Mai multe explozii s-au auzit în jurul orei 01:30, ora locală, iar un incendiu a izbucnit într-o clădire din districtul Solomianskyi.
Tymur Tkachenko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev, a anunțat că o „clădire nerezidențială” a fost lovită, fără a oferi detalii suplimentare despre pagube sau victime. Echipajele de intervenție au fost mobilizate rapid pentru stingerea incendiului și evaluarea situației. Forțele aeriene ucrainene au avertizat, de asemenea, că noi valuri de drone se îndreptau spre regiunea Kiev începând cu ora 03:00.
Noul atac are loc într-un context extrem de dificil pentru capitala ucraineană, care se confruntă cu întreruperi majore ale alimentării cu energie termică după bombardamentele masive din noaptea de 9 ianuarie. Atunci, Rusia a lansat un atac combinat cu rachete și drone asupra infrastructurii critice, lăsând aproximativ jumătate dintre clădirile de apartamente din Kiev fără încălzire.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a cerut anterior locuitorilor să părăsească orașul, dacă este posibil, din cauza condițiilor extreme și a riscului crescut pentru populație, în special pentru copii și vârstnici. Temperaturile scăzute, prognozate să persiste în zilele următoare, amplifică gravitatea situației.
Peste 1.000 de clădiri încă fără încălzirePotrivit autorităților, la începutul zilei de 11 ianuarie, peste 1.000 de clădiri din Kiev rămâneau fără încălzire. Echipele tehnice lucrează în regim de urgență pentru a restabili alimentarea cu energie, însă reparațiile sunt îngreunate de avariile extinse și de riscul continuu al atacurilor.
Prim-ministrul Yuliia Svyrydenko a declarat că se așteaptă îmbunătățiri semnificative ale situației până în jurul datei de 15 ianuarie. Cu toate acestea, autoritățile avertizează că procesul de refacere completă a infrastructurii va dura mai mult.
Victime și pagube majoreAtacul masiv din 9 ianuarie a provocat moartea a cel puțin patru persoane și rănirea altor 25, conform bilanțului oficial. Infrastructura critică a capitalei a suferit pagube serioase, afectând alimentarea cu energie, încălzirea și alte servicii esențiale.
Autoritățile ucrainene condamnă noile atacuri și subliniază că loviturile asupra infrastructurii civile reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional. Între timp, sistemele de apărare antiaeriană rămân în stare de alertă maximă, iar populația este îndemnată să respecte instrucțiunile autorităților și să se adăpostească în timpul alertelor aeriene.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a spus că războiul dintre Rusia și Ucraina se apropie de final și că demersurile diplomatice capătă amploare.
Declarațiile sale vin în timp ce administrația americană poartă discuții noi cu aliații europeni, scrie Kyiv Post.
„Facem progrese”, a declarat Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică, spunând că vrea să oprească pierderile de vieți omenești din cadrul conflictului care durează de atâția ani deja.
El a insistat că motivația sa ține exclusiv de salvarea de vieți omenești.
„Vreau să salvez viețile, viețile rusești și ucrainene. Acesta este singurul motiv pentru care fac asta. Acesta este războiul lui Biden, nu este războiul lui Trump. (…) Tot ce pot face este să-l opresc și cred că facem progrese în direcția opririi lui”, a spus Donald Trump.
În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avut discuții cu partenerii europeni.
Duminică, el a vorbit cu ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, despre soluțiile diplomatice pentru încetarea conflictului, dar și despre câteva teme transatlantice.
Marco Rubio a avut și o convorbire cu ministrul de externe al Ciprului, Constantinos Kombos.
Cei doi oficiali au vorbit despre coordonarea priorităților înaintea preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către Cipru, în perioada ianuarie-iunie 2026.
Luni, șeful diplomației americane urmează să îl primească la Washington pe ministrul german de externe, Johann Wadephul, Ucraina fiind o temă centrală pe agendă, potrivit surselor.
Înainte de sosirea în capitala americană, Johann Wadephul a participat la discuții la Reykjavik, alături de ministrul de externe al Islandei, axate pe securitatea arctică.
