Prima țintă aeriană a fost detectată la aproximativ 20 de kilometri nord de localitatea Periprava, în proximitatea frontierei cu România.
În noaptea de 9 spre 10 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană care evolua în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 20 km nord de localitatea Periprava, în proximitatea frontierei cu România.
Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 00.17 a fost transmis un mesaj RO-Alert.
Alerta aeriană a încetat la ora 00.40.
Ulterior, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o nouă țintă aeriană care evolua în spațiul aerian ucrainean, în zona localității Chilia, la aproximativ 15 km est de Vâlcove.
La ora 02.18, a fost transmis un nou mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.
Alerta aeriană a încetat la ora 03.13.
Nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național.
— MApN (@MApNRomania) October 10, 2026
Ca reacție, două avioane de vânătoare F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aduse în România pentru a participa la misiunile de poliție aeriană au decolat imediat pentru monitorizarea zonei.
În urma acestei situații, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), iar la ora 00:17 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea.
Alerta aeriană a încetat la ora 00:40.
Ulterior, radarele MApN au detectat o nouă țintă aeriană în spațiul aerian ucrainean, în zona localității Chilia, la aproximativ 15 kilometri est de Vâlcove.
Un al doilea mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 02:18, starea de alertă fiind menținută până la ora 03:13.
„Nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național”, au mai transmis autoritățile.
Heleana Tiburca, o creatoare de conținut din SUA care a trăit ani la rând între Statele Unite și România, a publicat pe Instagram o listă cu regulile nescrise ale românilor.
Prima dintre ele nu se negociază: pantofii se scot la ușă, chiar dacă gazda îți spune să rămâi încălțat.
Nu stai între două geamuri deschise, de frica curentului, iar în casă umbli doar în papuci, ca să nu răcești.
În vizită nu mergi cu mâna goală și nu refuzi mâncarea, nici a doua porție.
La nuntă, darul acoperă propriul meniu, apoi încă o dată pe atât.
Florile se dau doar în număr impar, iar pentru bârfele din cartier, sfatul americancei e să întrebi bătrânele de pe bancă.
Toate regulile nescrise de pe lista americancei în articolul complet de pe Mediafax Italia:
„Pare un cadou de ziua lui Putin. Arată absolut îngrozitor”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat vineri publicației Axios.
Anunțul lui Trump, făcut după o convorbire telefonică cu Putin, a luat prin surprindere Ucraina și mai multe guverne europene.
Acordul a fost anunțat în timp ce emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner se întâlneau la Miami cu negociatorii ucraineni și cu diplomați din Germania, Franța, Regatul Unit, Uniunea Europeană și NATO, pentru a discuta noi propuneri privind încheierea războiului.
Zelenski: Nu este cinstitZelenski a explicat că partea americană nu a menționat în timpul discuțiilor posibilitatea unui acord cu Rusia privind motorina.
„Nu este cinstit, chiar nu este, pentru că am încercat să construim relațiile noastre în cel mai bun mod posibil”, a declarat președintele ucrainean.
„Se pare că au profitat de această ocazie pentru a se întâlni cu noi, pe de o parte, iar pe de altă parte, l-au sunat pe Putin și au negociat acest acord”, a adăugat el.
Zelenski a precizat că ar fi susținut relaxarea sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc dacă aceasta ar fi făcut parte dintr-un acord privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia pe timpul iernii.
„Dacă prețul este un armistițiu în domeniul energetic, atunci această negociere este bună”, a spus el.
„Ce a obținut Trump? Că va avea mai multă motorină? Pentru cine? Mai multă motorină rusească pentru americani? Asta arată slăbiciunea lumii”, a continuat Zelenski.
Președintele ucrainean a comparat situația cu summitul dintre Trump și Putin desfășurat anul trecut în Alaska.
În ciuda criticilor, Zelenski a subliniat că Ucraina are în continuare nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru încheierea războiului.
„Nu este simplu. Avem nevoie de americani. Avem nevoie ca americanii să încerce să oprească acest război”, a declarat el.
Totuși, liderul ucrainean consideră că acordul privind motorina nu va contribui la negocierile de pace.
„Această decizie nu ne va ajuta în niciun fel. Dar ceea ce este rău, cred eu, este că această decizie nu îi va ajuta nici pe americani”, a spus Zelenski.
Zacharia o va înlocui pe Karoline Leavitt, care a părăsit funcția la sfârșitul lunii august, și va fi a șasea persoană care ocupă acest post în cele două mandate prezidențiale ale lui Trump.
Trump a făcut anunțul vineri, într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, în care a lăudat loialitatea lui Zacharia și sprijinul său pentru mișcarea politică MAGA („Make America Great Again”).
Președintele a descris-o drept „loială” și „o susținătoare și membră devotată a MAGA”, cu un istoric fără pată de susținere a sa.
