare a Ungariei, MOL, şi-a arătat săp­tămâna trecută clar împotrivirea faţă de politica UE de decuplare com­pletă de la sursele de energie rusească şi a avertizat că aceasta va provoca penurii şi pagube economice în Europa Centrală şi de Est.

Potenţialul României ar putea accelera din 2027, explică Mihai Pătrulescu, head of investment properties în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România, în condiţiile în care ţara va fi membră a OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, integrată complet în spaţiul Schengen, cu aproape 2.000 de kilometri de autostradă şi drum expres, cu independenţă energetică asigurată de proiectul Neptun Deep şi cu cel mai echilibrat mix energetic din Uniunea Europeană.

Fosta fabrică de ţevi ArcelorMittal Tubular Products Iaşi (în prezent denumită Metinvest Tubular), după ce a fost preluată la finalul anului de gigantul Metinvest, controlat de ucraineanul Rinat Ahmetov, a demarat o campanie de recrutare de specialişti pentru a susţine creşterea capacităţii de producţie. Oficialii au anunţat că deja unitatea din Iaşi a primit primul lot de produse lami­nate de la oţelăria Zaporizhstal din Ucraina.

Cristian Csizek, cofondator al Acsi Trade, firma care produce brandul de sucuri Dr. Fresh, prezent în marile lanţuri mari de magazine, spune că este optimist pentru cum va evolua businessul în acest an, deşi în toamna anului trecut producţia de fructe a fost slabă din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

Acceleratorul InnovX din Bucureşti, fondat în 2019, rămâne cel mai bine clasat hub de startup-uri din Europa de Est în ediţia din 2026 a clasamentului realizat de Financial Times şi Statista, „Europe's Leading Start-up Hubs“, ocupând locul 16 din cele 150 de huburi evaluate la nivel european - aceeaşi poziţie pe care o deţinea şi în ediţia anterioară a topului. Clasamentul, ajuns la a treia ediţie, evaluează huburile din 25 de ţări europene pe baza unor criterii precum capacitatea de networking, calitatea mentoratului, spaţiile oferite şi rezultatele generate de companiile trecute prin programele lor.

ROBOR la 3 luni, utilizat la calculul dobânzilor variabile pentru creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a continuat să scadă săptămâna trecută, indicând persistenţa excesului de lichiditate pe piaţa interbancară. Vineri, indicele a coborât la 5,78%, de la 5,79% joi, după cum arată datele publicate de BNR.