Întâlnirea s-a concentrat pe cât de importantă și tot mai strânsă este în prezent situația din Ucraina, Arctica și competiția globală dintre marile puteri.
Tot la Washington se află și ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, pentru discuții despre accesul la materii prime critice.
„Niciodată până acum nu a fost atât de crucial să se investească în parteneriatul transatlantic pentru a rămâne capabili să modelăm ordinea mondială”, a declarat Johann Wadephul la Berlin, înainte de plecare.
Oficialul a declarat că admite existența unor neînțelegeri cu Washingtonul, dar a precizat că Germania dorește să le rezolve „prin dialog”.
Pe fondul acestor discuții, Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării rolul NATO.
„Îmi place NATO”, a spus el. „Mă întreb doar dacă, dacă am avea nevoie de NATO, ar fi acolo pentru noi. Nu sunt sigur că o vor face.”
Întrebat despre o eventuală retragere a SUA din alianță, Trump a afirmat că NATO „ar fi supărat” și că o astfel de decizie ar „economisi mulți bani”.
Declarațiile președintelui american legat de această temă au alimentat îngrijorările din capitalele europene.
Rețelele de apă sunt cunoscute sub numele de qanate, potrivit Express. Construite în urmă cu mii de ani, acesta încă mai transportă apa susținând comunitățile din zonele aride. Rețelele subterane ingenioase sunt considerate autostrăzi de apă și realizări inginerești de excepție. Canale subterane antice transportă apa prin peisaje aspre, oferind comunităților o resursă foarte prețioasă atât în trecut cât și în prezent.
Qanatele își au originea în urmă cu peste 3.000 de ani în Persia (Iranul modern) și s-au răspândit în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și chiar în părți ale Chinei. Concepute pentru a aduce apa din lacuri și izvoare montane în zonele aride, qanatele sunt formate din tuneluri cu pantă ușoară care folosesc gravitația. Puțuri verticale sunt săpate de-a lungul tunelului, permițând ventilația, întreținerea și accesul în timpul construcției.
Prin menținerea apei în subteran, se reduce evaporarea în zonele cu deșert și temperaturi ridicate.
De-a lungul istoriei, numeroase comunități s-au bazat pe rețeaua subterană pentru irigații, apă potabilă și creșterea animalelor. Canalele subterane au susținut viața în zone care fără apă nu ar putea fi locuite.
Chiar și în prezent numeroase qanaturi sunt folosite. În Iran, mii de kilometri din aceste tuneluri încă furnizează apă comunităților și fermelor. Asta deși întreținerea rețelelor subterane necesită multă muncă și cunoștințe transmise din generație în generație. Unele qanaturi formează o parte importantă a patrimoniului cultural, reflectând adaptarea oamenilor la climatul extrem.
Cercetătorii au tras concluzia că rețelele nu sunt doar minuni inginerești ci și simboluri ale gestionării durabile a apei. Construcțiile care se întind pe suprafețe uriașe nu au nevoie de pompe și electricitate, bazându-se exclusiv pe gravitație și o planificare inteligentă.
Totodată, cercetătorii studiază qanaturile pentru a găsi soluții la provocările actuale legate de deșertificare. Acestea ar putea fi implementate în regiunile care se confruntă cu deficitul de apă.
Direcția de Informații a Apărării din Ucraina susține că forțele ruse au folosit la începutul acestui an o nouă armă de lovire, identificată drept Geran-5, un vehicul aerian fără pilot cu motor cu reacție, care poate fi încadrat mai degrabă ca rachetă de croazieră decât ca dronă clasică.
Spre deosebire de dronele Shahed, Geran-5 are un design aerodinamic clasic și un motor cu reacție.
Potrivit informațiilor disponibile, Geran-5 are o rază de acțiune de aproximativ 1.000 de kilometri, un focos de circa 90 de kilograme, o lungime de aproximativ 6 metri și o anvergură a aripilor de până la 5,5 metri.
Alte detalii tehnice nu au fost făcute publice.