„Sunt convins că Katie va obține rezultate importante pentru țara noastră în calitate de următoare purtătoare de cuvânt a Casei Albe”, a scris Trump pe Truth Social.
El a adăugat că Zacharia se bucură de respectul presei, al americanilor și al administrației sale și că va colabora foarte bine cu aceștia și nu a uitat să menționeze implicarea acesteia în campaniile sale electorale, în special în statele considerate decisive pentru rezultatul alegerilor.
Cine este Katie ZachariaKatie Zacharia lucrează în prezent ca responsabilă de comunicare pentru Trump Media & Technology Group, compania care deține platforma Truth Social.
Ea este avocată și comentatoare politică, cunoscută pentru aparițiile sale în emisiuni ale unor posturi precum Fox News și Newsmax, unde a susținut în repetate rânduri pozițiile administrației Trump.
Zacharia a lucrat și în cadrul Departamentului pentru Securitate Internă al SUA (DHS), unde a ocupat o funcție de comunicare și a fost purtătoare de cuvânt.
Are un stagiu la Comitetul Național RepublicanActivitatea sa în instituție a fost însă de scurtă durată: ea a părăsit postul în primăvara anului 2026, după aproximativ șase săptămâni.
Înainte de a ajunge în echipa de comunicare a companiei lui Trump, Zacharia a fost implicată în politica republicană și a lucrat în organizații conservatoare.
Ea a efectuat inclusiv un stagiu la Comitetul Național Republican în 2006, în timpul administrației George W. Bush.
Numirea sa o aduce în centrul comunicării administrației americane, într-un moment în care Casa Albă se confruntă cu dispute privind politica externă, imigrația și relația cu presa.
Karoline Leavitt a părăsit funcția în augustKatie Zacharia o va înlocui pe Karoline Leavitt, care a renunțat la funcția de purtătoare de cuvânt la sfârșitul lunii august, după nașterea celui de-al doilea copil. Postul a rămas vacant de atunci.
Leavitt, una dintre cele mai vizibile susținătoare ale lui Trump în spațiul public, ar urma să colaboreze cu Fox News, potrivit relatărilor din presa americană.
În timpul mandatului său, ea a susținut frecvent politicile președintelui și a avut confruntări cu jurnaliștii în briefingurile de la Casa Albă. Zacharia vine, la rândul său, din zona comentariului politic conservator și a comunicării în sprijinul administrației.
„Statele Unite ale Americii, reprezentate de mine în calitate de președinte, ar fi trebuit să primească Premiul Nobel pentru Pace, dar nu l-au primit. Este o pată de neșters asupra Norvegiei și asupra celor care au luat această decizie rușinoasă și jenantă”, a spus Trump.
Liderul de la Casa Albă a continuat atacurile la adresa comitetului Nobel, pe care l-a acuzat că a discreditat definitiv premiul printr-o decizie luată de persoane pe care le-a descris drept „ideologi radicali”, ostili democrației și civilizației, notează The Guardian.
„Nu vom uita, Norvegia, că nu ne-ați acordat acest premiu”, a afirmat Trump.
Trump susține că va încheia rapid războaiele din Iran și UcrainaÎn timpul discursului, președintele american a enumerat mai multe conflicte despre care susține că le-a soluționat sau că a contribuit la încheierea lor. Unele dintre disputele menționate nu au fost războaie propriu-zise, iar altele nu sunt încă rezolvate.
Trump a afirmat că urmează să pună capăt rapid conflictelor din Iran și dintre Rusia și Ucraina.
„Iranul va fi rezolvat foarte repede, într-un fel sau altul: fie ne dau tot ce vrem, fie nu vor mai exista”, a spus președintele american, fără să ofere detalii despre ce ar presupune concret aceste condiții.
El a mai spus că a împiedicat Iranul să obțină o armă nucleară și că a salvat mai multe vieți decât oricine în istorie.
Afirmațiile sale privind programul nuclear iranian trebuie privite în contextul evaluărilor serviciilor de informații americane.
Un raport neclasificat din 2025 al comunității de informații a SUA arăta că Iranul își suspendase în 2003 programul de dezvoltare a armelor nucleare.
Cine a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2026Premiul Nobel pentru Pace din 2026 a fost acordat juristei sud-africane Navi Pillay, fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, pentru contribuția sa la promovarea păcii și a dreptului internațional.
Comitetul Nobel a evidențiat activitatea sa îndelungată în domeniul drepturilor omului și al tragerii la răspundere pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid.
Pillay a condus comisia de anchetă a ONU care a concluzionat că Israelul a comis genocid în Gaza, o concluzie contestată de Israel.
Pillay – „o anonimă”Trump a minimalizat meritele laureatei și a descris-o drept o persoană despre care, susține el, puțini oameni au auzit.
El a criticat și faptul că premiul a fost acordat unei persoane pe care a caracterizat-o drept liberală și apropiată de ONU.
