Clădirea de birouri are șapte etaje și forma unui coș uriaș împletit. Construcția are 84 de ferestre și pereți curbați care imită textura unei împletituri tradiționale.
Două mânere uriașe, fiecare cu o greutate de aproximativ 75 de tone, completează aspectul clădirii. Mânerele au elemente de încălzire integrate, pentru a preveni formarea gheții pe timp de iarnă, conform Blic.
De ce a fost construită în această formăClădirea a fost ridicată în 1997 ca sediu al companiei Longaberger, cunoscută pentru coșurile sale împletite manual. Conducerea companiei a decis să construiască o versiune gigantică a celui mai cunoscut produs propriu.
Rezultatul a rămas una dintre cele mai cunoscute curiozități arhitecturale din Statele Unite, la aproape 30 de ani de la finalizare.
Ce facilități are clădirea în interiorÎn interiorul clădirii există spațiu pentru peste 500 de angajați. Construcția dispune de lifturi din sticlă, un centru de fitness și o sală multimedia.
Clădirea are și 555 de locuri de parcare, dintre care 25 sunt locuri subterane încălzite, destinate conducerii companiei.
Ce s-a întâmplat cu sediul LongabergerCompania Longaberger a abandonat clădirea în 2016, din cauza dificultăților financiare. Un an mai târziu, construcția a fost vândută pentru doar 1,2 milioane de dolari.
Actualul proprietar, Steve Coon, a intenționat să transforme clădirea într-un hotel de lux. Proiectul a eșuat, iar acum clădirea este din nou scoasă la vânzare.
„Păstrarea direcției pro-occidentale și o seriozitate pe partea financiară, pentru că piețele sunt cu ochii pe noi. Timpul nu este de partea noastră. Dacă am fi Olanda sau Belgia, am putea să stăm un an să negociem, dar situația României este diferită”, a afirmat șeful statului.
El a precizat că a discutat cu mai mulți oficiali din cadrul Consiliul European despre criza politică din România, prezentând atât viziunea sa pe termen scurt, cât și obiectivele pe termen mediu și lung.
În acest context, Nicușor Dan a avertizat că declanșarea prematură a unei campanii electorale nu este benefică și a subliniat necesitatea temperării conflictelor politice dintre partidele pro-occidentale, pentru a evita escaladarea tensiunilor politice.
„Hotărârea pe Dominic Fritz. Pe timing, ea era așteptată. N-a fost primul termen, a fost așteptată. Care este rolul Agenției Naționale de Integritate în statul român? Este rolul ANI să găsească oameni care se îmbogățesc folosindu-și funcția publică sau este rolul ei să caute virgule în diverse acte pe care diverși funcționari publici le fac? Nu vreau să comentez decizia judecătorească pentru că nu ar fi corect să o fac.
Dacă ne uităm la situația de fapt, orice român poate vedea lucrul aceasta. Haideți să ne uităm la mașinile cu care vin funcționarii publici în jurul primăriilor reședințe de județ, ca să nu zic Primăria Capitalei. Ăsta este rolul ANI. Trebuie să ne uităm dacă nu cumva pe legea integrității sancțiunile sunt disproporționate și nu ar trebui să avem o evaluare a sancțiunilor în funcție de vinovăția efectivă„, a spus președintele Dan.
„Ani de zile noi făceam Justiția la televizor”„Cazul de la DNA al domnului Ciucu. Și ăsta este un pas înainte. După ce au fost numiți, am avut o discuție cu cei 3 procurori șefi. În sfârșit, în sfârșit nu mai avem stenograme din dosare. Ani de zile noi făceam Justiția la televizor și în ziare înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul. Evident că în momentul în care procurorul scrie rechizitoriul, rechizitoriul se duce în instanța și orice jurnalist poate consulta dosarul și poate vedea ce scrie acolo. Ce pot să constat, și am avut cazuri interesante de persoane influente care au fost în aceste 2 luni de noi procurori șefi- pot să constat că n-au mai existat scurgeri din dosare în publică. Și ăsta este un pas înainte. Mai departe, pe fapte, evident că nu o să mă pronunț”, a spus Nicușor Dan vorbind despre DNA și cazul Ciprian Ciucu.
„Este o voință politica care n-a fost din păcate, cenzurată, de instanțele de judecat㔄Iar decizia de la Tribunalul Ilfov, vă rog să mă scuzați. Decizia de la Tribunalul Ilfov a căpătat la anumiți oameni care se exprimă în spațiul public…efecte apocaliptice. E o hotărâre judecătorească care este ca efecte este…insignifiantă. In 35 ani de democrație, ați văzut un partid care să se jeneze să dea oameni afară pe un motiv sau altul? Este o voință politica care n-a fost din păcate, cenzurată, de instanțele de judecată”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele României, Nicușor Dan, a fost întrebat de jurnaliști vineri, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, de ce l-a ales pe Adrian Veștea pentru funcția de premier.
