Peste 40 de tineri din Gaza riscă să piardă locul obținut la facultățile din Marea Britanie pentru că nu îndeplinesc criteriile pentru obținerea vizelor de studiu, din cauza războiului. Activistii au solicitat guvernului britanic sa intervină pentru a le asigura trecerea în siguranță, notează The Guardian.
Tinerii care se confruntă cu această problemă studiază domenii precum medicina, medicina dentară sau chiar mecanica ori știința datelor și Inteligența Artificială. Tinerii au reușit să obțină burse finanțate de Guvernul Britanic, la universități prestigioase din Londra, Liverpool sau Oxford.
Tinerii au vârste cuprinse între 24 – 31 de ani. Aceștia au reușit să obțină burse de studiu în Marea Britanie prin programul Chevening, în cadrul căruia guvernul britanic finanțează burse de studiu la nivel Global.
Poveștile tinerilor din Gaza, viitori studenți în Marea BritanieCea mai în vârstă dintre viitorii studenți a fost acceptată pentru o bursă de studii doctorale. Israa, cu vârsta de 31 de ani este medic ginecolog palestinian. După un Masterat deja finalizat la Liverpool, ea s-a reîntors în Gaza pentru a îngriji femeile și fetele din comunitățile defavorizate. Tânăra urma să-și înceapă doctoratul în Marea Britanie în octombrie anul trecut, însă termenul a fost decalat din cauza războiului. Tânăra solicită ajutor pentru evacuarea viitorilor studenți britanici din Gaza fiindcă „nu știe dacă va mai fi în viață săptămâna viitoare”.
Abdallah, un tânăr de 27 de ani, a obținut licența medicală în Gaza în 2023. Războiul din Gaza a izbucnit, iar tânărul a ales să rămână, fiind voluntar în spital, îngrijind bolnavi în spital ca medic voluntar, în timp ce familia sa suferea de pe urma războiului.
Tânărul și-a dat seama că situația este atât de gravă, că infrastructura medicală s-a deteriorat atât de mult din cauza războiului, încât a hotărât că are nevoie de o schimbare de carieră. El a decis să studieze în afară pentru a învăța tehnologii inovatoare, care pot fi aplicate pentru dezvoltarea țării afectate de război. Acesta a reușit să obțină o bursă de studiu în Știința Datelor și Inteligența Artificială.
Khulud, este o tânără de 28 de ani, care se pregătește să studieze un Master în Medicină Dentară la Londra. Când a izbucnit războiul din Gaza, tânăra a dechis o clinică alături de fratele ei, unde pacienții beneficiau de servicii de medicină dentară, medicinp generală, pediatrie și nutriție. Peste 20.000 de pacienți au primit îngrijiri gratuite.
Ea atrage atenția că situația din Gaza este „catastrofală”, vorbind despre atacurile care continuă, strămutările în masă și lipsa hranei, dar și a echipamentelor medicale. La fel ca Iraa, și ea se teme pentru viața ei.
Cel mai tânăr dintre viitorii studenți este Majd, în vârstă de 24 de ani. El își dorește să studieze un master în Sisteme și Tehnologii Avansate de Producție, pentru a deveni inginer. Tânărul a mărturisit că, în timpul războiului, a fost relocat, fără acces la electiricitate, internet, dar și servicii de bază.
Majoritatea uzinelor industriale din gaza au fost distruse, ceea ce înseamnă că nu există echipament și resurse pentru a munci în acest domeniu. „ Lipsa energiei electrice, a combustibilului și a infrastructurii de bază a făcut aproape imposibilă continuarea oricărui tip de lucrări de inginerie” a precizat tânărul Majd.
El își dorește să studieze un master avansat la Universitatea din Liverpool, cu speranța că se va putea întoarce în Gaza după finalizarea studiilor și își va putea deschide o uzină, pentru a reface infrastructura, dar și a oferi locuri de muncă.
Articolul Studenții din Gaza cu burse de studiu în Marea Britanie întâmpină obstacole cu privire la obținerea vizelor apare prima dată în Mediafax.
Conform AP, incendii violente au izbucnit vineri în sudul și vestul țării, cu focare noi pe coasta Mediteranei.
Evacuările s-au extins în centrul orașului și în cartierul Aksu, iar pompierii s-au luptat să țină focul departe de drumurile principale, ajutați de elicoptere, avioane, tunuri cu apă și… locuitori înarmați cu furtunuri și găleți.
Guvernul turc a declarat vineri provinciile Izmir și Bilecik drept „zone de dezastru care afectează viața publică”, un nivel serios de alertă, dar nu cel mai grav posibil.