Alegerea laureatei a fost anunțată vineri, 9 octombrie, de Comitetul Nobel norvegian.
Kamala Harris nu a anunțat dacă va încerca să obțină din nou nominalizarea Partidului Democrat, după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2024 în fața republicanului Donald Trump.
În ultimele luni, însă, fosta vicepreședintă a făcut mai mulți pași care ar putea pregăti terenul pentru o nouă campanie electorală.
Kamala Harris nu a decis dacă va candida în 2028La un eveniment organizat de NAACP în Michigan, luna trecută, Harris a declarat că nu a luat încă o decizie privind o eventuală candidatură.
Ea a subliniat însă că alegerile parlamentare din noiembrie 2026 sunt esențiale pentru viitorul politic al democraților.
„Nu am decis dacă voi candida din nou”, a afirmat fosta vicepreședintă, potrivit relatării The Wall Street Journal.
Între timp, își consolidează echipa de consilieriHarris a adăugat că rezultatul alegerilor din 2028 va depinde de ceea ce se întâmplă în 2026.
Între timp, ea a participat la întâlniri private cu donatori importanți, și-a consolidat echipa de consilieri și a mers în state-cheie pentru a sprijini candidații democrați înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.
Potrivit publicației americane, Harris a participat și la mai multe evenimente de strângere de fonduri în California.
De asemenea, urmează să facă deplasări în Nevada și Georgia, unde va susține candidați democrați.
O nouă candidatură e privită cu scepticism de unii democrațiRezervele atribuite lui Doug Emhoff apar într-un moment în care o parte dintre donatorii și reprezentanții Partidului Democrat își exprimă îndoielile cu privire la o nouă candidatură a fostei vicepreședinte.
Unii dintre aceștia consideră că Harris ar avea de înfruntat obstacole importante într-o nouă campanie și că partidul ar trebui să ia în calcul un candidat diferit pentru alegerile din 2028.
În același timp, mai multe personalități democrate își conturează propriile perspective prezidențiale.
Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, un posibil candidat, a declarat că nu ar intra în cursă dacă Harris ar decide să candideze, potrivit The Wall Street Journal.
Harris păstrează însă sprijinul unor segmente importante ale electoratului democrat, în special în rândul femeilor de culoare, și continuă să fie implicată în campaniile partidului.
Un purtător de cuvânt al fostei vicepreședinte a refuzat să comenteze informațiile despre poziția soțului său.
Presiunea campaniei din 2024 și viața personalăÎn memoriile sale, intitulate 107 Days, Kamala Harris a descris presiunea pe care campania prezidențială din 2024 a exercitat-o asupra vieții personale și asupra căsniciei sale, inclusiv în contextul atacurilor politice și al criticilor publice.
Doug Emhoff, avocat de profesie, și-a reluat activitatea juridică în Los Angeles după încheierea mandatului soției sale la Casa Albă. Cei doi au cumpărat și o locuință în Malibu.
Harris a fost candidata Partidului Democrat la alegerile prezidențiale din 2024, după retragerea lui Joe Biden din cursă. Ea a pierdut scrutinul în fața lui Donald Trump.
Medvedev a sugerat, de asemenea, că Moscova ar putea reține mai mulți cetățeni europeni și americani pentru a-i folosi în schimburi cu ruși deținuți în străinătate, potrivit Kyiv Post.
Declarațiile au fost publicate vineri, 9 octombrie, pe Telegram și pe platforma rusă MAX, după reținerea în Muntenegru a lui Mihail Zvincuk, fondatorul canalului pro-război Rybar de pe Telegram, a soției sale și a altor trei persoane.
Medvedev a susținut că în Europa a fost declanșată o campanie împotriva cetățenilor ruși. „Practic, a fost declarată o vânătoare asupra tuturor rușilor – subliniez, tuturor”, a scris acesta.
Medvedev spune că nici invitațiile, nici vizele nu oferă protecțieMedvedev a calificat drept o greșeală călătoriile rușilor în țările europene, chiar și atunci când au motive întemeiate sau obiective importante.
Potrivit lui Medvedev, vizele, invitațiile și alte garanții nu oferă protecție împotriva unei eventuale arestări.
El a susținut, fără a prezenta dovezi în declarațiile citate, că rușii ar putea deveni ținte în special dacă vorbesc despre ceea ce consideră a fi adevărul în legătură cu statele occidentale, Uniunea Europeană și conducerea Ucrainei, pe care a descris-o în termeni denigratori.
Medvedev sugerează reținerea unor cetățeni occidentaliOficialul rus a mers mai departe și a propus extinderea grupului de persoane deținute de Rusia care ar putea fi folosite în schimburi pentru eliberarea cetățenilor ruși aflați în închisori în străinătate.
„Este foarte posibil să fie nevoie să completăm lista persoanelor disponibile pentru schimb cu europeni și americani”, a scris Medvedev, folosind un limbaj jignitor la adresa acestora.
