ISU Vaslui anunță că elemente de acoperiș au căzut peste o persoană în municipiul Huși. La fața locului intervin o autospecială de stingere, un echipaj de prim ajutor și 8 militari, în cooperare cu un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean.
Victima inconștientă, în stop cardio-respirator.
Potrivit ISU Iași, pompierii au intervenit în orașul Târgu Frumos, unde, pe fondul vântului puternic, o creangă s-a rupt și, în cădere, a lovit un pieton. Victima este un bărbat în vârstă de aproximativ 30 de ani. Acesta a fost evaluat medical la fața locului de echipajul de prim-ajutor calificat, iar ulterior a fost transportat la spital, conștientă, cu traumatism cranio-cerebral.
În județul Iași, se mai intervine în Pașcani, Hârlău și Pârcovaci, unde bucăți din acoperișuri sau copaci au fost doborâți de vânt.
Și în Piatra Neamț, mai mulțo copaci au căzut pe șosele.
În județul Botoșani, în orașul Săveni, un copac rupt de vânt a căzut pe partea carosabilă, blocând circulația pe sensul de mers Săveni – Botoșani.
În municipiul Botoșani, pe strada Calea Națională, mai multe elemente de construcție desprinse din acoperișul unui bloc au căzut peste două autoturisme, pe partea carosabilă și pe trotuare.
România se află duminică sub avertizări Cod portocaliu și Cod galben de vânt.
Data de 26 aprilie 2026 marchează împlinirea a 104 ani de la nașterea lui Ștefan Augustin Doinaș, moment ce impune o reflecție lucidă asupra unui destin intelectual de o rigoare exemplară, marcat de asprimea istoriei și de o integritate morală care a transformat suferința în artă și singurătatea în legendă.
Născut la 26 aprilie 1922 în localitatea Cherechiu din județul Arad, cunoscută astăzi sub numele de Caporal Alexa, Ștefan Popa a fost fiul unor gospodari înstăriți, a căror trudă pe cele 16 hectare de pământ avea să fie interpretată, ironic și dureros, drept o vină socială de către regimul comunist. Tânărul a crescut sub orizontul vast al câmpiei, urmând școala primară în satul natal și apoi Liceul „Moise Nicoară” din Arad, unde profesorul Alecu Constantinescu i-a deschis porțile către universul infinit al literaturii.
Dincolo de datele biografice, Cherechiul a rămas pentru Doinaș o geografie a spiritului, locul în care liniștea câmpiei îi permitea tânărului să audă ecoul propriilor gânduri. Există o tristețe metafizică în imaginea copilului care citește Mallarmé într-o casă de gospodari arădeni, simțind deja că lumea sa, a ordinii și a pământului sfințit prin muncă, va fi spulberată. Acea „mie de lucruri trecătoare” a început acolo, în praful drumurilor de țară, unde a învățat că singura avere care nu poate fi confiscată este cuvântul bine ales și demnitatea tăcută.
În toamna anului 1941, Doinaș pleacă la Sibiu, acolo unde se refugiase Universitatea din Cluj după Dictatul de la Viena. Deși admis la Medicină, migrează rapid spre Litere și Filosofie, devenind unul dintre stâlpii „cercului literar de la Sibiu”. Alături de Radu Stanca și Ion Negoițescu, semnează „Manifestul” cerchiștilor, militând pentru o cultură europeană și estetică într-un moment în care lumea era sfâșiată de război și ideologii extremiste.
Această perioadă a fost primăvara intelectuală a unui grup de tineri care credeau că poezia poate fi un scut împotriva barbariei, erau „cavalerii spiritului”, trăind într-un Sibiu de poveste, în timp ce tunurile bubuiau la granițe. Pentru Doinaș, prietenia cu Radu Stanca a fost mai mult decât o colaborare literară, a fost o înfrățire de destin, iar imaginea acestor tineri discutând despre estetica baladei, cu o foame de absolut care depășea rația de pâine a războiului, rămâne una dintre cele mai pure dovezi de rezistență prin cultură din istoria noastră.