Ucrainenii afirmă că noua armă folosește componente comune cu alte drone Geran, inclusiv motoare cu reacție Telefly de fabricație chineză, sisteme de navigație prin satelit Kometa, module de comunicație 3G/4G și echipamente electronice comerciale.
Structura dronei este similară cu cea a dronei iraniene Karrar, testată în 2023 ca platformă de luptă aeriană.
Serviciile de informații ucrainene susțin că Rusia lucrează la o variantă a Geran-5 echipată cu rachete aer-aer R-73, ceea ce ar putea reprezenta o amenințare suplimentară pentru aviația ucraineană.
Moscova ar fi testat anterior și integrarea rachetelor R-60 sau a sistemelor portabile Verba pe alte drone de atac.
Aceste rachete balistice vor fi dezvoltate în cadrul proiectului Nightfall, iar acestea vor fi capabile să lovească ținte aflate în adâncul teritoriului Rusiei, a declarat Ministerul britanic al Apărării într-un comunicat emis duminică seara.
„Rachetele Nightfall vor putea fi lansate de pe o serie de vehicule, vor putea trage mai multe rachete în succesiune rapidă și se vor putea retrage în câteva minute, permițând forțelor ucrainene să lovească ținte militare cheie înainte ca forțele ruse să poată răspunde. Cu o încărcătură explozivă de 200 kg, o rată de producție de înaltă precizie de 10 sisteme pe lună și un preț maxim de 800.000 de lire sterline pe rachetă, NIGHTFALL are scopul de a oferi Ucrainei o opțiune de atac puternică, rentabilă și cu rază lungă de acțiune, cu controale minime asupra exporturilor străine”, se mai arată în comunicatul emis de ministerul britanic al Apărării.
Rachetele Nightfall vor avea o rază de acțiune de peste 500 de kilometri.
„Atacurile din noaptea de joi demonstrează că Putin crede că poate acționa cu impunitate, țintind zone civile cu arme avansate. În loc să negocieze serios pacea, el intensifică serios războiul său ilegal. (…) Nu vom accepta acest lucru, de aceea suntem hotărâți să punem arme de ultimă generație în mâinile ucrainenilor, în timp ce aceștia ripostează”, a spus John Healey, Secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.
Rusia a lansat o rachetă Oreșnik asupra vestului UcraineiAnunțul privind dezvoltarea unei astfel de rachete care să vină în sprijinul Ucrainei a avut loc după vizita recentă a secretarului britanic al Apărării, John Healey, în Ucraina, care a coincis cu un atac masiv cu rachete și drone rusești împotriva Kievului și a altor orașe, în perioada 8-9 ianuarie. În timpul atacului, Rusia a lansat o rachetă balistică Oreșnik asupra vestului Ucrainei, la 60 de kilometri de granița cu Polonia.
Moscova spune că atacul a avut loc ca reacție la o presupusă tentativă a Ucrainei de a lovi cu drone una dintre reședințele președintelui Vladimir Putin. Kievul neagă această acuzație și o consideră falsă.
Ilustrația este însoțită de mesajul „și acesta va fi înlăturat”, o aluzie directă la soarta liderilor considerați tirani de-a lungul istoriei.
Potrivit CNN, imaginea îl prezintă pe Donald Trump sub forma unui sicriu de piatră, decorat cu hieroglife, amplasat într-un mormânt funerar. Drapelul SUA și Marele Sigiliu al Statelor Unite sunt sculptate pe sarcofag, care apare crăpat și în curs de distrugere. Deasupra desenului este menționat textul „Ca faraonul”, sugerând o paralelă între liderul american și conducătorii despotici din Antichitate.
În postarea care însoțește caricatura, Khamenei face referire la personaje istorice și biblice precum faraonii Egiptului antic și Nimrod, figură menționată în Cartea Genezei. De asemenea, sunt amintiți Reza Khan și Mohammad Reza, primul și al doilea șah ai Iranului din dinastia Pahlavi. Mesajul sugerează că acești lideri au fost „răsturnați atunci când se aflau la apogeul mândriei lor”, iar aceeași soartă l-ar aștepta și pe Donald Trump.