El a susținut că aceasta ar fi singura modalitate de a obține eliberarea rușilor deținuți în alte țări.
Rusia a participat în trecut la schimburi de prizonieri cu state occidentaleÎn august 2024, un astfel de acord a dus la eliberarea jurnalistului Evan Gershkovich, de la The Wall Street Journal, și a fostului pușcaș marin american Paul Whelan, alături de mai mulți opozanți ruși.
Schimburile de acest tip au alimentat dezbaterile privind riscul ca folosirea cetățenilor străini în negocieri să încurajeze noi detenții motivate politic.
Declarațiile lui Medvedev au venit după reținerea lui Mihail Zvincuk și a altor patru persoane în Muntenegru.
Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, grupuri de drone rusești s-au deplasat prin vestul, centrul și sudul țării.
Kyiv Post relatează că printre aparatele detectate s-au numărat și variante cu propulsie reactivă ale dronelor de atac Shahed.
În vestul Ucrainei, armata a avertizat asupra unei drone cu propulsie reactivă care se îndrepta spre orașul Luțk, în regiunea Volînia, după ce amenințări aeriene au fost detectate în regiunea învecinată Rivne.
Cerul Ucrainei, înțesat de droneAlte drone au fost semnalate în regiunea Jîtomîr, inclusiv în apropiere de Korosten și Korostîșiv, în timp ce alte aparate se apropiau de regiunea Kiev.
În centrul țării, Forțele Aeriene au anunțat că drone cu propulsie reactivă se îndreptau spre Kremenciuk, în regiunea Poltava.
Alte aparate fără pilot au fost detectate la nord-vest de Pavlohrad, în regiunea Dnipropetrovsk.
Alertă aeriană și la KievȘi sudul Ucrainei s-a aflat sub amenințare. Drone rusești se apropiau de orașul Mîkolaiv, iar alte aparate se deplasau spre regiunea Odesa dinspre Marea Neagră.
La Kiev, alerta aeriană a fost declarată la ora 00:36, sâmbătă, pe fondul avertismentelor privind apropierea unor drone cu propulsie reactivă.
Noul val de atacuri vine după mai multe zile în care Rusia și-a intensificat loviturile asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii civile. Printre țintele vizate în atacurile recente s-au numărat instalații energetice și rețeaua de transport din capitala ucraineană.
Investitorii au primit favorabil și declarațiile lui Trump despre discuțiile cu Iranul, și decizia de a exclude un atac american înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie, potrivit AFP.
La New York, indicele Dow Jones a urcat cu 0,8%, până la 51.654,95 puncte, în timp ce S&P 500 a câștigat 0,6%, până la 7.811,54 puncte. Nasdaq Composite a încheiat ședința tot cu un avans de 0,6%, la 27.366,17 puncte.
Creșterile au venit după o zi dificilă pentru acțiunile din sectorul tehnologic.
OpenAI tinde să se supraestimeze, în timp ce Microsoft și Amazon sunt pe creștere organicăJoi, un articol din Financial Times potrivit căruia OpenAI ar estima venituri anualizate de 50 de miliarde de dolari în acest an, sub nivelul de 70 de miliarde de dolari vehiculat anterior, a provocat îngrijorări în rândul investitorilor.
Ulterior, Bloomberg a relatat, citând surse anonime, că firma ar putea atinge estimarea inițială.
Vineri, acțiunile Microsoft au recuperat 2,4%, iar cele ale Amazon au crescut cu 3,3%.
Investitorii urmăresc acum sezonul raportărilor financiare, care va oferi indicii despre disponibilitatea marilor companii de a continua investițiile ridicate în inteligența artificială.
Piețele europene au recuperat pierderileÎn Europa, principalele burse au încheiat ziua cu avansuri solide. Indicele FTSE 100 de la Londra a crescut cu 1,1%, până la 10.552,05 puncte.
DAX, indicele bursei din Frankfurt, a urcat cu 1,1%, la 25.087,27 puncte, iar CAC 40 de la Paris a câștigat 1%, până la 7.805,68 puncte.
Acțiunile producătorilor auto BMW, Renault și Volkswagen au avansat cu peste 2%, după ce Uniunea Europeană și China au ajuns la o înțelegere pentru temperarea exporturilor chinezești de automobile hibride.
Acordul ar putea evita livrarea a milioane de vehicule chinezești către piața europeană.
În Asia, indicele Hang Seng din Hong Kong a crescut cu 1,8%, până la 24.211,35 puncte. Shanghai Composite a avansat cu 0,1%, la 3.813,79 puncte, în timp ce Nikkei 225 din Tokyo a încheiat ziua aproape neschimbat, la 68.030,92 puncte.
Acordul SUA – Rusia privind motorina reduce temerile legate de aprovizionarePotrivit fluxului de informații financiare Newsquawk, președintele american a menționat un prim transport de peste 300.000 de tone, urmat de alte livrări în noiembrie și ulterior.
