Mama a găsit șarpele în timp ce se pregătea să-i facă baie copilului, atunci când a văzut șarpele încolăcit în jurul furtunului de duș.
Speriată, mama a sunat la 112, potrivit Jandarmeriei Române.
Jandarmii au intervenit la fața locului, au capturat șarpele și l-au eliberat în afara orașului, departe de zona locuită.
Nu este singura intervenție a jandarmilor de acest gen. În iulie anul acesta, un alt șarpe a fost scos din jandarmi tot din baia unei locuințe, însă, de această dată, din județul Olt.
De asemenea, anul trecut, membrii unei familii din Constanța, însă din localitatea Lazu, au găsit un liliac în apartament. Și atunci, jandarmii au intervenit pentru a captura mamiferul zburător.
Luca Niculescu a spus că primele discuții cu partidele politice au fost constructive și că negocierile vor continua în zilele următoare, următoarea rundă fiind programată luni.
„Toate opțiunile sunt pe masă: guvern tehnocrat, guvern hibrid, politic, tehnocrat, guvern politic”, a afirmat premierul desemnat, vineri seara, la Digi24, explicând că își dorește un guvern care nu doar să obțină votul Parlamentului, ci să poată pune în aplicare reformele necesare și să redea încrederea românilor.
Desemnarea unui tip de guvern și găsirea unei formule de susținere parlamentară rămân încă în discuție. Niculescu a afirmat că a observat deschidere din partea partidelor pentru formarea unui guvern și pentru depășirea rapidă a blocajului politic, chiar dacă nu toate sunt de acord cu aceeași formulă de Executiv.
„Am văzut deschideri. Ieri am văzut deschiderea de a vota un guvern. Nu tot sunt de acord cu tipul de guvern, dar există deschiderea de a avea un guvern. Adică sunt unele partide care doresc și anticipate, dar partidele pe care le-am văzut ieri sunt conștiente că trebuie să ieșim rapid din acest blocaj politic”, a spus Luca Niculescu.
Un punct comun identificat în discuțiile cu reprezentanții partidelor este respectarea țintei de deficit bugetar. Niculescu a subliniat că România trebuie să continue reducerea deficitului și să își respecte angajamentele, fără să ignore dificultățile economice și sociale cu care se confruntă populația.
„Concluziile le vom trage, cel mai probabil, joi, când intenționez să depun programul și lista cu Cabinetul de Ministri”, a adăugat Niculescu. Întrebat dacă votul de învestitură ar putea fi dat vineri, Niculescu a spus: „Aici sunt niște chestiuni mai tehnice pe care le decide Parlamentul. Cred că birourile permanente le decid”.
La ședința organizată de președintele Nicușor Dan au participat vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.
La discuții au fost prezenți și șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, Iulia Matei, precum și experți tehnici din ministere.
Discuțiile au vizat coordonarea poziției României înaintea negocierilor de la nivel european privind viitorul Cadru Financiar Multianual, care va stabili alocările bugetare ale UE pentru perioada 2028-2034, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale
„Viitorul Cadru Financiar Multianual va aloca bugetul pentru perioada 2028-2034, influențând în mod direct perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
România va susține menținerea fondurilor pentru agricultură și coeziuneUna dintre principalele priorități ale României este menținerea finanțării europene pentru agricultură și reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre.
„România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, două instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, precum și pentru modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea comunităților rurale și consolidarea securității alimentare”, precizează Administrația Prezidențială.
Consolidarea capacității europene de apărare, printre prioritățiO altă prioritate o reprezintă consolidarea capacității europene de apărare, în special pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre.
„În același timp, România va pleda pentru finanțarea consolidării capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului Estic și regiunii strategice a Mării Negre, precum și pentru politicile de recâștigare a competitivității și de reducere a dependențelor strategice în domeniul energetic și al tehnologiilor avansate”, se mai arată în comunicat.
Reuniunea Consiliului European din 15-16 octombrie va aduce la masa discuțiilor liderii statelor membre ale Uniunii Europene, viitorul buget comunitar pentru perioada 2028-2034 fiind unul dintre principalele subiecte de pe agendă.