El a explicat că desemnarea lui Veștea pentru această funcție s-a bazat pe experiența acestuia în administrarea bugetelor, gestionarea fondurilor europene și capacitatea de a evita conflictele politice.
„Domnul Veștea, așa cum am spus în momentul în care l-am desemnat, are foarte multe calități care îl recomandă. Este cineva care a lucrat cu bugete, este cineva care a lucrat cu fonduri europene, este cineva care a avut abilitatea de a naviga în mediul politic fără a crea crize”, a spus Nicușor Dan.
Șeful statului a subliniat faptul că performanța electorală este principalul criteriu de evaluare a unui om politic.
„Pentru un politician, singura notă, singura evaluare este evaluarea pe care ți-o dau oamenii. Domnul Veștea, în nenumărate rânduri de alegere, a câștigat detașat, ceea ce înseamnă că este serios și că oamenii apreciază ce a făcut”, a spus Nicușor Dan.
Desemnarea lui Veștea, făcută ținând cont de două criteriiÎntrebat de ce nu s-a consultat cu PNL în privința desemnării lui Veștea pentru funcția de premier, Nicușor Dan a venit cu explicații.
„Atributul meu constituțional este să nominalizez. Între momentul în care eu nominalizez și momentul în care Guvernul trece sau nu trece, în opinia mea, orice declarație cu privire la acest proces poate să fie considerată o intervenție neconstituțională în proces. De asta sunt rezervat în a da explicații detaliate. Ce vreau eu să vă spun este că în alegerea pe care am făcut-o am luat în considerare cele două criterii: păstrarea direcției pro-occidentale (…) și stabilitatea financiară”, a conchis șeful statului.
Pe 14 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) pentru funcția de premier. El a afirmat că, de această dată „este clar că o soluție politică este cea care este potrivită”.
În replică, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat duminică faptul că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”.
Președintele Nicușor Dan a declarat, la Bruxelles, că România susține un buget european mai consistent pentru perioada 2028-2034.
Șeful statului a precizat că negocierile privind viitorul cadru financiar multianual sunt într-o etapă incipientă și complexă. Potrivit acestuia, statele membre încep să își construiască alianțe pentru promovarea intereselor comune.
„Întotdeauna a fost greu să armonizezi pozițiile a 27 de state. Suntem acum în procesul în care statele încep să se alieze pentru obiective comune”, a declarat președintele.
România coordonează un grup de 16 stateNicușor Dan a afirmat că România joacă un rol important în negocierile privind viitorul buget european. Potrivit acestuia, Bucureștiul coordonează grupul celor 16 state cunoscute drept „Prietenii Coeziunii”.
Acesta a amintit că, înaintea reuniunii Consiliului European, a participat la o întâlnire a liderilor grupului.
„Prin munca deosebită a colegilor noștri de aici, România a coordonat grupul celor 16 state, așa-numiții Prieteni ai Coeziunii, pentru a ajunge la o poziție comună de negociere pe elemente extrem de importante. Împreună cu doamna Meloni am coordonat reuniunea liderilor acestui grup și vom continua înaintea fiecărui Consiliu European.”, a afirmat Nicușor Dan.
Miza principală: mai mulți bani pentru agricultură și coeziunePreședintele a explicat că interesul României este ca bugetul european să rămână consistent, în special pentru politica agricolă comună și fondurile de coeziune.
„Obiectivul nostru este ca bugetul Uniunii Europene să fie cât mai mare. Interesul nostru este ca fondurile pentru agricultură și coeziune să rămână consistente, pentru că astfel putem reduce decalajele de dezvoltare față de statele mai avansate ale Uniunii”, a declarat șeful statului.
Potrivit acestuia, cele mai importante negocieri se poartă în jurul capitolelor dedicate agriculturii, coeziunii și competitivității economice.
Bucureștiul cere mai multă flexibilitateNicușor Dan a susținut că viitorul buget european trebuie să ofere statelor membre o libertate mai mare în stabilirea priorităților naționale.
„Noi vrem ca fiecare țară, cunoscându-și mai bine nevoile, să își definească cât mai liber programul național. Susținem o flexibilitate mai mare în raport cu recomandările Comisiei Europene și o libertate sporită în stabilirea investițiilor prioritare”, a afirmat președintele.
El a precizat că România susține și prelungirea perioadelor în care fondurile europene pot fi utilizate după încheierea exercițiului bugetar.
„După chestiunea volumului, interesul nostru este ca modul de utilizare a fondurilor să fie cât mai flexibil. Există inclusiv o dezbatere privind prelungirea perioadelor de accesare, așa cum s-a întâmplat pentru exercițiul financiar 2014-2020, când fondurile au putut fi utilizate până la finalul anului 2023,” a explicat Nicușor Dan.
Cereri privind finanțarea proiectelor europenePreședintele a mai declarat că România dorește majorarea avansurilor și a contribuției europene pentru proiectele finanțate din fonduri comunitare.
Totodată, Bucureștiul susține reducerea condiționalităților legate de anumite obiective de mediu.
