Malaysia și Indonezia devin primele țări care blochează Grok, chatbot-ul lui Elon Musk, din cauza imaginilor cu conținut sexual explicit, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit AP.
Autoritățile din cele două țări au declarat că acesta este utilizat în mod abuziv pentru a genera imagini cu conținut sexual explicit și fără consimțământ.
Măsurile reflectă îngrijorarea globală crescândă cu privire la instrumentele cu inteligență artificială care pot produce imagini, sunete și texte realiste. Chatbot-ul Grok, care este accesat prin intermediul platformei de socializare X a lui Musk, a fost criticat pentru generarea de imagini sexuale cu femei și copii.
Autoritățile de reglementare din cele două națiuni din Asia de Sud-Est au stabilit că verificările nu împiedică crearea și răspândirea de conținut pornografic fals. Guvernul Indoneziei a blocat temporar accesul la Grok sâmbătă, iar Malaysia a anunțat măsura duminică.
„Guvernul consideră falsurile sexuale fără consimțământ drept o încălcare gravă a drepturilor omului, a demnității și a siguranței cetățenilor în spațiul digital”, a declarat sâmbătă ministrul Comunicării și Afacerilor Digitale din Indonezia, Meutya Hafid.
Ancheta a arătat că Grok nu dispune de garanții eficiente pentru a împiedica utilizatorii să creeze și să distribuie conținut pornografic bazat pe fotografiile reale ale rezidenților indonezieni, a declarat Alexander Sabar, directorul organizației care supraveghează spațiul digital.
La Kuala Lumpur, Comisia pentru Comunicații și Multimedia a ordonat duminică o restricție temporară asupra Grok. Autoritățile au vorbit despre o „utilizare abuzivă repetată” a instrumentului pentru a genera imagini obscene.
„Restricția este impusă ca măsură preventivă și proporțională, în timp ce procesele legale și de reglementare sunt în desfășurare”, a precizat comisia, adăugând că accesul la Grok va rămâne blocat până la implementarea unor garanții eficiente.
Scandal în mai multe țăriLansat în 2023, Grok este un instrument gratuit pe platforma X. Anul trecut, compania a adăugat o funcție de generare de imagini, Grok Imagine. Aceasta avea un așa-numit „mod picant” care poate genera conținut pentru adulți.
Restricțiile din Asia apar pe fondul unor critici tot mai intense din toată lumea, inclusiv din Uniunea Europeană, Marea Britanie și India. Săptămâna trecută, Grok a limitat generarea și editarea imaginilor la utilizatorii care plătesc.
Vremea geroasă continuă să domine România, iar cel mai rece moment al acestui episod de frig urmează să fie în noaptea de luni spre marți, avertizează Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Elena Mateescu, director general ANM, a explicat la Digi24 că deși în această noapte temperaturile au scăzut semnificativ, adevăratul vârf al gerului este așteptat.
Cea mai scăzută temperatură înregistrată recent a fost la Vârful Omu, minus 22 grade Celsius, iar în toate masivele montane temperaturile s-au situat sub minus 15 grade Celsius. În depresiunile din Estul Transilvaniei, cunoscute ca „polul frigului” al României, mercurul a coborât, de asemenea, sub minus 15 grade, iar în Capitală, la stația București-Băneasa, minima a fost de aproximativ minus 10 grade Celsius.
Meteorologii avertizează însă că noaptea următoare va fi mai rece. Se estimează că minimele vor ajunge la minus 20 grade în zonele montane și în jurul minus 14–15 grade în București și localitățile preorășenești. În plus, vântul va intensifica senzația de frig, cu rafale ce pot atinge 70–80 km/h, viscolind zăpada în special în nordul și centrul țării.
Se așteaptă precipitații în special în zonele montane și nordul României, cu ninsori slabe ce pot depune 3–7 cm de zăpadă. Vremea geroasă va persista până la mijlocul săptămânii, după care temperaturile vor crește treptat, cu maxime pozitive de până la 7–8 grade Celsius și minime mai blânde, între minus 8 și 2–3 grade.
Meteorologii precizează că după acest episod de frig, alternanțele de temperaturi vor continua, cu perioade geroase urmate de scurte perioade cu temperaturi ușor pozitive, o situație tipică pentru iarna din România.
După un 2025 marcat de sabotaje cibernetice, atacuri asupra aeroporturilor, suspiciuni de manipulare electorală și bruiaje GPS chiar la nivelul liderilor europeni, noul an ar putea transforma excepția în regulă. Analizele marilor companii din domeniu indică faptul că amenințările digitale sunt pe cale să devină un element constant al tensiunilor internaționale. Acestea ar putea avea efecte directe asupra economiei, securității și vieții de zi cu zi, arată Euronews.