„Fiecare activ are o fișă digitală cu informații despre locație, utilizatori, furnizori, garanție, documente și istoricul reparațiilor și al mentenanței. Aplicația permite urmărirea activelor de la achiziție până la scoaterea din uz, organizarea intervențiilor de service și inventarierea prin coduri de bare, coduri QR sau RFID”, potrivit unui comunicat transmis de compania românească.
Aplicația QASSET contribuie la o mai bună administrare, dar și la protecția infrastructurii IT. Așadar, un inventar actualizat periodic ce reflectă numărul de dispozitive electronice, ce aplicații conțin, cine le folosește, dar și starea în care se află.
QASSET urmărește activele pe întregul lor ciclu de viață, iar platforma HP colectează și analizează date despre starea și performanța dispozitivelor. Prin integrare, echipele IT pot corela informațiile despre un echipament – locație, utilizator, garanție sau intervenții anterioare – cu datele despre modul în care ele funcționează.
Companiile au nevoie să-și cunoască mai bine infrastructuraFondatorul Quarz Matrix, Mihai Suchar, subliniază că organizațiile au nevoie să îți cunoască mai bine infrastructura, să reducă riscurile, dar și să administreze mai eficient resursele IT.
„Parteneriatul cu HP Inc. ne permite să combinăm expertiza Quartz Matrix în integrarea și dezvoltarea de soluții cu tehnologia HP. Pentru noi, important este ca această integrare să răspundă unei nevoi reale din piață: organizațiile au nevoie să își cunoască mai bine infrastructura, să reducă riscurile și să administreze mai eficient resursele IT, a declarat Mihai Suchar, fondator, dar și Director Executiv al Quartz Matrix.
De asemenea, aplicația poate identifica dispozitivele neactualizate, configurațiile care nu respectă politicile interne sau aplicațiilor instalate, ceea ce ajută organizațiile să evalueze riscurile și să stabilească prioritățile de intervenție.
În ceea ce privește mentenanța dispozitivelor electronice, semnalele ce indică o problemă pot fi identificate din timp. Datele de telemetrie și analiza predictivă pot ajuta echipele IT să prevină unele întreruperi și să reducă timpul dedicat verificărilor repetitive. Aplicația are și un istoric al datelor ce permite planificarea reparațiilor, dar și gestionarea bugetelor de înlocuire.
„Pentru noi, administrarea activelor IT nu începe și nu se termină cu un inventar. Important este să știm în permanență ce avem, în ce stare se află, unde există riscuri și ce putem face pentru a preveni problemele. (…) Aducem aceste informații într-un model de lucru mai conectat și mai ușor de folosit pentru echipele IT”, a explicat Magdalena Olaru, Head of AI Business Development în cadrul companiei Quartz Matrix.
Aplicația QASSET powered by WXP a fost prezentată în cadrul evenimentului „Digital & Sustenabil”, desfășurat, joi și vineri, la Iași.
Secretarul de stat american Marco Rubio a justificat măsura prin opoziția Washingtonului față de posibilitatea ca instanța internațională să ancheteze sau să urmărească penal cetățeni americani.
„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe cetățenii americani. De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează în afara oricăror norme, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a funcționa”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio, citat de Reuters.
Rubio a afirmat că Washingtonul a amânat adoptarea măsurilor în speranța că instanța și statele membre vor răspunde preocupărilor americane.
„Fie CPI va înceta să profereze amenințări, fie noi vom pune capăt CPI. Ne așteptăm ca aliații noștri, dintre care mulți fac parte din CPI și se bazează pe militarii americani pentru propria apărare, să tempereze activitatea instanței. Am conceput această măsură astfel încât să ofere statelor părți oportunitatea de a negocia și de a prezenta o soluție care să răspundă îngrijorărilor noastre. Dacă aceste demersuri nu vor da roade, vom continua să ne adaptăm strategia în consecință”, a mai spus șeful diplomației de la Washington.
Disputele din jurul mandatelor pentru liderii israelieniWashingtonul critică de mai mult timp activitatea instanței, în special după emiterea mandatelor de arestare pe numele unor oficiali israelieni, inclusiv al premierului Benjamin Netanyahu. Statele Unite au contestat, de asemenea, o investigație anterioară a CPI privind acțiunile militarilor americani în Afganistan, anchetă care a fost între timp închisă.
