Un bărbat de 35 de ani din Melbourne, care a stropit ușa unei sinagogi cu lichid inflamabil și apoi i-a dat foc, a pledat vinovat pentru faptă. La momentul faptei, în lăcaș se aflau 20 de pelerini, care luau împreună masa de Șabat. Nimeni nu a fost rănit.
Odată cu începerea războiului din Gaza, raporturile de incidente antisemite și islamofobe au crescut în Australia, notează AP. Liderii guvernamentali au presupus că atacul de la sinagogă a fost un atac antisemit.
Premierul Australiei, Anthony Albanese, a precizat, într-un comunicat, că incendierea singagogii a fost „un act laș, de violență și antisemitism care nu își are locul în societatea australiană”.
Cu toate acestea, magistratul Malcolm Thomas a concluzionat că atacul nu a fost motivat de ură. Bărbatul care a incendiat ușa singagogii suferă de Schizofrenie, iar în timpul faptei el a fost cuprins de o iluzie terifiantă care a apărut din cauza faptului că nu și-a luat medicamentele, potrivit verdictului dat luni.
Bărbatul a fost condamnat la 4 luni de închisoare, sentință care nu depășește timpul de 138 de zile, pe care bărbatul le-a petrecut în arest preventiv.
Deși bărbatul era eligibil pentru eliberare luni, i s-a ordonat să continue tratamentul medical pentru schizofrenie timp de 20 de luni, dar și să presteze muncă în folosul comunității.
Incendierea sinagogii a avut loc în 4 iulie. Bărbatul, care a fost arestat la 2 zile de la atac, a crezut că sinagoga este, de fapt, o locuință.
Judecătorul a sfătuit congregația evreiască să nu ceară restituirea daunelor de 54.000 de dolari australieni, pentru că bărbatul era fără adăpost de o perioadă îndelungată de timp.
Acesta obișnuia să muncească ca șofer de stivuitor în Sydney și nu are alte antecedente penale.
„Federația Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 23 spre 24 noiembrie, în proximitatea frontierei cu România”, a anunțat luni, Ministerul Apărării Naționale.
După ce au fost detectate „ținte aeriene”, îndreptându-se spre zona Ismail, două avioane Eurofighter ale contingentului german au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației.
Dronele au dispărut de pe radar, iar aeronavele au fost au revenit la bază fără a fi înregistrate pătrunderi în spațiul aerian al României.
La ora 01.45, două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române au decolat după sistemele de supraveghere au detectat noi ținte aeriene la aproximativ 30 de kilometri nord de Insula Șerpilor, cu traiectorii posibile spre Vâlcov, Chilia sau Ismail.
La ora 02.20, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea, în vederea informării populației. Pe durata misiunii, piloții F-16 au raportat prezența unor ținte în apropiere de Ismail, urmată de explozii pe teritoriul ucrainean.
Nici de această dată nu s-au înregistrat pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul aerian al României
„Ministerul Apărării Naționale se află în contact permanent cu aliații și acționează pentru garantarea securității României și a Flancului Estic al NATO”, conchide comunicatul Ministerul Apărării Naționale.
A fost emis mesaj RO-Alert„În cursul nopții trecute, la ora 02:20, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, în urma unei informări transmise de SMFA, care semnalase prezența unei posibile ținte aeriene de mici dimensiuni în proximitatea graniței dintre România și Ucraina”, informează ISU Tulcea.
Mesajul a avut rolul de a avertiza locuitorii cu privire la un potențial risc de cădere a unor fragmente din spațiul aerian.
Autoritățile au anunțat că în urma emiterii avertismentului nu a fost înregistrate apeluri la 112 și nici nu s-au petrecut incidente pe teritoriul României.
Spațiul aerian românesc în luna noiembrieÎn luna noiembrie, orașul Ismail a fost o țintă frecventă a atacurilor rusești în Ucraina, fapt ce a generat riscuri pentru spațiul aerian românesc. În noapte de 10 spre 11 noiembrie, în urma unui atac, fragmente de dronă au ajuns în Românie, fiind emis mesaj RO-Alert. Pe 17 noiembrie, o dronă rusă lovește o navă cu GPL în portul Ismail, ceea ce duce la evacuarea preventivă a localităților Plauru și Ceatalchioi. În noapte de 18 spre 19, o dronă pătrunde aproximativ 8 km în spațiul aerian românesc Iar pe 22 noiembrie, un atac cu drone asupra localității ucrainene Orlivka, din apropierea punctului de trecere de la Isaccea, determină armata română să decoleze aeronave F-16 pentru monitorizare și autoritățile să emită un nou RO-Alert.
Pensionarul japonez, cunoscut sub pseudonimul „S”, ducea o viață simplă în Tokyo alături de soția sa. Cei doi se bazau pe o pensie comună de aproximativ 300.000 de yeni (circa 2.000 de dolari) lunar, o sumă modestă pentru costurile ridicate ale capitalei, având și doi copii. The Gold Online, citată de South China Morning Post, arată că stilul lor de viață era unul liniștit, cu dimineți petrecute la cafenea și câte un bilet la loterie cumpărat ocazional.
Când a descoperit că a câștigat marele premiu, „S” a fost șocat. „Suma este atât de copleșitoare, încât îmi provoacă o oarecare teamă”, a declarat el. În loc să împărtășească vestea, a ales tăcerea. Motivul? Soția sa impunea un regim financiar draconic: îi interzisese consumul de bere, îl obliga să folosească o mașină uzată și monitoriza fiecare yen cheltuit. Astfel, bărbatul a decis să păstreze câștigul pentru el, ca pe singura șansă la libertatea la care doar visase.