120 de cartiere, evacuatePână acum, 120 de cartiere din întreaga țară au fost evacuate de la finalul lunii iunie, a declarat ministrul de Interne Ali Yerlikaya.
Peste 12.000 de angajați ai statului , de la polițiști la echipe de salvare, au fost mobilizați în lupta cu flăcările.
Bilanțul tragic: 13 morți, dintre care 10 salvatori și silvicultori care au murit miercuri în Eskisehir. Funeraliile au avut loc joi, într-o atmosferă cernită.
Peste 300 de case au fost complet distruse sau grav avariate, iar guvernul a montat 85 de unități de locuit temporare în trei provincii vestice pentru sinistrați.
Articolul Turcia arde la malul Mediteranei: Două provincii au fost declarate zone de dezastru apare prima dată în Mediafax.
Israelul a ridicat blocada ajutorului umanitar în luna mai, dar a instituit restricții pe care le consideră necesare pentru a preveni devierea ajutoarelor către grupările militante.
În primele două săptămâni ale lunii iulie, agenția ONU pentru copii UNICEF a tratat 5.000 de copii care se confruntă cu malnutriție acută în Gaza, potrivit Reuters.
Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat miercuri că Gaza suferă de o foamete în masă provocată de om, cauzată de blocada asupra ajutoarelor care ajung în enclavă.
Articolul Israelul va permite țărilor străine să trimită ajutoare în Gaza, susțin oficialii militari apare prima dată în Mediafax.
Oficialii susțin că speculațiile se bazează pe „un document de lucru intern (draft)” care nu reprezintă forma finală și că structura de reorganizare propusă nu este definitivă.
Ministerul precizează că serviciile de Ambulanță rămân în subordinea sa și nu vor fi transferate la DSU. Colaborarea dintre cele două instituții va continua doar operativ, pentru gestionarea situațiilor de urgență, la fel ca până acum.
Reforma sistemului de sănătate este confirmată – vor avea loc reorganizări atât la serviciile de Ambulanță, cât și la inspectoratele pentru situații de urgență, însă acestea nu înseamnă transferul ambulanțelor la DSU.
Oficialii asigură că personalul medical nu va fi afectat și nici calitatea serviciilor pentru pacienți.
Ministerul cere ca speculațiile să înceteze, susținând că acestea „opresc progresul real al reformelor în interesul sistemului și al cetățenilor”.
Articolul Ministerul Sănătății neagă transferul serviciilor de Ambulanță la DSU: Informațiile sunt bazate pe un draft apare prima dată în Mediafax.
Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Nicușor Dan a semnat decretul de promulgare a Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare (PL-x 230/04.07.2025), un act normativ ce aduce schimbări importante în politica fiscală și bugetară a statului.
Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament în prima parte a lunii iulie și conține prevederi privind creșterea unor taxe și impozite, plafonări bugetare, dar și măsuri de control al cheltuielilor publice.
Inițiatorii au justificat legea prin necesitatea ajustării fiscale în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România în fața partenerilor internaționali.
Articolul Nicușor Dan a promulgat legea privind noile măsuri fiscal-bugetare apare prima dată în Mediafax.
„Începem să vedem nu doar cuvinte, ci și acțiuni din partea industriei tehnologice”, a declarat pentru BBC Melanie Dawes, directorul executiv al Ofcom.
Site-urile web, rețelele de socializare și platformele de partajare video trebuie acum să pună în aplicare controale stricte privind vârsta pentru a împiedica accesul minorilor la conținut inadecvat. Ofcom solicită platformelor să pună în aplicare sisteme de verificare „eficiente”, cum ar fi acte de identitate, cărți de credit sau chiar un selfie pentru a estima vârsta utilizatorului.
Indiferent de metoda folosită, aceasta trebuie să fie „precisă din punct de vedere tehnic, robustă, fiabilă și corectă”, precizează autoritatea de reglementare, potrivit AFP.
În caz de neconformitate, platformele riscă amenzi de peste 20 de milioane de euro, sau 10% din cifra lor de afaceri globală, luându-se în considerare valoarea cea mai mare. În cele mai grave cazuri, Ofcom poate lua măsuri legale pentru a bloca accesul la site-ul sau platforma în cauză de pe teritoriul britanic.
Articolul Site-urile pentru adulți vor fi obligate să verifice vârsta utilizatorilor britanici prin buletin apare prima dată în Mediafax.
Cazul Dragoș Anastasiu, dezvăluit recent, petrecut într-o altă țară decât România, ar părea născocită de o minte înclinată spre absurd. Râd pentru că singurul lucru care mi-a rămas este să râdem în amar.