Anul 1957 aduce prăbușirea brutală a iluziei libertății. Ștefan Augustin Doinaș este condamnat la un an de închisoare pentru „omisiune de denunț”. Vina sa? Nu l-a pârât pe Marcel Petrișor, cel care adusese vestea revoluției din Ungaria. Pentru sistem, era o crimă de stat, pentru Doinaș, era singura alegere morală posibilă, un act de onoare care l-a trimis în spatele gratiilor, transformându-l într-un dușman al regimului comunist pentru mulți ani de la eliberare.
În celula rece, în care timpul se măsura în bătăi de inimă și umbre pe perete, Doinaș a învățat adevăratul sens al singurătății despre care vorbea. Cum să-ți păstrezi mintea întreagă când lumea ta este redusă la câțiva metri pătrați de ciment? A supraviețuit prin exerciții de memorie, recitând în minte versuri pe care nu avea voie să le scrie. Acea omisiune de denunț a fost, în realitate, cel mai frumos poem de loialitate pe care l-a scris vreodată, o baladă a tăcerii care a cântărit mai greu decât toate volumele publicate mai târziu.
După eliberarea din aprilie 1958, viața lui Ștefan Augustin Doinaș capătă o turnură providențială prin căsătoria cu Irinel Liciu, prim-balerina Operei din București, căci într-o perioadă în care el avea interdicție de a publica, ea a fost cea care a asigurat subzistența familiei și echilibrul sufletesc al poetului. Doinaș acceptă cu o modestie aristocrată rolul de prinț consort, așteptând în culise ca lebăda sa să termine spectacolul, fiind adesea strigat de portar „domnul Irinel”.
A fost întâlnirea dintre forța cuvântului cerebral și grația absolută a mișcării. Irinel a fost muza care i-a vindecat rănile închisorii prin dans. În tăcerea apartamentului lor, ea îi oferea libertatea pe care statul i-o refuza. Există ceva profund sfâșietor în imaginea acestui gigant al literelor, stând în întuneric la spectacolele ei, găsind în mișcările ei fluide armonia pe care el încerca să o pună în versuri. Ei doi erau două jumătăți ale unei singure entități estetice într-un București care nu merita atâta frumusețe.
Opera lui Ștefan Augustin Doinaș a fost marcată de o lungă perioadă de tăcere forțată. Volumul „Alfabet poetic”, care trebuia să fie debutul său strălucit în 1947, a apărut abia în 1978. A fost nevoit să se refugieze în traduceri și eseistică, devenind unul dintre cei mai fini tălmăcitori ai marii culturi germane și franceze. Poezia sa a evoluat de la baladă spre o lirică a ideilor, densă, matematică, refuzând orice concesie făcută limbajului de lemn al epocii.
Așteptarea de decenii pentru a-și vedea cărțile pe rafturi este o formă de martiriu intelectual. Doinaș a scris „pentru sertar” cu o rigoare de diamant, refuzând să lase cenzura să-i altereze versul, fiecare sonet fiind o victorie secretă asupra dictaturii. Această răbdare infinită a creat o operă care nu s-a demodat niciodată, pentru că nu a aparținut timpului său politic, ci eternității literare. El a fost „mistrețul cu colți de argint” care a înțeles că, uneori, pentru a ajunge la ideal, trebuie să treci prin pustiul celor mai reci ani ai istoriei.
Din 1969, Ștefan Augustin Doinaș s-a dedicat revistei „Secolul 20”, pe care o va conduce mai târziu, transformând-o într-un fenomen cultural unic în spațiul comunist. Revista a reprezentat o formă de „rezistență prin estetică”, oferind cititorilor acces la marii gânditori ai lumii. Recunoașterea sa a culminat după 1989, când a devenit membru al Academiei Române și a fost propus pentru Premiul Nobel, devenind o figură centrală a vieții publice și politice.