Anunțul include și o relaxare temporară a sancțiunilor pentru a permite desfășurarea operațiunilor.
Angelo Kourkafas, de la Edward Jones, a apreciat că înțelegerea contribuie la reducerea temerilor privind cele mai nefavorabile scenarii pentru aprovizionare și inflație.
Prețurile energiei au crescut puternic în urma conflictului din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, pe fondul atacurilor lansate de SUA și Israel începând de la sfârșitul lunii februarie.
Șanse limitate ca prețul petrolului să scadăTotuși, Chris Beauchamp, analist-șef de piață la IG, a avertizat că declarațiile despre negocierile cu Teheranul nu elimină tensiunile din regiune.
Costurile ridicate ale transportului maritim și ale asigurărilor continuă să limiteze șansele unei scăderi susținute a prețurilor petrolului.
Reacția piețelor a urmat modelul unei reveniri a apetitului pentru risc: acțiunile și obligațiunile au crescut, în timp ce dolarul și cotațiile petrolului au coborât în prima reacție la anunț.
Totuși, datele de închidere arată că petrolul a terminat ședința pe plus: atât Brent, cât și West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu aproximativ 0,4%.
Brent a ajuns la 104,72 dolari pe baril, iar WTI la 91,85 dolari.
Evoluția arată că optimismul generat de anunț nu a fost suficient pentru a determina o scădere a petrolului la închiderea tranzacțiilor.
Efectul de durată depinde de aplicarea acorduluiAnaliștii de la Newsquawk au avertizat că anunțurile politice nu garantează automat modificarea fluxurilor comerciale.
Pentru ca livrările suplimentare să influențeze durabil piața, sunt necesare clarificări privind aplicarea acordului și regimul sancțiunilor care se aplică exporturilor rusești.
Dacă livrările se concretizează, oferta suplimentară de produse rafinate ar putea reduce presiunile asupra pieței motorinei și primele de preț asociate temerilor privind lipsa combustibililor.
În absența unor condiții clare și a confirmărilor oficiale, însă, reacția pozitivă a burselor poate rămâne una de scurtă durată.
Mikel Arteta a fost secundul lui Pep Guardiola la Manchester City timp de trei ani și a plecat la Arsenal în 2019. Încălcările analizate vizează perioada 2009 – 2018, relatează espn.com.
Clubul din Manchester a contestat verdictul.
Întrebat direct dacă are conștiința curată în legătură cu anii petrecuți la City, Arteta a răspuns: „Da”.
Tehnicianul a subliniat însă că procedura nu s-a încheiat și că preferă să aștepte o decizie finală înainte să vorbească deschis despre acest subiect.
Destul de reticent cu declarațiile„Procesul durează de câțiva ani. Acest proces încă nu este finalizat. Așadar, este foarte dificil să exprim ce simt, pentru că nu este rezolvat”, a declarat Arteta.
El a adăugat că va putea vorbi mai clar după încheierea procedurii.
Întrebat dacă a discutat cu Pep Guardiola după publicarea verdictului, antrenorul lui Arsenal a refuzat să răspundă. De asemenea, nu a dorit să spună dacă scandalul a schimbat felul în care privește perioada petrecută pe stadionul Etihad.
Premier League – „100%” cel mai bunArteta a fost întrebat și dacă Premier League rămâne cel mai bun campionat din lume, în pofida controverselor din jurul lui Manchester City.
„100%”, a răspuns spaniolul, care a insistat că situația nu poate fi evaluată definitiv înainte de încheierea procedurii.
Arsenal se pregătește să primească sâmbătă vizita lui Leeds, pe Emirates Stadium, după înfrângerea cu 3-0 în fața lui Brighton, înaintea pauzei internaționale.
„Durerea este îns tomac”Arteta a recunoscut că echipa încă resimte efectele acelui rezultat.
„Durerea este încă în stomac și mâine cu siguranță trebuie să jucăm cu asta, pentru că a fost o lecție pentru noi”, a spus antrenorul.
Arteta a semnat la începutul săptămânii un nou contract pe patru ani cu Arsenal, valabil până în 2030.
Manchester City, care a câștigat toate cele cinci meciuri disputate până acum, este considerată una dintre principalele rivale ale londonezilor în lupta pentru titlu.
Licitația va fi organizată de casa Heritage Auctions și va include peste două duzini de săbii laser din filmele seriei, de la episoadele I la IX, precum și obiecte din alte producții inspirate de universul creat de George Lucas, potrivit The Guardian.
Sabia lui Darth Vader a fost folosită și în „Return of the Jedi”.
Printre celelalte piese scoase la vânzare se numără săbiile cu care personajele Obi-Wan Kenobi, interpretat de Ewan McGregor, și Anakin Skywalker, jucat de Hayden Christensen, se duelează în „Revenge of the Sith”.
Fiecare dintre acestea are un preț estimat de pornire de cel puțin 10.000 de dolari.
