Deși președintele Donald Trump a afirmat că discuțiile dintre Witkoff și Putin nu au reprezentat un progres în negocierile de pace, liderul de la Casa Albă a anunțat vineri că se va întâlni cu Putin, pentru prima întrevedere față în față din cel de-al doilea său mandat, pe 15 august, în Alaska.
Potrivit unor oficiali europeni, Putin i-a spus lui Witkoff că Rusia ar fi de acord cu un armistițiu total dacă Kievul și-ar retrage forțele din regiunea Donețk, permițând Moscovei să preia controlul deplin asupra regiunilor Donețk și Luhansk, precum și asupra Crimeei, a relatat WSJ.
Oficialii europeni care au fost informați despre propunere și-au exprimat îngrijorarea față de plan, temându-se că Putin ar putea folosi negocierile pentru a evita sancțiunile secundare propuse de președintele Donald Trump.
ISW: Putin încearcă să ascundă lipsa de interes pentru a pune capăt războiuluiKremlinul joacă un „joc de echilibru” între a simula deschiderea spre negocieri cu președintele american Donald Trump și a pregăti societatea rusă să accepte doar victoria totală în Ucraina, indiferent de durată, potrivit unui nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Ukrinform.
Analiștii americani susțin că Vladimir Putin încearcă să pară receptiv la propunerile de pace venite din partea SUA, dar refuză o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski și nu este dispus să încheie războiul. În schimb, caută să obțină concesii bilaterale de la Washington, fără a se implica într-un proces real de pace.
ISW afirmă că obiectivele Kremlinului rămân neschimbate: înlocuirea guvernului ucrainean ales democratic cu unul pro-rus, reducerea capacității militare a Ucrainei, eliminarea politicii NATO de „uși deschise” și obligarea Ucrainei, prin Constituție, la neutralitate.
„Putin continuă să creadă că timpul este de partea Rusiei și că poate rezista mai mult decât Ucraina și Occidentul”, notează raportul.
ISW subliniază că sancțiunile economice și sprijinul militar occidental, care să permită Ucrainei să provoace pierderi pe câmpul de luptă, sunt esențiale pentru a-l forța pe liderul rus să negocieze cu adevărat.
Trump se va întâlni cu Putin în AlaskaPreședintele american a scris vineri, pe platforma sa Truth Social, că „întâlnirea mult așteptată” cu liderul rus va avea loc în Alaska, pe 15 august.
Anunțul întâlnirii a venit la doar câteva ore după ce liderul american a lăsat să se înțeleagă că încheierea invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva vecinului său ar presupune ca Kievul să cedeze teritorii.
„Vorbim despre teritorii pentru care s-a luptat timp de trei ani și jumătate, unde au murit mulți ruși. Au murit mulți ucraineni”, a declarat Trump într-o conferință de presă la Casa Albă.
„Situația este foarte complicată. Vom recupera o parte, o parte se va schimba. Va exista un schimb de teritorii, spre binele ambelor părți.”
Oficiali occidentali și ucraineni au sugerat că discuția privind concesii teritoriale seamănă cu planurile relansate de Putin săptămâna trecută.
Comentariile lui Trump vin la doar câteva zile după ce acesta l-a trimis pe trimisul său special, Steve Witkoff, la Moscova pentru discuții cu Putin despre încheierea războiului.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1263. Trump se va întâlni cu Putin în Alaska, afirmând că „un schimb de teritorii” ar putea aduce pacea apare prima dată în Mediafax.
Decizia vine după ce, luna trecută, administrația Trump a inversat interdicția impusă în aprilie privind vânzarea cipului H20 către China.
Nvidia concepe un design special pentru chipurile exportate în China, design care să respecte reglementările de control al exporturilor de cipuri AI din perioada administrației Biden.
Compania avertizase că restricțiile ar putea reduce veniturile Nvidia cu 8 miliarde de dolari în luna iulie.
Reglementarea exportului de chipuri către China a făcut parte din strategia administrațiilor de la Washington de a încetini dezvoltarea Chine în domenii precum inteligența artificială și apărare.