„Acest individ care stă acolo în aroganță și mândrie și judecă întreaga lume ar trebui să știe și el că, de obicei, tiranii și oamenii aroganți ai lumii […] au fost înlăturați atunci când se aflau la apogeul mândriei lor; și acesta va fi înlăturat”, se arată în mesajul postat pe contul oficial al liderului iranian.
آن بابایی که با نخوت و غرور نشسته آنجا راجع به همهی دنیا قضاوت میکند، او هم بداند که معمولاً مستبدّین و مستکبران عالم، از قبیل فرعون و نمرود و رضاخان و محمّدرضا و امثال اینها، وقتی که در اوج غرور بودند سرنگون شدند،
این هم سرنگون خواهد شد.#مثل_فرعون pic.twitter.com/hxzJVQQOiL
— KHAMENEI.IR | فارسی (@Khamenei_fa) January 11, 2026
Deși nu a existat o reacție oficială imediată din partea Casei Albe, gestul a fost interpretat de observatori internaționali ca o escaladare a retoricii politice și o provocare directă la adresa leadershipului american.
Experți în relații internaționale subliniază că utilizarea simbolisticii istorice și religioase este frecventă în discursul liderului suprem iranian, fiind destinată să transmită mesaje puternice fără a recurge la declarații explicite de amenințare. Totuși, caricatura a fost catalogată de unii comentatori drept ofensatoare și inflamatoare, în contextul deja fragil al relațiilor dintre cele două state.
Prințul moștenitor, aflat în exil s-a adresat militarilor și membrilor forțelor de securitate și le-a cerut să treacă de partea poporului. „ Angajații instituțiilor publice, precum și membrii forțelor armate și de securitate, au de făcut o alegere: să fie alături de popor și să devină aliați ai națiunii sau să devină complici cu ucigașii poporului – și să suporte rușinea și condamnarea veșnică a națiunii”, a scris Reza Pahlavi pe contul său X, potrivit Le Figaro.
Adresându-se cetățenilor iranieni „din afara Iranului”, el a subliniat că „toate ambasadele și consulatele iraniene aparțin poporului iranian”, cerând ca acestea „să fie împodobite cu steagul național al Iranului”, referindu-se la steagul folosit de fosta monarhie iraniană răsturnată de Revoluția Islamică din 1979 și înlocuită cu Republica Islamică.
Sâmbătă, la Londra, sute de oameni au manifestat în fața ambasadei Iranului, iar un bărbat a reușit să se urce pe balconul clădirii pentru a înlocui pentru scurt timp steagul Republicii Islamice cu un steag din vremea monarhiei.
Timothée Chalamet a câștigat duminică primul său Glob de Aur, primind premiul pentru cel mai bun actor într-un musical sau comedie pentru filmul „Marty Supreme”, potrivit CNN.
Chalamet i-a salutat pe ceilalți nominalizați din categorie în discursul său de acceptare, spunând că categoria a fost plină „de mulți mari actori” și i-a mulțumit regizorului filmului, Josh Safdie, pentru că a crezut în el.
Chalamet a fost nominalizat anterior la Globes pentru interpretările sale în filme precum „Call Me By Your Name” și „Wonka”.
Stephen Graham și Michelle Williams au câștigat Globurile de Aur pentru cel mai bun actor și actriță într-un serial limitat.
Stephen Graham și Michelle Williams au câștigat Globurile de Aur pentru cel mai bun actor și actriță într-un serial limitat
Graham a câștigat premiul pentru rolul său din serialul aclamat de critici „Adolescence”. El le-a mulțumit celorlalți nominalizați pentru „performanțele lor remarcabile în toate domeniile”, adăugând că a fost o onoare pentru el să „împartă acest spațiu cu voi”.
Williams a câștigat premiul pentru rolul său din „Dying for Sex”
Cea mai bună actriță și cel mai bun regizorRose Byrne este câștigătoarea premiului din acest an pentru cea mai bună interpretare a unei actrițe într-un film.