Alte obiecte ale colecțieiÎn iulie, o sabie laser însoțită de mâna tăiată a lui Luke Skywalker, din „The Empire Strikes Back”, s-a vândut cu 3,75 milioane de dolari.
Potrivit casei de licitații, aceasta este cea mai scumpă piesă de recuzită vândută vreodată dintr-un film „Star Wars”.
Colecția include și o armă blaster EE-3 folosită de Boba Fett în „The Empire Strikes Back”, estimată la peste 100.000 de dolari.
Printre obiectele scoase la licitație se mai află o mână de păpușă a lui Yoda, folosită de Frank Oz la prima apariție a personajului în „The Empire Strikes Back”, scenariul personal al actorului Anthony Daniels pentru filmul original din 1977, semnat și aflat la a treia versiune, precum și o cască de pilot TIE Fighter din „Rogue One: A Star Wars Story”.
Proiectul a beneficiat de un sprijin politic larg, dar a stârnit nemulțumirea industriei alcoolului, care avertizează asupra efectelor economice ale noilor măsuri, potrivit rapporteur.com.
Seimul, camera inferioară a Parlamentului polonez, a aprobat proiectul joi seară. Interdicția privind vânzările pe timpul nopții ar urma să se aplice la nivel național, cu excepții pentru baruri, restaurante și aeroporturi.
Legea trebuie să treacă și de Senat pentru a intra în vigoare.
Restricții există deja în alte orașe ale țăriiRestricții similare există deja în mai multe dintre cele mai mari orașe ale țării, printre care Varșovia, Cracovia și Gdańsk.
Autoritățile locale susțin că limitarea vânzărilor nocturne a contribuit la reducerea incidentelor asociate consumului de alcool.
Guvernul speră ca noile reguli să ducă la o scădere suplimentară a consumului.
Există deja o tendință descendentă pentru principalele trei categorii de băuturi: bere, vin și băuturi spirtoase.
Publicitatea la alcool, vizată de o interdicție aproape totalăProiectul prevede și dublarea taxelor pentru licențele de comercializare a alcoolului, precum și interzicerea publicității și promovării tuturor băuturilor alcoolice. Măsura ar elimina inclusiv posibilitatea de a face reclamă la bere, permisă în prezent în anumite condiții.
Încălcarea regulilor ar putea atrage amenzi cuprinse între 7.000 și 233.000 de euro sau pedepse neprivative de libertate.
Restricțiile ar viza și variantele fără alcool ale băuturilor comercializate sub aceleași mărci ca produsele alcoolice.
Astfel, interdicția ar include berea 0,0% și băuturile spirtoase fără alcool, dacă acestea folosesc aceleași denumiri și sigle ca variantele lor alcoolice.
Susținătorii proiectului consideră că promovarea acestor produse poate funcționa ca o formă indirectă de publicitate pentru alcool, practică cunoscută drept publicitate prin substituție.
Sprijin public larg, opoziție din partea industrieiInițiativa se bucură de un sprijin important în rândul populației. Un sondaj realizat la începutul lunii octombrie de Ogólnopolska Grupa Badawcza pentru Fundația GrowSPACE a arătat că 80,2% dintre respondenți susțin proiectul.
Votul din Seim a confirmat sprijinul politic larg: 400 de parlamentari au votat în favoarea măsurilor, în timp ce 29 s-au opus.
Industria alcoolului contestă însă mai ales restricțiile privind publicitatea.
Bartłomiej Morzycki, directorul general al Asociației Berarilor din Polonia, a avertizat înaintea votului că interzicerea reclamelor la bere ar putea afecta finanțarea sportului și a evenimentelor culturale.
Potrivit acestuia, berăriile ar putea pierde motivația economică de a sponsoriza festivaluri de muzică sau cluburi sportive.
Excepții pentru evenimentele dedicate vinuluiIndustria vinului din Polonia a obținut unele concesii în cadrul negocierilor legislative.
Partidul Popular Polonez (PSL) a susținut amendamente care exclud de la restricțiile publicitare anumite evenimente dedicate asocierii vinului cu mâncarea.
Excepțiile vizează manifestări educaționale, de turism viticol și turism culinar, precum târguri, festivaluri și sărbători ale recoltei strugurilor.
Acestea pot include prezentări, prelegeri și degustări de vin, cu plată sau gratuite.
Proiectul urmărește astfel să limiteze promovarea comercială a alcoolului, dar păstrează anumite forme de promovare în contexte educaționale, gastronomice și turistice.
Următorul pas este examinarea legii de către Senatul Poloniei.
Mihailo Tkaci povestește că unul dintre bărbați l-a ținut cu genunchiul pe gât, deși el a repetat întruna că este jurnalist.
Relatarea a fost făcută de Tkaci într-un videoclip publicat de Ukrainska Pravda, după ce acesta a fost eliberat din arest.