Prin această revistă, Ștefan Augustin Doinaș a oferit oxigen intelectual unei națiuni care se sufoca. A fost un dascăl de eleganță spirituală, căci într-o perioadă de urâțenie sistemică, a promovat sublimul. Era fascinant să vezi cum, prin erudiția sa, reușea să facă din cultura universală un bun comun, oferind sentimentul că, prin lectură, suntem încă cetățeni ai lumii libere. A fost ultimul mare „boier al minții”, o prezență senină care impunea respect prin simplul fapt că exista.
În ultima etapă a creației sale, Ștefan Augustin Doinaș s-a întors către divinitate printr-o serie de psalmi moderni, interogativi și dureroși, adevărate confruntări intelectuale cu Dumnezeu, prin care întreabă despre sensul suferinței și despre jocul divin ce plămădește vieți pentru a le vedea apoi curgând ca nisipul printre degete. Este lupta unui om care a înțeles că viața este o partidă pierdută de șah în fața morții, dar care refuză să piardă fără a pune întrebările esențiale. Psalmii săi sunt, în realitate, strigătul unui om care simte apropierea sfârșitului și caută o ultimă ancoră de sens. Emoția acestor versuri stă în vulnerabilitatea celui care a fost toată viața un monument de rigoare. Să-l auzi pe Ștefan Augustin Doinaș întrebând „de ce te joci, stăpâne?” este ca și cum ai vedea un munte care plânge, recunoașterea fragilității umane în fața infinitului, o lecție de umilință supremă din partea unui intelectual care a citit tot, dar care recunoaște că, în fața Marii Treceri, suntem toți la fel de singuri.
La 25 mai 2002, Ștefan Augustin Doinaș a trecut în neființă, lăsând un gol imens în cultura română. Dispariția sa a fost resimțită ca prăbușirea unei coloane templiere. Totuși, ceea ce a urmat morții sale a transformat acest doliu cultural într-o tragedie shakespeariană care a uimit o întreagă națiune, demonstrând că poezia și viața pot atinge, uneori, un punct de fuziune absolută.
Moartea poetului a fost momentul în care timpul s-a oprit pentru o clipă. Academicianul, traducătorul, senatorul, toate aceste măști sociale au căzut, lăsând în urmă doar un om care își încheiase misiunea terestră, dar în apartamentul liniștit, acolo unde el se stinsese, rămăsese o tăcere care nu era a morții, ci a unei așteptări. Ultima sa pagină nu a fost scrisă de el, ci urma să fie semnată de cea care fusese umbra sa luminoasă timp de aproape jumătate de secol.
Câteva ore mai târziu, Irinel Liciu a decis că lumea nu mai are nicio rațiune fără Ștefan Augustin Doinaș, iar gestul ei, sinuciderea prin somnifere, și biletul de adio adresat „Domnului și Dumnezeului ei” și „dulcelui ei Doinaș” rămân marturia supremă a unei legături care depășea biologia. „O prea mare iubire ucide”, cuvintele ei au devenit epitaful unei generații care a crezut în absolut până la capăt. Irinel a ales să danseze ultimul său spectacol în moarte, refuzând să rămână orfană pe pământ.
Nu există cuvinte care să cuprindă durerea și frumusețea acestui gest. Irinel Liciu nu a ales moartea, ci l-a ales pe el, dincolo de granița vieții, a fost „Moartea lebedei” în cea mai pură și tragică formă, un act de devotament care a transformat o căsnicie într-o legendă. Când a așezat biletul de adio lângă cutia de medicamente, nu a făcut un act de disperare, ci un act de libertate supremă, a refuzat o viață fără sens, demonstrând că, pentru unii oameni, iubirea este însăși respirația.
Astăzi, cei doi se odihnesc împreună la Cimitirul Bellu, sub o placă de marmură care păstrează vie memoria unei iubiri ce a sfidat deceniile și moartea.
Ștefan Augustin Doinaș este un simbol al rezilienței prin cultură, iar lecția care ne rămâne de la el este aceea că identitatea se plătește cu sânge, dar se salvează prin spirit și prin capacitatea de a iubi necondiționat.