Măsurile restrictive prevăd, în mod obișnuit, interdicția ca entitățile americane să colaboreze cu o organizație sancționată, ceea ce obligă băncile să închidă conturile, companiile de asigurări să rezilieze polițele, iar furnizorii de tehnologie să sisteze serviciile software.
Cu toate acestea, Trezoreria SUA a emis rapid patru licențe generale care permit temporar anumite tranzacții esențiale.
Anunțul a avenit la scurt timp după ce Premiul Nobel pentru Pace 2026 i-a fost acordat juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay, pentru contribuția sa la promovarea păcii și a dreptului internațional.
Navi Pillay, a fost judecătoare în Camera de Apel a CPI între 2003 și 2008. În cadrul Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda, aceasta a avut un rol important în stabilirea unui precedent potrivit căruia violul și violența sexuală pot constitui crime împotriva umanității și acte de genocid.
Reacția tribunalului de la Haga: „Nu ne oprim activitatea”Conducerea Curții Penale Internaționale a condamnat decizia Washingtonului. Procurorul-adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a declarat că sancțiunile nu vor opri activitatea tribunalului.
„Sancțiunile urmăresc să submineze statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă. Activitatea noastră va continua în toate situațiile, investigațiile și procedurile de urmărire penală pe care le gestionăm”, a declarat Khan.
Anticipând aceste măsuri punitive după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025, oficialii de la Haga au pregătit măsuri care să reziste sancțiunilor.
Printre acestea se numără renunțarea la sistemele de operare Microsoft și folosirea de alternative pentru serviciile bancare și asigurările medicale.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a urmări penal persoanele acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Instituția are 125 de state membre, printre care toate țările Uniunii Europene și toate statele NATO, mai puțin Statele Unite și Turcia.
Țările baltice încearcă să oprească transporturile de cereale rusești prin porturile lor, după ce Moscova a intensificat tranzitul ca răspuns la atacurile Ucrainei asupra porturilor sale de la Marea Neagră. Estonia a anunțat săptămâna trecută prima interdicție de acest fel, scrie Reuters.
„UE nu trebuie să devină o rută prin care Rusia să compenseze consecințele economice ale propriei agresiuni”, se arată în scrisoare.
Premierul estonian Kristen Michal intenționează să ridice această problemă la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, potrivit unui comunicat separat al guvernului de la Tallinn.
Ambasada Rusiei în Estonia a transmis că „deciziile luate de guvernul estonian ridică adesea semne de întrebare în mediul de afaceri și în societate”.
Premierul lituanian Mindaugas Sinkevicius a propus joi această măsură și a sugerat, de asemenea, ca UE să impună sancțiuni împotriva oamenilor de afaceri ruși din sectorul agricol care susțin războiul din Ucraina.
„Lituania va propune nu doar interzicerea acestui tranzit, ci și includerea pe lista persoanelor sancționate a unor oligarhi ruși din sectorul agricol care susțin războiul”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.
„În perioada 05 octombrie 2026 – 09 octombrie 2026, la nivelul Ministerului Energiei, s-au înregistrat plăți și sume autorizate în valoare cumulată de peste 14 mil. euro. În acest interval, au fost efectuate plăți în valoare de 1,50 mil. euro și a fost autorizată 1 cerere de transfer, cu o valoare totală de 13,64 mil. euro”, transmite Ministerul Energiei, în comunicatul publicat.
Potrivit ministerului, în acest an au fost realizate plăți din PNRR de peste 371 de milioane de euro, iar totalul plăților realizat încă de la începutul programului este de peste 587 de milioane de euro.
De asemenea, în curs de procesare se mai află și un total de 7 cereri de transfer în valoare de aproximativ 50,80 de milioane de euro.
Ministerul Energiei publică periodic situația plăților din PNRR. Acești bani sunt solicitați de beneficiari și se acordă proiectelor energetice realizate de autoritățile locale, sau persoanelor fizice care aplică pentru programe de finanțare deschise de Ministerul Energiei.
La locul incidentului au fost mobilizate două autospeciale de stingere, un echipaj de prim ajutor și echipaje de descarcerare din cadrul pompierilor doljeni.
La sosirea salvatorilor, bărbatul era decedat, potrivit ISU Dolj.
Având în vedere dificultatea operațiunilor de extragere, a fost mobilizat și containerul Multirisc din cadrul Detașamentului 2 de Pompieri Craiova.
Intervenția este în desfășurare.