Europa, printre cele mai vizate regiuniÎn ultimii ani, continentul european a fost lovit frecvent de atacuri informatice. Aproximativ 22% din totalul atacurilor ransomware la nivel mondial au avut ca țintă state din Europa, iar incidentele de tip DDoS au înregistrat o creștere explozivă, cu milioane de cazuri raportate într-un singur an.
Impactul economic este semnificativ: Franța, Germania, Italia și Spania au pierdut împreună circa 300 de miliarde de euro în ultimul lustru, conform estimărilor industriei de asigurări. Din acest motiv, în 2026, securitatea cibernetică este tratată ca o prioritate strategică de către guverne.
Evaluările realizate de Forrester și echipele de securitate Google arată că în 2026 se va intensifica activitatea cibernetică desfășurată de actori statali precum Rusia, China, Iran și Coreea de Nord.
China ar urma să continue operațiunile digitale menite să își extindă influența economică și politică, vizând în special industria semiconductorilor, un domeniu sensibil din cauza competiției globale și a restricțiilor comerciale.
Rusia, pe lângă acțiunile din Ucraina, ar putea investi în obiective strategice pe termen lung, inclusiv campanii de manipulare a informațiilor în perioade electorale din state occidentale. În paralel, Iranul este așteptat să își intensifice operațiunile cibernetice în Orientul Mijlociu, recurgând la rețele online de dezinformare.
Răspunsul Uniunii Europene la valul de atacuriCa măsură de protecție, UE pregătește lansarea unei baze de date comune privind vulnerabilitățile exploatate activ de atacatori. Această platformă ar trebui să faciliteze cooperarea între statele membre și schimbul rapid de informații despre amenințări confirmate.
Dacă în trecut atacurile bazate pe AI erau rare, în 2026 acestea devin o practică obișnuită. Potrivit rapoartelor Fortinet, agresorii vor folosi agenți AI capabili să inițieze și să coordoneze atacuri fără implicare umană directă.
Printre metodele și tehnicile folosite se numără:
În mod paradoxal, aceeași tehnologie va fi utilizată și pentru apărare în analiza rapidă a atacurilor, identificarea codului malițios și reacții mai eficiente.
Spațiul: nouă zonă de atacuri digitaleUn trend alarmant îl reprezintă creșterea atacurilor împotriva sateliților. Sistemele GPS, vitale pentru aviație, transport maritim, dispozitive mobile și infrastructura militară, au fost vizate frecvent în 2025 și rămân vulnerabile și în 2026.
Atacatorii pot bruia semnalele GPS, făcându-le inutile. De asemenea ei mai pot falsifica semnalele (spoofing), determinând aeronave, nave sau drone să își calculeze incorect poziția. Efectele pot fi severe: de la devierea traseelor aeriene până la afectarea sistemelor de armament. Industriile aeronautică, navală și de apărare sunt printre cele mai expuse.
Un nou standard în conflictele digitaleSpecialiștii avertizează că atacurile asupra infrastructurii critice și interferențele GPS vor deveni practici obișnuite în conflictele moderne. Soluțiile includ criptare avansată, sisteme redundante și o colaborare internațională mai strânsă.
În 2026, securitatea cibernetică depășește sfera tehnică, devenind o preocupare geopolitică și strategică. În fața atacurilor alimentate de AI, a tensiunilor globale tot mai acute și a extinderii confruntărilor până în spațiu, guvernele și companiile trebuie să trateze apărarea digitală ca pe un element fundamental al securității naționale și economice.
Senatorul american democrat Chris Murphy a spus la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că un astfel de plan pus în aplicare ar marca sfârșitul Alianței Nord-Atlantice.
„Ar fi sfârșitul NATO”, a spus Murphy în emisiunea „Meet the Press”, întrebat care ar fi consecințele unei astfel de mișcări.
Acesta a subliniat că alte țări membre NATO ar fi obligate să apere Groenlanda într-un asemenea scenariu, iar acest lucru ar pune SUA în conflict cu aliați de lungă durată, precum Marea Britanie și Franța.
„Ar fi America singură”Chris Murphy nu este singurul senator american care critică planurile lui Trump în privința Groenlandei. Și senatorul american Tim Kaine a subliniat că preluarea Groenlandei ar fi un pas „dezastruos”.