Jurnalistul se afla în Austria pentru o misiune editorială care viza localizarea fostului procuror general Ruslan Kravcenko, dat în urmărire.
„Am crezut că suntem răpiți”Potrivit lui Tkaci, el și Bondarenko se deplasau între două locații de filmare, când mașina s-a oprit la un semafor, la aproximativ trei-cinci kilometri de centrul Vienei.
În acel moment, șapte bărbați înarmați, cu fețele acoperite, au înconjurat autoturismul, au spart geamurile și au îndreptat armele spre cei doi.
Tkaci spune că a ridicat imediat mâna și le-a explicat în limba engleză că este jurnalist. Cu toate acestea, cei doi au fost scoși cu forța din mașină, puși cu fața la pământ, percheziționați și legați cu mâinile la spate.
„S-a așezat cu genunchiul pe gâtul meu”„Am continuat să repet că sunt jurnalist, dar unul dintre bărbați s-a așezat cu genunchiul pe gâtul meu și mi-a strigat să tac”, a povestit Tkaci.
Ulterior, a fost tras printr-o arcadă din apropiere și împins cu fața spre un perete. Agresorul i-ar fi cerut din nou să păstreze tăcerea.
Jurnalistul afirmă că bărbații nu s-au identificat și nu au explicat motivul intervenției.
Nu a observat însemne sau ecusoane care să indice că aceștia erau polițiști.
Din acest motiv, timp de aproximativ 30-40 de minute, Tkaci a crezut că el și colegul său au fost răpiți.
„Era ca și cum am fi fost tratați ca niște teroriști. Nu ne-au vorbit deloc. Toți strigau și îndreptau armele spre noi. Practic, nu a existat nicio comunicare”, a povestit jurnalistul.
El spune că și-a dat seama că bărbații erau polițiști abia după ce a fost scos din pasaj și a văzut mașinile de poliție.
Cameramanul ar fi fost rănit în timpul intervențieiDupă ce a fost reținut, Tkaci a fost urcat într-un compartiment separat al unui microbuz, care a plecat cu sirenele pornite. Deplasarea a durat aproximativ 20 de minute.
Jurnalistul a povestit că a văzut cioburi din geamul spart al mașinii zburând spre fața cameramanului Yaroslav Bondarenko.
De la momentul reținerii, spune Tkaci, nu și-a mai văzut colegul.
Redacția Ukrainska Pravda a anunțat anterior că Bondarenko a fost rănit în timpul intervenției și că nu a reușit să ia legătura cu Tkaci imediat după eliberarea acestuia.
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat că jurnalistul ucrainean a fost eliberat, în timp ce Bondarenko a rămas în custodia autorităților.
Potrivit ministrului, cei doi au fost reținuți sub suspiciunea de spionaj.
Două ore în izolare, fără explicațiiTkaci a relatat că, la secția de poliție, autoritățile i-au confiscat toate bunurile, i-au cerut să se descalțe și l-au plasat într-o celulă de izolare.
A stat acolo aproximativ două ore, fără să primească explicații despre motivul reținerii, deși a întrebat în repetate rânduri de ce fusese adus la secție.
În acest interval, un medic a venit să-l întrebe cum se simte.
I-au cerut să semneze un document scris în germanăUlterior, polițiștii l-au dus într-o altă încăpere și i-au cerut să se dezbrace complet. Hainele i-au fost confiscate temporar, însă bunurile personale i-au fost returnate ulterior.
De asemenea, a fost cântărit și măsurat.
Jurnalistul a mai spus că polițiștii i-au cerut să semneze un document redactat în limba germană. Pentru că nu înțelegea conținutul, a refuzat să semneze, iar unul dintre agenți s-ar fi enervat și ar fi început să țipe.
Abia după ce a fost dus în fața a două persoane pe care le-a identificat drept posibili anchetatori, a început o discuție propriu-zisă, a povestit Tkaci.
Ucraina cere explicații autorităților austrieceReținerea jurnalistului a fost făcută publică pe 8 octombrie. Ukrainska Pravda a anunțat atunci că Tkac se afla la Viena pentru o investigație jurnalistică privind fuga din țară a fostului procuror general Ruslan Kravcenko.
Ambasada Ucrainei în Austria a cerut autorităților austriece explicații cu privire la circumstanțele reținerii. Ulterior, consulatul ucrainean a primit acces la jurnalist, iar un reprezentant consular a discutat cu acesta.
În dimineața zilei de 9 octombrie, Ministerul ucrainean de Externe a anunțat eliberarea lui Tkaci.
„Nu știu dacă acest lucru se va întâmpla cu adevărat”, le-a spus vicepreședintele JD Vance jurnaliștilor vineri. El a adăugat că nu va urmări execuția dacă aceasta va fi transmisă în direct.
Vance a condamnat atacul comis de Hasan, pe care l-a descris drept „cel mai grav atac terorist de pe teritoriul american, în afara celui de la 11 septembrie”, relatează BBC.