Bun, hai să recapitulăm. Actualul deficit bugetar împotriva căruia luptă tăietorul Ilie Bolojan are una din cauze în neachitarea datoriilor fiscale de către anumite firme către stat. Ilie Bolojan, pentru a rezolva această problemă, s-a apucat acum să taie din pensii, din salarii. Bun. Am înțeles. Deci, încă o dată, una din cauzele deficitului bugetar stă în neplata, neachitarea de către anumite, de către foarte multe firme, a datoriilor fiscale. Această neachitare nu era… venea din nebăgarea de seamă a ANAF și a altor instituții de control, ci din faptul că anumite companii, nu neapărat multinaționale, erau ale băieților, ale statului paralel, sau erau sub protecție guvernamentală, sau prezidențială. Și ăia de la ANAF spuneau… nu, cum să ne vârâm.
Ei, bine, s-a dezvăluit că actualul vicepremier pus cu rezolvarea acestei nenorociri românești, și anume firmele care nu plătesc datoriile fiscale, deoarece sunt ocrotite chiar de ANAF, a fost implicat într-un dosar, din care rezultă, cu documente, că el a recunoscut în instanță că a mituit o funcționară ANAF timp de vreo opt ani, deplătindu-i în fiecare lună 2.000 de euro, pentru că verificările ANAF să se finalizeze rapid și să rămburseze TVA-ul. Deci, încă o dată Dragoș Anastasiu, ca proprietar de firmă, a mituit pe cineva de la ANAF ca să nu mai fie controlat și să nu mai achite TVA, ba dimpotrivă, să fie rambursat. În aceste condiții, cum remarcă Bogdan Iacob pe politic, s-a întâmplat o minune. La proces, lui nu i s-a întâmplat nimic. Cum? Încă o dată! Este un bandit, unul din numeroșii bandiți, da, care ne-au tras pe sfoară pe noi, pentru că în timp ce noi plăteam taxe și impozite, el s-a aranjat cu cineva de la ANAF și nu mai plătea. Adică nu mai achita pentru că el, încă o dată, mituia.
E clar. De ce nu? Vă reamintesc, Dragoș Anastasiu este un băiat al sistemului. Este cel care în 2014, cu firma care sigur a dat faliment, că era înființată pentru ca numitul Klaus Iohannis să ajungă președinte…Mai țineți minte, era Eurolines, tefelist și lupta el, Dragoș Anastasiu, să învingă binele, da, și pusese la dispoziție autocare în Occident ca să se ducă lumea și să-l voteze pe Klaus Iohannis.
E clar. Așa se explică. Lui nu i s-a întâmplat nimic în instanță.
Bun. El ajunge consilier la Ilie Bolojan pe domeniul oamenilor de afaceri, el la ora actuală fiind un falimentar absolut. Adică a mai rămas cu o pensiune pierdută în Deltă.
Și după asta este preluat de Nicușor Dan și apoi pus vicepremier special ca să rezolve, printre altele, să oprească această mare nenorocire care constă în mituirea ANAF și de către firmele private. Și se dezvăluie că el făcea asta. Măi, oameni buni! Cum o să fie el vicepremier? Am înțeles, mai putem să… Mă, cum o să fie el vicepremier când el este unul din cei care întruchipează pe bandiții care au făcut să crească deficitul bugetar?
Dar se face dezvăluirea. Auzi, frate, și guvernul spune că nu e nici o problemă. Culmea este că spune asta cu deplină seninătate purtătoarea de cuvânt a Guvernului Ioana Dogioiu, fostă jurnalistă care, când era jurnalistă, mânca jar, făcea spume împotriva acestor bandiți.
Acum e purtătoare de cuvânt și justifică, da? Este întrebat ăsta, mielul lui Dumnezeu, Nicușor Dan. Dom’le, ce vrei? Dom’le, zice, nu, nu a fost informat.
Băi, Nicușor Dan, alt bandit. Băi, el nu e informat. Când e ceva care ne e incomod pentru el, cum să nu fie informat? A fost consilierul lui. Nu se poate să nu știi acest caz.
Când îl angajezi consilier sau când îl trimiți vicepremier, băi, hai să știi și noi ce probleme are. El nu știa. Abia acum afla. Bă, vă vine să credeți? Deci, vă spun, cel care răspunde de relația dintre firme și ANAF, și asta este chiar cel care n-a plătit statului, mituind ANAF.