O existență dublă: lux ascuns și modestie afișatăPentru a-și justifica o mică parte din bani, i-a spus soției că a câștigat doar 5 milioane de yeni, pe care i-ar folosi pentru renovarea casei. În realitate, în următoarele șase luni, a cheltuit în secret 18 milioane de yeni pe:
Pentru a-și proteja secretul, viața sa a devenit un exercițiu de disimulare: călătorea cu metroul până la parcarea unde ținea mașina nouă, purta constant haine vechi în prezența familiei și se izola de prieteni pentru a nu-și trăda noul stil de viață.
Regretul din spatele opulenței pensionarului japonezÎn ciuda aventurii, fericirea îi era străină. Călătoriile solitare nu făceau decât să-i reamintească de tatăl său, care a murit în singurătate după un divorț, și se temea că va repeta aceeași soartă. El însuși a mărturisit conflictul interior: „Dacă aș fi muncit pentru acești bani, aș fi fost mândru. Dar o avere nemeritată îmi destabilizează existența.”
Confruntat cu acest impas emoțional, bărbatul a căutat consiliere financiară. În cele din urmă, a hotărât să investească 500 de milioane de yeni (3,2 milioane de dolari) în polițe de asigurare, desemnându-i ca beneficiari pe soția și copiii săi. A fost o soluție menită să ofere familiei sale siguranță pe termen lung, chiar dacă era clădită pe o omisiune.
Reacții publice: „Averea subită este o criză de identitate”Cazul său, devenit public, a generat un val de dezbateri online. Un utilizator a sintetizat perfect situația: „Pentru un om obișnuit, îmbogățirea subită nu aduce fericire, ci declanșează o criză de identitate și un conflict interior de valori.” Povestea pensionarului japonez subliniază modul în care un câștig neașteptat poate complica dinamica unei relații fragile. Mai ales una în care comunicarea și încrederea lipsesc.
În cadrul unei audieri desfășurate duminică, 23 noiembrie 2025, Jair Bolsonaro a declarat că efectele adverse ale două medicamente eliberate pe bază de rețetă – pregabalină și sertralină – l-au cufundat într-o stare de confuzie severă. Conform declarațiilor sale, această stare alterată de conștiență l-ar fi determinat să folosească un aparat de sudură pentru a încerca să distrugă brățara electronică. Potrivit Reuters el a crezut în mod eronat că este victima unei operațiuni clandestine de supraveghere.
Procedura judiciară, desfășurată prin videoconferință, a avut ca scop evaluarea condițiilor în care a fost reținut fostul președinte. Aceasta a fost efectuata după prima sa noapte petrecută în custodia Poliției Federale din capitală.
Judecătorul Alexandre de Moraes: „Nicio infracțiune sau neregularitate nu a fost semnalată”Sesiunea a fost prezidată de Alexandre de Moraes, judecător adjunct la Curtea Supremă și coordonator al anchetei care a dus la condamnarea lui Bolsonaro la 27 de ani de închisoare pentru implicarea sa într-o tentativă de lovitură de stat. Magistratul a confirmat că nu au fost constatate abuzuri pe durata detenției. Totodată a subliniat necesitatea arestării în contextul „riscului palpabil de fugă” și al „amenințării la adresa siguranței publice”.
De la 4 august, Bolsonaro se afla sub regim de arest la domiciliu. Distrugerea brățării electronice a constituit un factor determinant în decizia autorităților de a dispune reținerea sa preventivă.
Jair Bolsonaro neagă orice intenție de evadareÎn ciuda suspiciunilor autorităților, care sugerează o încercare de a se sustrage monitorizării, Jair Bolsonaro afirmă cu tărie că nu a avut intenția de a fugi. El a descris procesul de manipulare a aparatului de sudură, un efort care a durat ore întregi. Procedeul ar fi început de vineri după-amiază și a continuat până sâmbătă la miezul nopții. În acel moment sistemul a generat o alertă automată către Poliția Federală.
Fostul lider brazilian susține că problemele de insomnie și apariția unor halucinații i-au afectat grav percepția realității, convingându-l de existența unui microfon ascuns în interiorul dispozitivului electronic.
Condamnarea pentru conspirație și consecințele acesteiaArestarea intervine înainte ca instanța supremă să confirme executarea pedepsei de 27 de ani de închisoare. Sentința a fost pronunțată în cazul implicării sale în „conducerea” unei conspirații menite să-l mențină la putere după pierderea alegerilor prezidențiale din 2022 în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva.
Ulterior audierii, Jair Bolsonaro urmează să fie vizitat de soția sa, Michelle Bolsonaro, la centrul de detenție unde este încarcerat.
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 se află printre subiectele de lucru ale CSAT.
Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru lunea viitoare, 24 noiembrie 2025, ora 12.00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 și Analiza Strategică a Apărării.
Alte subiecte la CSAT:– Raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute la nivel național, în primele șapte luni ale anului 2025, pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, risc la adresa siguranței naționale în România
– Evaluare privind riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa României, prognozate pentru anul 2026
– Raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.
Ultima ședința CSAT convocată de președintele Nicușor Dan a avut loc la sfârșitul lunii septembrie.