Rose Byrne a câștigat premiul pentru cea mai bună interpretare a unei actrițe într-un film, pentru filmul „If I Had Legs I’d Kick You”
Erin Doherty a câștigat primul premiu din istorie pentru cel mai bun actor în rol secundar într-o dramă TV, grație rolului său din serialul „Adolescence”, difuzat de Netflix.
Premiul pentru cea mai bună actriță într-o dramă TV i-a fost acordat Rheei Seehorn pentru interpretarea sa din „Pluribus”.
Paul Thomas Anderson a câștigat premiul pentru cel mai bun regizor.
Cineastul a câștigat deja premiile pentru scenariu pentru „One Battle After Another”, iar Teyana Taylor a câștigat un premiu pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul său din film. Este o noapte de vis pentru Anderson, o nominalizată perpetuă la galele de premiere și un punct de referință al cinematografiei de la Hollywood.
Înaintea întâlnirilor de luni de la Washington privind lupta globală pentru materii prime esențiale, prim-ministrul Mette Frederiksen a declarat că „există un conflict privind Groenlanda”, potrivit AFP.
„Acesta este un moment decisiv” cu mize care depășesc problema imediată a viitorului Groenlandei, a adăugat ea într-o dezbatere cu alți lideri politici danezi.
Frederiksen a postat pe Facebook că „suntem pregătiți să ne apărăm valorile – oriunde este necesar – și în Arctica. Credem în dreptul internațional și în dreptul popoarelor la autodeterminare”.
Groenlanda: susținerea Europei pentru DanemarcaGermania și Suedia au susținut Danemarca împotriva ultimelor pretenții ale lui Trump asupra teritoriului danez autonom.
Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a condamnat „retorica amenințătoare” a SUA după ce Trump a repetat că Washingtonul „va face ceva în privința Groenlandei, fie că îi place, fie că nu”.
„Suedia, țările nordice, statele baltice și câteva țări europene importante sunt alături de prietenii noștri danezi”, a declarat el la o conferință pe tema apărării desfășurată la Salen, la care a participat generalul american însărcinat cu NATO.
Kristersson a declarat că o preluare de către SUA a Groenlandei, o zonă bogată în minerale, ar fi „o încălcare a dreptului internațional și riscă să încurajeze alte țări să acționeze exact în același mod”.
Germania și-a reiterat sprijinul pentru Danemarca și Groenlanda înaintea discuțiilor de la Washington. Înainte de întâlnirea de luni cu omologul său american Marco Rubio, ministrul german de externe, Johann Wadehpul, a purtat discuții în Islanda pentru a aborda „provocările strategice ale Nordului Îndepărtat”, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.
Națiunile europene s-au grăbit să coordoneze un răspuns după ce Casa Albă a declarat săptămâna aceasta că Trump dorește să cumpere Groenlanda și a refuzat să excludă o acțiune militară.
„Au sunat ieri”, a spus Trump. „Liderii Iranului vor să negocieze”, a declarat Donald Trump reporterilor de la bordul aeronavei Air Force One. „Cred că s-au săturat să fie bătuți de Statele Unite. Iranul vrea să negocieze cu noi”, a continuat el.
Comentariile lui Trump vin la câteva zile după ce președintele le-a spus reporterilor că, dacă Teheranul se angajează în violențe mortale împotriva protestatarilor, SUA „s-ar implica”.
CNN a relatat duminică că Trump ia în considerare diverse opțiuni de intervenție, de la atacuri militare la noi sancțiuni împotriva unor personalități ale regimului sau împotriva unor sectoare ale economiei iraniene, precum energia sau sistemul bancar.
Președintele Donald Trump a declarat duminică că administrația sa monitorizează protestele mortale din Iran și continuă să analizeze posibile opțiuni militare.
„Se pare că au fost uciși oameni care nu ar trebui uciși. Aceștia sunt violenți, dacă îi numiți lideri. Nu știu dacă liderii lor conduc pur și simplu prin violență, dar privim lucrurile foarte serios”, a declarat Trump reporterilor.
„Armata analizează situația, iar noi analizăm niște opțiuni foarte solide. Vom lua o decizie în acest sens.”