Articolul Ion Cristoiu: Dragoș Anastasiu, vicepremierul care răspunde de achitarea datoriilor fiscale către stat, a mituit timp de 8 ani ANAF ca să nu plătească TVA apare prima dată în Mediafax.
Tensiunile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană escaladează pe tema Legii Serviciilor Digitale (DSA), actul normativ european care reglementează conținutul online. Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat vineri un raport de 37 de pagini în care califică DSA drept o „lege cuprinzătoare de cenzură digitală” și o „amenințare de cenzură străină”.
„Pe hârtie, legea este rea. În practică, este și mai rea”, se afirmă tranșant în raportul citat de Politico. Documentul acuză oficialii europeni că „vizează discursul politic esențial care nu este nici dăunător, nici ilegal”, în special pe teme sensibile precum imigrația și mediul, iar cenzura ar fi „în mare parte unilaterală, împotriva conservatorilor”.
Congresul SUA acuză UE de cenzură digitală sistematicăRaportul este rezultatul unei anchete de cinci luni declanșată în februarie, când Congresul SUA a emis citații către mai multe companii Big Tech. Documentul include corespondență între oficiali ai Comisiei Europene și președintele Comisiei Judiciare, republicanul Jim Jordan, dar și informații confidențiale despre modul în care autoritățile europene aplică DSA, inclusiv cereri de eliminare de conținut din Franța, Germania și Polonia.
Un exemplu citat de raport este un atelier organizat de Comisia Europeană, unde participanții au fost rugați să reacționeze la scenarii ipotetice. În unul dintre ele, o postare cu textul „Trebuie să ne luăm țara înapoi” apărea sub o imagine cu o femeie purtând hijab, însoțită de legenda „teroristă deghizată”. Potrivit autorilor americani, asemenea exerciții sugerează că Bruxelles-ul trasează linii ideologice în chestiuni ce țin de libertatea de exprimare.
Comisia UE: Moderarea o fac platformele, nu autoritățileÎn replică, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a respins acuzațiile: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în UE. Și este în centrul legislației noastre, inclusiv în această lege”. El a explicat că „Absolut nimic din Legea Serviciilor Digitale nu obligă o platformă să elimine conținut legal.”
Regnier a precizat că peste 99% din deciziile de moderare a conținutului sunt luate de platforme pe baza propriilor termeni și condiții, în timp ce intervențiile autorităților pentru eliminarea conținutului ilegal reprezintă mai puțin de 0,001% din cazuri.
Oficialii SUA vin în Europa pentru a tranșa disputa transatlanticăPotrivit unei surse din Congres, Jim Jordan urmează să conducă în curând o delegație în Europa, care va include membri ai celor doupă mari partide, cu o oprire la Bruxelles. Scopul vizitei este de a purta discuții directe cu oficialii europeni, inclusiv la Bruxelles, sediul principal al instituțiilor UE, pe tema libertății de exprimare online și a presupusei cenzuri impuse prin reglementările europene, în special Legea Serviciilor Digitale.
Oficialii americani ar putea încerca să obțină mai multă transparență din partea Comisiei Europene și să transmită un semnal politic ferm că Washingtonul urmărește îndeaproape impactul transfrontalier al acestor reglementări. În același timp, ea ar putea servi ca platformă de dialog diplomatic, într-un context în care disputele comerciale și digitale dintre UE și SUA sunt tot mai frecvente.
Articolul Congresul SUA acuză UE de cenzură străină prin Legea Serviciilor Digitale: „Pe hârtie e rea, în practică și mai rea” apare prima dată în Mediafax.
Întâlnirea a avut loc la București și a vizat evoluția Parteneriatului Strategic România–SUA, situația de securitate din regiunea Mării Negre și angajamentele comune în cadrul NATO.
„România își consolidează rolul de furnizor de securitate pe flancul estic al Alianței, prin investiții susținute în apărare, participarea activă la misiuni internaționale și dezvoltarea infrastructurii militare strategice”, a declarat Ionuț Moșteanu, menționând printre priorități Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și Centrul European de Instruire F-16 de la Fetești.
Oficialul român a subliniat că baza de la Mihail Kogălniceanu, care găzduiește cea mai mare prezență militară americană în România, va deveni în perioada următoare cea mai mare bază militară de pe flancul estic al NATO.
„Colaborarea România–SUA este vitală pentru securitatea regională și pentru apărarea valorilor democratice. În acest an aniversăm 28 de ani de Parteneriat Strategic și dorim să extindem această cooperare, în mod concret, în următorii ani, în special în domeniul apărării”, a mai transmis Moșteanu.
Articolul Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA – prioritate zero pentru România apare prima dată în Mediafax.