„Un alt interes al nostru este ca avansurile pentru proiecte și procentele de finanțare europeană să fie cât mai mari. Cu cât contribuția europeană este mai ridicată, cu atât presiunea asupra bugetului național este mai redusă”, a spus șeful statului.
Potrivit lui Nicușor Dan, acestea sunt principalele obiective urmărite de România în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Întrebat de ce l-a ales pe Adrian Veștea, președintele a răspuns că nu face jocuri de partid. El a precizat că mandatul său are mai multe componente.
Potrivit lui Nicușor Dan, două dintre acestea sunt esențiale în contextul actual. Este vorba despre menținerea direcției pro-occidentale și evitarea unei căderi economice bruște.
De ce a încercat mai întâi varianta TomacPreședintele a explicat că a avut inițial o încercare cu Tomac. El a precizat că s-a bazat pe informații repetate, obținute din dialogul cu partidele.
Nicușor Dan a spus că a fost convins, pe baza acestor discuții, că varianta Tomac va trece în Parlament. Președintele a adăugat că a avut totuși parte de surprize.
Cum a ales varianta VeșteaPreședintele a precizat că a ales, fără să intre într-un joc de partid, varianta pe care a considerat-o cu cele mai mari șanse de a trece în Parlament. El a explicat că niciunul dintre partidele din România nu a venit cu o variantă de majoritate.
Nicușor Dan a subliniat că au trecut șase săptămâni de la căderea guvernului.
Ce a spus despre criza politică actualăÎntrebat despre vinovăția pentru căderea guvernului, președintele a evitat să dea un răspuns direct. El a spus că fiecare are propria opinie despre acest subiect în spațiul public.
Nicușor Dan a precizat că, timp de șase săptămâni, niciun partid nu a venit la președinție cu o majoritate conturată. El a adăugat că varianta Veștea este cea pe care a considerat-o potrivită pentru a strânge o majoritate.
Ce obiective urmează după formarea guvernuluiPreședintele a explicat că obiectivul imediat este ieșirea din criza politică actuală. El a precizat că guvernul trebuie să aibă puteri depline pentru a putea funcționa.
Nicușor Dan a menționat și necesitatea închiderii procesului legat de PNRR, alături de alte priorități curente.
Având în vedere că Partidul Național Liberal pare „rupt în două bucățele”, Dan a fost întrebat dacă e de păerere că a făcut o mișcare bună.
„Ați pus o întrebare care ține de analiză și asta este lungă. Adică, dacă vreți, putem să facem o analiză a ce s-a întâmplat în acest an. Rezultatele sunt corecte, România s-a stabilizat, dar dacă ne uităm în detaliu la dinamica internă, poziționarea partidelor unele față de altele, aici analiza este foarte complicată și fiecare dintre noi are o opinie diferită”.
„Este o alegere pe care mi-o asum. O alegere pe care, în baza informațiilor pe care le-am avut, avea cele mai mari șanse să treacă în parlament. Și cu cele două condiții. Să păstreze direcția pro-occidentală și să prevină o cădere economică”.
Cancelarul german Friedrich Merz a criticat propunerea Comisiei Europene privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene și a cerut prezentarea unei noi variante, relatează Deutsche Welle.
Declarațiile au fost făcute vineri, la Bruxelles, înaintea discuțiilor dintre liderii statelor membre.
„Propunerea aflată pe masă este mult prea mare. Cifrele trebuie reduse”, a declarat Merz.
Germania cere reducerea cheltuielilor europeneComisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034.
Potrivit cancelarului german, nivelul actual al cheltuielilor nu este acceptabil. „Trebuie prezentată o nouă propunere”, a insistat acesta.
Poziția Berlinului deschide negocieri dificile între statele membre, care au interese diferite privind viitoarele alocări financiare.
Bugetul vizează perioada 2028-2034Proiectul discutat stabilește limitele cheltuielilor europene pentru următorii șapte ani. Documentul este cunoscut și sub denumirea de Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene.
Bugetul stabilește sumele care pot fi investite în principalele politici și programe comunitare. Propunerea actuală reprezintă o creștere față de exercițiul financiar precedent.
Cu toate acestea, valoarea totală ar reprezenta aproximativ 1,26% din venitul național brut cumulat al Uniunii Europene.
Negocieri dificile între statele membreDiscuțiile privind bugetul european sunt considerate printre cele mai complexe negocieri la nivelul Uniunii. Fiecare stat încearcă să își protejeze propriile interese economice și strategice.
În prezent, la nivelul instituțiilor europene este analizată inclusiv posibilitatea unei reduceri de aproximativ 2% a propunerii inițiale.
Liderii europeni reuniți la Bruxelles discută în aceste zile viitorul buget al Uniunii, sprijinul pentru Ucraina și provocările economice globale.
Summitul are loc după ce statele membre au convenit prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru încă 12 luni.
Poziția exprimată de Germania ar putea influența semnificativ negocierile privind forma finală a bugetului european pentru perioada 2028-2034.