„Ar fi dezastruos. Nu ar fi doar America pe primul loc, nu ar fi doar sfârșitul NATO, ar fi America singură. Vă pot spune că vom forța un vot în Senat împotriva unei acțiuni militare a SUA în Groenlanda sau Danemarca. Dacă va fi nevoie, vom obține un sprijin bipartizan copleșitor, deoarece este o prostie din partea președintelui să sugereze măcar acest lucru”, a afirmat Kaine pentru CBS News.
Un alt senator, Mark Kelly, a avertizat, într-o postare pe X, că Washingtonul „își va pierde aliații” dacă acest plan va fi pus în aplicare.
„Președintele Trump continuă să vorbească despre luarea de măsuri militare împotriva Groenlandei. (…) Adăugați un secretar al apărării necalificat și avem rețeta pentru cea mai mare gafă geopolitică a Statelor Unite din istoria țării noastre. Dacă va lua măsuri agresive împotriva Groenlandei, ne vom pierde aliații. Lumea se va schimba dramatic, iar familiile americane vor fi mai puțin în siguranță”, a spus Kelly pe X.
President Trump continues to talk about taking military action against Greenland. He recently said something to the effect of doing this the “hard way.” If the “hard way” means attacking and taking Greenland by force, this President is dumber and more incompetent than most of us…
— Senator Mark Kelly (@SenMarkKelly) January 11, 2026
Reacția EuropeiPlanul lui Trump a fost aspru criticat de unii oficiali europeni, inclusiv din Groenlanda și Danemarca.
Săptămâna trecută, prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen și patru lideri de partid au declarat că viitorul insulei „trebuie decis de poporul groenlandez”.
Și premierul danez Mette Frederiksen a declarat săptămâna trecută pentru postul național de televiziune TV2 că un atac american asupra Groenlandei ar pune capăt NATO.
„Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus ea.
Liderii europeni, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, s-au alăturat lui Frederiksen în afirmația că Groenlanda „aparține poporului său”.
„Danemarca și Groenlanda, și numai ele, au dreptul să decidă asupra chestiunilor care le privesc”, au afirmat aceștia într-o declarație comună.
Mai multe explozii s-au auzit în jurul orei 01:30, ora locală, iar un incendiu a izbucnit într-o clădire din districtul Solomianskyi.
Tymur Tkachenko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev, a anunțat că o „clădire nerezidențială” a fost lovită, fără a oferi detalii suplimentare despre pagube sau victime. Echipajele de intervenție au fost mobilizate rapid pentru stingerea incendiului și evaluarea situației. Forțele aeriene ucrainene au avertizat, de asemenea, că noi valuri de drone se îndreptau spre regiunea Kiev începând cu ora 03:00.
Noul atac are loc într-un context extrem de dificil pentru capitala ucraineană, care se confruntă cu întreruperi majore ale alimentării cu energie termică după bombardamentele masive din noaptea de 9 ianuarie. Atunci, Rusia a lansat un atac combinat cu rachete și drone asupra infrastructurii critice, lăsând aproximativ jumătate dintre clădirile de apartamente din Kiev fără încălzire.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a cerut anterior locuitorilor să părăsească orașul, dacă este posibil, din cauza condițiilor extreme și a riscului crescut pentru populație, în special pentru copii și vârstnici. Temperaturile scăzute, prognozate să persiste în zilele următoare, amplifică gravitatea situației.
Peste 1.000 de clădiri încă fără încălzirePotrivit autorităților, la începutul zilei de 11 ianuarie, peste 1.000 de clădiri din Kiev rămâneau fără încălzire. Echipele tehnice lucrează în regim de urgență pentru a restabili alimentarea cu energie, însă reparațiile sunt îngreunate de avariile extinse și de riscul continuu al atacurilor.
Prim-ministrul Yuliia Svyrydenko a declarat că se așteaptă îmbunătățiri semnificative ale situației până în jurul datei de 15 ianuarie. Cu toate acestea, autoritățile avertizează că procesul de refacere completă a infrastructurii va dura mai mult.
Victime și pagube majoreAtacul masiv din 9 ianuarie a provocat moartea a cel puțin patru persoane și rănirea altor 25, conform bilanțului oficial. Infrastructura critică a capitalei a suferit pagube serioase, afectând alimentarea cu energie, încălzirea și alte servicii esențiale.
Autoritățile ucrainene condamnă noile atacuri și subliniază că loviturile asupra infrastructurii civile reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional. Între timp, sistemele de apărare antiaeriană rămân în stare de alertă maximă, iar populația este îndemnată să respecte instrucțiunile autorităților și să se adăpostească în timpul alertelor aeriene.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a spus că războiul dintre Rusia și Ucraina se apropie de final și că demersurile diplomatice capătă amploare.
Declarațiile sale vin în timp ce administrația americană poartă discuții noi cu aliații europeni, scrie Kyiv Post.