Privind spre mormântul lor comun, înțelegem că adevărata „Nouă Armenie” a spiritului despre care vorbeam este această capacitate de a rămâne vertical în fața istoriei și fidel în fața inimii. Ștefan Augustin Doinaș ne-a lăsat versurile, dar împreună cu Irinel ne-a lăsat dovada că omul poate fi mai mare decât propria sa soartă. Ei sunt bunicii noștri spirituali, eroii shakespearieni ai unui secol care a încercat să ne dezumanizeze, dar care a eșuat în fața a doi oameni ce au ales să plece împreună, ținându-se de mână, spre lumea fără de durere.
Astăzi, pe 26 aprilie 2026, la 104 ani de la începutul acestui destin, simțim că Ștefan Augustin Doinaș nu ne-a părăsit niciodată. El trăiește în fiecare baladă recitată, în fiecare număr din „Secolul 20” răsfoit și în fiecare inimă care tremură la citirea biletului de adio al lui Irinel. Interpretarea existenței lor este, în final, un exercițiu de admirație și de speranță. Într-o lume care pare să se înstrăineze de ea însăși, povestea lor ne reamintește că există în istoria umanității popoare, și indivizi, a căror rezistență pare a fi o sfidare continuă la adresa legilor firii, iar Doinaș și Irinel au fost definiția acestei sfidări. Ei ne învață că viața nu se măsoară în ani, ci în intensitatea cu care ai servit adevărul și în profunzimea cu care ai iubit, căci, la final, rămânem doar cu ceea ce am dăruit și cu certitudinea că, oriunde s-ar afla acum, „dulcele său Doinaș” și „lebăda sa Irina” creează o nouă lume, în care iubirea nu mai ucide, ci dă viață veșnică.
Garda de Coastă a anunțat că duminică, în urma unui apel primit la 112, a fost identificat un aparat de zbor fără pilot, în zona dintre localitățile Luncavița și Văcăreni.
Au fost de îndată informate autoritățile competente, iar în prezent se desfășoară activitățile specifice în astfel de situații.
„În cauză se efectuează cercetări, în cooperare cu celelalte autorități cu atribuții în domeniu, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța”, transmite Garda de Coastă.
ȘTIREA INIȚIALĂ:MApN anunță că a fost informat, în cursul zilei de duminică, despre faptul că între localitățile Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea, au fost găsite fragmente de dronă.
Perimetrul a fost securizat de echipe ale Ministerului Afacerilor Interne.
O echipă mixtă formată din specialiști din Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații se deplasează la fața locului pentru a cerceta situația și a ridica fragmentele în vederea expertizării.
Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Traficul spre sudul litoralului este deja afectat de lucrările de modernizare. Deocamdată, trenurile nu mai ajung în Mangalia, din cauza intervențiilor la infrastructură, însă circulația va fi reluată temporar în perioada 30 aprilie – 4 mai, notează CANCAN,
În mai multe stațiuni, precum Costinești și Neptun, sunt în plină desfășurare lucrări de modernizare a gărilor. Se construiesc peroane noi, se reamenajează sălile de așteptare, sunt introduse facilități pentru persoanele cu dizabilități și se montează mobilier urban și sisteme de iluminat.
În paralel, în sudul litoralului, în stațiuni precum Neptun, Venus, Saturn și Jupiter, se lucrează la amenajarea spațiilor verzi, în timp ce în zona Mangalia – 2 Mai au fost deja construite șapte diguri noi. Plajele afectate de lucrări au fost nivelate pentru a putea fi utilizate de turiști încă de la începutul sezonului, potrivit Cancan.
Litoralul românesc se schimbă radicalAutoritățile susțin că toate aceste intervenții vor transforma complet modul în care turiștii folosesc plajele. Extinderile de la Costinești, Mangalia și 2 Mai aduc zeci de hectare noi de nisip, în cadrul unor proiecte ample de înnisipare.