Pentagonul vrea să transmită execuția în directPentagonul a anunțat la începutul acestei săptămâni că Nidal Hasan va fi executat prin împușcare pe 3 decembrie 2026. Dacă va avea loc, aceasta ar fi prima execuție militară din Statele Unite după mai bine de 60 de ani.
Joi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că execuția va fi transmisă în direct, pentru ca publicul să o poată urmări.
„Oamenii trebuie să înțeleagă că astfel de fapte au consecințe grave”, a spus Hegseth.
Vance a amintit că Hasan, care fusese psihiatru în armata americană, avea responsabilitatea de a-i ajuta pe militarii cu probleme de sănătate mintală și alte dificultăți.
„În schimb, acesta a profitat de vulnerabilitatea lor și i-a împușcat”, a spus vicepreședintele.
Critici din ambele tabere politiceDar planul de a transmite execuția în direct a stârnit reacții negative atât în rândul republicanilor, cât și al democraților.
Senatorul republican John Curtis a avertizat că transformarea execuțiilor într-un spectacol public poate avea efecte grave asupra societății.
El a făcut o paralelă cu spectacolele sângeroase din Roma antică și a spus că difuzarea unei execuții riscă să încurajeze publicul să privească moartea ca pe o formă de divertisment.
„Victimele merită ca dreptatea să fie înfăptuită cu solemnitate. Transmiterea unei execuții în direct ne degradează ca societate și nu reprezintă un mijloc eficient de descurajare”, a declarat Curtis, care i-a cerut lui Hegseth să reconsidere decizia.
Senatorul democrat Chris Murphy a calificat ideea drept „dezgustătoare” și a comparat-o cu execuțiile organizate de gruparea Stat Islamic.
La rândul său, congresmanul republican Austin Scott a spus că susține fără rezerve pedeapsa cu moartea, dar s-a opus transmiterii acesteia în direct.
„Așa procedează jihadiștii. America este mai bună de atât”, a afirmat el.
Conferința Episcopilor Catolici din SUA a condamnat, de asemenea, planul și și-a exprimat „șocul și profunda tristețe”.
Biroul ONU pentru drepturile omului a transmis agenției AFP că difuzarea execuției în direct ar echivala cu o execuție publică și ar încălca interdicția absolută a torturii.
Atacul de la Fort Hood, unul dintre cele mai grave din istoria armatei americaneLa 5 noiembrie 2009, Nidal Hasan a deschis focul într-o clădire medicală aglomerată de la baza militară Fort Hood din Texas. În acel moment, mai mulți militari care urmau să plece în misiune așteptau consultații medicale și vaccinuri.
Atacul s-a soldat cu 13 morți și 32 de răniți și a rămas cel mai sângeros atac din afara operațiunilor de luptă comis vreodată pe o bază militară americană.
Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului și și-a cerut scuze pentru „orice greșeli”. În timpul procesului militar din 2013, el a susținut că a crezut că îi protejează pe musulmani și talibanii din Afganistan de armata americană.
Execuția are nevoie de aprobarea președinteluiPotrivit legislației militare americane, o execuție militară trebuie să primească aprobarea președintelui SUA.
De asemenea, cazul trebuie să treacă printr-o procedură de revizuire în apel, în cadrul căreia o instanță superioară verifică hotărârea și stabilește dacă execuția poate avea loc în mod legal.
Este a 11-a noapte în care aceștia se adună pentru a participa la mitingul de susținere dedicat fostului candidat la prezidențiale, Călin Georgescu. În urmă cu mai mult de o săptămână, acesta a fost arestat preventiv într-un dosar ce vizează infracțiunea de înșelăciune, cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
La fel ca în celelalte seri, susținătorii lui Călin Georgescu se adună la Arestul Central, acolo unde scandează lozinci, flutură drapele și poartă pancarte inscripționate cu mesaje de susținere pentru Călin Georgescu, precum „Vocile incomode nu se reduc la tăcere prin cătușe” sau „Călin Georgescu este persecutat politic”.
În ceea ce privește stadiul anchetei DIICOT, perchezițiile informatice ale dispozitivelor confiscate din casa soților Georgescu au continuat în cea de-a patra zi consecutivă.
Cristela Georgescu s-a declarat nemulțumită anterior de modul în care aceste percheziții informatice se desfășoară, acuzând că a fost nevoită să privească fotografii cu proprii copii de pe ecranele DIICOT.
Cu toate acestea, scopul perchezițiilor este acela de a urmări „traseul” celor 1,1 milioane de euro, care ar fi fost încasați de la afaceristul din Buzău, Răzvan Leu, căruia Georgescu i-ar fi promis facilitarea unei finanțări de 6 milioane de euro, potrivit Motivării Instanței referitoare la Arestarea preventivă a lui Georgescu, obținută de Mediafax.