„Facem progrese”, a declarat Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică, spunând că vrea să oprească pierderile de vieți omenești din cadrul conflictului care durează de atâția ani deja.
El a insistat că motivația sa ține exclusiv de salvarea de vieți omenești.
„Vreau să salvez viețile, viețile rusești și ucrainene. Acesta este singurul motiv pentru care fac asta. Acesta este războiul lui Biden, nu este războiul lui Trump. (…) Tot ce pot face este să-l opresc și cred că facem progrese în direcția opririi lui”, a spus Donald Trump.
În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avut discuții cu partenerii europeni.
Duminică, el a vorbit cu ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, despre soluțiile diplomatice pentru încetarea conflictului, dar și despre câteva teme transatlantice.
Marco Rubio a avut și o convorbire cu ministrul de externe al Ciprului, Constantinos Kombos.
Cei doi oficiali au vorbit despre coordonarea priorităților înaintea preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către Cipru, în perioada ianuarie-iunie 2026.
Luni, șeful diplomației americane urmează să îl primească la Washington pe ministrul german de externe, Johann Wadephul, Ucraina fiind o temă centrală pe agendă, potrivit surselor.
Înainte de sosirea în capitala americană, Johann Wadephul a participat la discuții la Reykjavik, alături de ministrul de externe al Islandei, axate pe securitatea arctică.
Întâlnirea s-a concentrat pe cât de importantă și tot mai strânsă este în prezent situația din Ucraina, Arctica și competiția globală dintre marile puteri.
Tot la Washington se află și ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, pentru discuții despre accesul la materii prime critice.
„Niciodată până acum nu a fost atât de crucial să se investească în parteneriatul transatlantic pentru a rămâne capabili să modelăm ordinea mondială”, a declarat Johann Wadephul la Berlin, înainte de plecare.
Oficialul a declarat că admite existența unor neînțelegeri cu Washingtonul, dar a precizat că Germania dorește să le rezolve „prin dialog”.
Pe fondul acestor discuții, Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării rolul NATO.
„Îmi place NATO”, a spus el. „Mă întreb doar dacă, dacă am avea nevoie de NATO, ar fi acolo pentru noi. Nu sunt sigur că o vor face.”
Întrebat despre o eventuală retragere a SUA din alianță, Trump a afirmat că NATO „ar fi supărat” și că o astfel de decizie ar „economisi mulți bani”.
Declarațiile președintelui american legat de această temă au alimentat îngrijorările din capitalele europene.
Rețelele de apă sunt cunoscute sub numele de qanate, potrivit Express. Construite în urmă cu mii de ani, acesta încă mai transportă apa susținând comunitățile din zonele aride. Rețelele subterane ingenioase sunt considerate autostrăzi de apă și realizări inginerești de excepție. Canale subterane antice transportă apa prin peisaje aspre, oferind comunităților o resursă foarte prețioasă atât în trecut cât și în prezent.
Qanatele își au originea în urmă cu peste 3.000 de ani în Persia (Iranul modern) și s-au răspândit în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și chiar în părți ale Chinei. Concepute pentru a aduce apa din lacuri și izvoare montane în zonele aride, qanatele sunt formate din tuneluri cu pantă ușoară care folosesc gravitația. Puțuri verticale sunt săpate de-a lungul tunelului, permițând ventilația, întreținerea și accesul în timpul construcției.
Prin menținerea apei în subteran, se reduce evaporarea în zonele cu deșert și temperaturi ridicate.
De-a lungul istoriei, numeroase comunități s-au bazat pe rețeaua subterană pentru irigații, apă potabilă și creșterea animalelor. Canalele subterane au susținut viața în zone care fără apă nu ar putea fi locuite.
Chiar și în prezent numeroase qanaturi sunt folosite. În Iran, mii de kilometri din aceste tuneluri încă furnizează apă comunităților și fermelor. Asta deși întreținerea rețelelor subterane necesită multă muncă și cunoștințe transmise din generație în generație. Unele qanaturi formează o parte importantă a patrimoniului cultural, reflectând adaptarea oamenilor la climatul extrem.
Cercetătorii au tras concluzia că rețelele nu sunt doar minuni inginerești ci și simboluri ale gestionării durabile a apei. Construcțiile care se întind pe suprafețe uriașe nu au nevoie de pompe și electricitate, bazându-se exclusiv pe gravitație și o planificare inteligentă.
Totodată, cercetătorii studiază qanaturile pentru a găsi soluții la provocările actuale legate de deșertificare. Acestea ar putea fi implementate în regiunile care se confruntă cu deficitul de apă.