La Costinești, lucrările sunt cele mai avansate. Stațiunea va avea trei sectoare distincte de plajă, care vor însuma aproximativ 27 de hectare. O zonă care până acum era formată din stânci va fi transformată într-un spațiu destinat relaxării, iar digul va deveni promenadă cu vedere spre epavă.
„Din cele trei celule de plajă, una este finalizată – cea din centru, din zona Obseliscului este finalizată în proporţie de 60% şi cea din nordul staţiunii, dinspre epavă este nelucrată încă”, explică Marius Stamat, managerul firmei de înnisipare.
„Înnisiparea înseamnă foarte mult. Mai mult de 40.000 de turişti nu încăpeau pe această plajă, nici turiştii care petreceau în Costineşti nu aveau loc”, a declarat primarul Dorin Jeanu vizavi de impactul acestor lucrări.
Plaje mai late și schimbări vizibile în 2 Mai și MangaliaÎn 2 Mai, transformările vor fi evidente. Stațiunea, cunoscută pentru fâșia îngustă de nisip, va avea un sector lățit până la 100 de metri și încă două plaje noi. Suprafața totală va ajunge la aproximativ 17 hectare.
La Mangalia, infrastructura de protecție este deja finalizată, cu patru diguri construite. Lucrările de înnisipare vor începe în toamnă, iar la final stațiunea va avea aproximativ 30 de hectare de plajă, întinse pe o lungime de 3 kilometri.
Nu toți turiștii privesc însă pozitiv aceste schimbări.
„Înainte era plaja mai frumoasă, nisipul era mai nisipos, dar acum e urât. E tare, nu îmi place”, spune o tânără.
„Mi se pare că au stricat mai mult, pentru că nisipul nu e la fel de fin, nu au făcut cea mai inspirată alegere”, relatează un bărbat.
Pentru a nu afecta sezonul estival, lucrările de lărgire a plajelor vor fi suspendate pe timpul verii și reluate din toamnă. Noile plaje sunt programate să fie complet funcționale în 2027, în timp ce sezonul 2026 se va desfășura în continuare sub semnul șantierelor.
Într-o postare pe rețelele sociale, făcută la 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, Zelenski a afirmat că Rusia, prin invazia sa, „aduce din nou lumea în pragul unui dezastru provocat de om”. El a subliniat că dronele rusești survolează frecvent zona Cernobîl și că una dintre ele a lovit anul trecut învelișul său protector, conform Le Monde.
„Lumea nu trebuie să permită continuarea acestui terorism nuclear, iar cea mai bună soluție este să forțeze Rusia să înceteze aceste atacuri iresponsabile”, a adăugat acesta.
Explozia din 1986 de la centrala nucleară de la Cernobîl a fost cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie și a schimbat percepția globală asupra energiei nucleare.
Se estimează că mii de oameni au murit din cauza expunerii la radiații, însă bilanțul exact rămâne disputat.
Un raport al ONU din 2005 a estimat numărul deceselor confirmate și prognozate la 4.000, în cele trei țări cel mai grav afectate. Greenpeace a evaluat în 2006 că dezastrul ar fi provocat aproape 100.000 de morți.
U-BT Cluj-Napoca și-a delectat fanii cu două videoclipuri în care jucătorii din străinătate spun ce cuvinte au reușit să învețe în limba română.
De departe, cei mai buni vorbitori de română sunt Patrick Richard și Karel Guzman, aflați de mai multe sezoane la campioana României.
„Doamne ajută!”„Doamne ajută!”, „La revedere!” și „Capu meu” sunt o parte dintre expresiile în română pe care Guzman, jucător aflat la Cluj din 2020, le cunoaște. El spune însă că știe mai multe și că are nevoie de mai multă practică.
Americanul Patrick Richard a venit la U-BT în vara lui 2019, iar de atunci a evoluat neîntrerupt pe malul Someşului.
El a obținut între timp și cetățenia română și a jucat pentru Națională. Este de ani buni căpitan al campioanei României.