Opțiuni militare pentru IranAnterior, Trump spusese că analizează o serie de opțiuni militare potențiale în Iran. El a mai declarat că fost informat în ultimele zile despre diferite planuri de intervenție.
Liderul american a mai spus că administrația sa ar putea discuta cu Elon Musk despre asigurarea accesului iranienilor la Starlink, serviciul de internet prin satelit al miliardarului din domeniul tehnologiei.
Când a fost întrebat cum ar reacționa Statele Unite dacă Iranul ar ataca bazele militare americane, Trump a spus: „Îi vom lovi la niveluri la care nu au mai fost loviți până acum”.
Aceste insigne alb-negru, afișau sloganuri precum „BE GOOD” și „ICE OUT”, introducând o perspectivă politică în gala de premiere după ceremonia relativ apolitică de anul trecut.
Mark Ruffalo, Wanda Sykes și Natasha Lyonne au purtat insignele pe covorul roșu, iar alte vedete erau așteptate să le aibă și ele expuse, potrivit AP.
De la împușcăturile de miercuri, au izbucnit proteste în toată țara. Unele proteste au dus la ciocniri cu forțele de ordine, în special în Minneapolis, unde ICE desfășoară cea mai mare operațiune de aplicare a legii privind imigrația de până acum.
„Avem nevoie ca fiecare parte a societății civile, fiecare societate să se exprime”, a declarat Nelini Stamp de la Working Families Power, una dintre inițiatoarele insignelor anti-ICE. „Avem nevoie de artiștii noștri. Avem nevoie de artiștii noștri. Avem nevoie de oamenii care reflectă societatea.”
Insigne cu mesaj pentru milioane de telespectatoriIdeea pentru insigne „ICE OUT” a început cu un schimb de mesaje text la începutul acestei săptămâni, între Stamp și Jess Morales Rocketto, directoarea executivă a unui grup de advocacy latino numit Maremoto.
Ele știu că momentele culturale de mare profil pot introduce milioane de telespectatori în problemele sociale. Acesta este al treilea an de activism la Globurile de Aur pentru Morales Rocketto, care a mobilizat anterior Hollywood-ul pentru a protesta față de politicile de separare a familiilor ale administrației Trump. Stamp a spus că se gândește mereu la premiile Oscar din 1973, când Sacheen Littlefeather i-a luat locul lui Marlon Brando și a refuzat premiul pentru a protesta față de portretizarea nativilor americani în industria divertismentului american.
Echipa lui Hansi Flick a condus de 3 ori pe tabela de marcaj, Real revenind doar de două ori. Catalanii sunt pentru a 16-a oară în posesia trofeului, scrie ProSport.
Echipa catalană și-a păstrat trofeul, după ce la ediția de anul trecut învinsese Real cu 5-2. Acum a condus de 3 ori și a terminat meciul în inferioritate, după ce de Jong a văzut roșu în minutul 90, după ce a intrat cu talpa pe tibia lui Mbappe.
„De fiecare dată când Barcelona marca, Real Madrid reușea să egaleze. Și de fiecare dată, echipa lui Hansi Flick și-a impus fotbalul superior unei echipe Real Madrid care a luptat din greu și a rămas în joc până la final, deși nu a fost suficient. Cele două goluri uimitoare ale lui Raphinha și șutul lui Lewandowski au făcut ca eforturile lui Vinicius și Gonzalo să fie insuficiente.
Barcelona a fost echipa mai bună, dictând jocul și dominând în cele din urmă o echipă Real Madrid mai «Mourinho» ca niciodată, cu cel mai talentat elev al antrenorului portughez la cârmă.Nu au răsuflat ușurați până la fluierul final, dar au dominat la Jeddah, câștigând la o diferență strânsă de 3-2”, scrie publicația Mundo Deportivo, citată de ProSport.
Barcelona câștigă trofeul pentru a 16-a oară, după ce și l-a mai adjudecat în 1983, 1991, 1992, 1994, 1996, 2005, 2006, 2009, 2010, 2011, 2013, 2016, 2018, 2023 și 2025. Real Madrid rămâne cu 13, ultimul fiind cucerit în 2024.