Pe lângă „Doamne ajută!”, Petrică, așa cum îi spun suporterii, spune că știe multe cuvinte în limba română, printre care „Ce faci?” sau „Bine”.
„Ce faci frate?”„Victorie” este cuvântul pe care par să îl cunoască la fel de bine Dusan Miletic și Iverson Molonar, aflați la primul sezon în România.
Sârbul Miletic pare să fi prins rapid tainele Limbii române. Într-un alt videoclip, el înșiră mai multe cuvinte: „Ce faci?”, „Bine, foarte bine”, „Bună dimineața”, „Noroc” sau „Aici este casa mea”.
„Ce faci frate?” este exprisia pe care a menționat-o Daron Russel.
U-BT Cluj-Napoca a ajuns în acest sezon până în sferturile Eurocup. Clujenii evoluează în prezent în sferturile Ligii Adrtice și Ligii Naționale de Baschet. De asemenea, în februarie, clujenii au câștigat Cupa României.
„Intensificările de vânt antrenează particule de praf de steril din zona iazului de decantare Tăuții de Sus spre zonele locuite din zona metropolitană Baia Mare”, a transmis Prefectura Maramureș.
Conform sursei citate, praful reduce vizibilitatea și afectează temporar calitatea aerului, provocând disconfort pentru populație.
Autoritățile anunță că situația este monitorizată.
Recomandările autoritățilorPrefectura le recomandă cetățenilor:
Autoritățile fac apel la respectarea acestor măsuri pentru reducerea impactului fenomenului asupra sănătății.
Județul Maramureș se află sub cod galben de intensificări ale vântului, valabil în data de 26 aprilie, în intervalul 09:00 – 21:00.
Forțele de intervenție au fost suplimentate cu alte 5 autospeciale de stingere cu apă și spumă și 3 microbuze.
Echipajele continuă intervenția pentru localizarea și lichidarea incendiului, precum și pentru limitarea propagării flăcărilor la vecinătăți.
Din cauza degajărilor mari de fum produse în urma incendiului, a fost emis un mesaj Ro-Alert pentru protecția populație din zonă.
ȘTIRE INIȚIALĂ:ISU Vrancea a anunțat că a fost sesizat duminică cu privire la izbucnirea unui incendiu ce se manifestă la 11 case din lemn, în localitatea Rucăreni, comuna Soveja.
Pompierii spun că există riscul propagării flăcărilor la vecinătăți.
La fața locului au fost alocate 8 autospeciale de stingere și 2 ambulanțe SMURD. De asemenea, în sprijinul echipajelor de pompieri intervine și personal al serviciul voluntar pentru situații de urgență.
Din primele informații, nu ar fi înregistrate victime.
Intervenția este în desfășurare.
Autoritatea locală solicită Consiliului General al Municipiului București transferul în administrare al acestor bulevarde pentru a putea demara lucrări de modernizare, notează publicația Buletin de București.
În cazul Șoselei Colentina, cererea vizează segmentul cuprins între zona Obor și Șoseaua Fundeni. Proiectul prevede modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale, reconfigurarea profilului transversal, amenajarea de piste pentru biciclete, extinderea spațiilor verzi și măsuri pentru creșterea siguranței rutiere.
Reprezentanții Primăriei Sectorului 2 justifică inițiativa prin creșterea numărului de autovehicule, degradarea arterelor și intensificarea traficului. Potrivit acestora, modernizarea ar contribui la fluidizarea circulației și la reducerea efectelor poluării.
Finanțarea lucrărilor ar urma să fie asigurată din bugetul local al Sectorului 2 sau din alte surse legal constituite.
Pe lista arterelor vizate se află și Bulevardul Chișinău, unde sunt propuse lucrări de modernizare structurală, funcțională și estetică, precum și revitalizarea zonelor adiacente. Măsurile includ, similar celorlalte proiecte, modernizarea drumului, piste pentru biciclete și amenajarea de spații verzi.
De asemenea, Primăria Sectorului 2 solicită preluarea Căii Moșilor. Și în acest caz sunt prevăzute lucrări de modernizare, extinderea spațiilor verzi și amenajarea de piste pentru biciclete.
Toate aceste proiecte depind însă de acordul Primăriei Generale, care trebuie să aprobe transferul arterelor către administrația locală.
CSM București joacă duminică, de la ora 17:00, unul dintre cele mai importante meciuri ale sezonului. „Tigroaicele” primesc vizita formației Team Esbjerg, în manșa retur a sferturilor de finală ale Ligii Campionilor, într-o Sală Polivalentă sold-out, unde aproximativ 5.000 de fani sunt așteptați să creeze o atmosferă incendiară.
Echipa pregătită de Bojana Popovic are de recuperat un singur gol după înfrângerea din tur, 25-26, iar miza este uriașă: calificarea în Final Four-ul Ligii Campionilor, acolo unde CSM București nu a mai ajuns din 2018.
CSM București – Team Esbjerg, programat de la ora 17:00, și Brest – Gloria Bistrița, de la ora 19:00, vor fi transmise în direct pe Digi Sport 1 și Prima Sport 1.
CSM București vs Team EsbjergÎn tabăra bucureșteană, atmosfera este una de optimism, dar și de concentrare maximă. Bojana Popovic a încercat să detensioneze vestiarul înaintea meciului decisiv și le-a scos pe jucătoare la cinema, într-un moment menit să consolideze grupul înaintea duelului cu danezele.
„Am avut o săptămână bună și sper ca după ultimele două antrenamente pe care le mai avem de făcut toată lumea să fie sănătoasă. Este bună atmosfera, am făcut antrenamente reușite, iar ieri am fost împreună la cinema să vedem un film. Sper ca toate acele sentimente de la primul meci și de la antrenamentele pe care le-am avut să ne dea mai multă încredere pentru ceea ce ne dorim să obținem”, a declarat Bojana Popovic.
Antrenoarea CSM-ului mizează pe sprijinul publicului, pe care îl consideră un element esențial în încercarea de a întoarce rezultatul din Danemarca.
„Nu punem presiune, au fost relaxate la antrenament, le-am simțit motivate și chiar abia așteaptă meciul. Chiar cred că avem o șansă mare, am simțit în primul meci că Esbjerg este o echipă bună, dar desigur că noi mai avem resurse și putem da mai mult. Cu toată sala plină și cu aproximativ 5.000 de oameni care vor fi ca al optulea jucător pentru noi, cred că avem o forță mare să realizăm ceea ce visăm cu toții de mulți ani, inclusiv eu”, a mai spus Popovic.
Crina Pintea: Acum simt că focul este foarte puternicPentru Crina Pintea, partida cu Esbjerg are o încărcătură aparte. Pivotul CSM-ului a subliniat că echipa așteaptă de ani buni un asemenea moment și că avantajul minim al danezelor poate fi anulat cu ambiție, concentrare și sprijinul fanilor.
„M-am bucurat foarte mult să aud că deja s-au vândut toate biletele. Vreau să le mulțumesc încă de pe acum tuturor oamenilor care vin la sală. Cred că golul acela valorează extrem de mult. Cred că valorează ani de muncă, pentru că numai eu sunt de șase ani la echipa asta și îmi doresc extrem de mult să ajungem în Final Four. Și da, într-adevăr, valorează opt ani de când nu a mai fost echipa în Final Four”, a spus Crina Pintea.
Handbalista nu vede duelurile cu Esbjerg ca pe un „coșmar”, chiar dacă formația daneză a fost un adversar dificil pentru CSM în ultimele sezoane.
„Avem foarte multă ambiție, motivație. Acum simt că focul este foarte puternic. Esbjerg? N-aș putea să-l numesc așa, coșmar. Cred că nimic nu este întâmplător și probabil aveam de învățat ceva în toți anii ăștia. Și cred că acum este momentul să arătăm că am învățat și că o să ajungem acolo unde ne este locul”, a adăugat Pintea.