În decursul primului trimestru al anului, chipul H20 a generat vânzări de 4,6 miliarde de dolari, iar China a reprezentat 12,5% din veniturile totale ale Nvidia.
Articolul SUA acordă licență companiei Nvidia pentru exportul cipurilor H20 în China apare prima dată în Mediafax.
Deși președintele Donald Trump a afirmat că discuțiile dintre Witkoff și Putin nu au reprezentat un progres în negocierile de pace, liderul de la Casa Albă a anunțat vineri că se va întâlni cu Putin, pentru prima întrevedere față în față din cel de-al doilea său mandat, pe 15 august, în Alaska.
Potrivit unor oficiali europeni, Putin i-a spus lui Witkoff că Rusia ar fi de acord cu un armistițiu total dacă Kievul și-ar retrage forțele din regiunea Donețk, permițând Moscovei să preia controlul deplin asupra regiunilor Donețk și Luhansk, precum și asupra Crimeei, a relatat WSJ.
Oficialii europeni care au fost informați despre propunere și-au exprimat îngrijorarea față de plan, temându-se că Putin ar putea folosi negocierile pentru a evita sancțiunile secundare propuse de președintele Donald Trump.
De asemenea, nu există claritate privind teritoriile ocupate parțial de forțele ruse în regiunile Zaporojie și Herson, existând impresii contradictorii cu privire la faptul dacă linia frontului ar urma să fie înghețată în forma actuală sau dacă forțele ruse s-ar retrage din zonă.
Potrivit WSJ, propunerea lui Putin ar conține două etape. Prima etapă ar presupune retragerea forțelor ucrainene din Donețk, ceea ce ar îngheța linia frontului. A doua etapă ar presupune ca Trump și Putin să convină asupra unui plan final de pace, care ar urma să fie negociat ulterior cu președintele Volodimir Zelenski.
În prezent, Ucraina controlează partea de nord a regiunilor Zaporojie și Herson, precum și o parte din regiunea Donețk.
Trump a declarat că un posibil acord de pace între Moscova și Kiev ar include, cel mai probabil, „anumite schimburi de teritorii”.
Articolul WSJ: Putin a propus oprirea războiului în schimbul regiunilor estice ale Ucrainei, în cadrul unei întâlniri cu Witkoff apare prima dată în Mediafax.
Pe 9 august 1945, Statele Unite au lansat o bombă atomică asupra orașului Nagasaki, la doar trei zile după atacul de la Hiroshima, soldat cu 140.000 de morți. Cele două bombardamente au grăbit capitularea Japoniei, punând capăt celui de-al Doilea Război Mondial.
Numărul supraviețuitorilor bombardamentului atomic de la Nagasaki a scăzut la 99.130, aproximativ un sfert din numărul lor inițial. Teruko Yokoyama, 83 de ani, membră a unei organizații locale care sprijină victimele a declarat „Trebuie să păstrăm înregistrări despre pagubele provocate de bombardament și poveștile de viață ale supraviețuitorilor”.
Sâmbătă, la ora locală 11:02 a fost ținut un moment de reculegere, fiind ora la care bomba cu plutoniu a lovit.
Articolul Orașul Nagasaki comemorează 80 de ani de la atacul cu bomba atomică apare prima dată în Mediafax.
William H. Webster a servit ca ofițer al Marinei SUA în al Doilea Război Mondial și în Războiul din Coreea, iar la întoarcerea în țară a practicat dreptul. A fost procuror general în Missouri și mai apoi judecător, fiind numit la Curtea de Apel de către Richard Nixon.
În 1978, președintele Jimmy Carter l-a numit director al FBI, într-o perioadă marcată de scandaluri de spionaj intern și corupție, iar în 1987, președintele Ronald Reagan l-a desemnat director al CIA, înlocuindu-l pe William J. Casey, implicat în Afacerea Iran-Contra.
După retragerea din funcții federale în 1991, Webster a activat în domeniul juridic și pe diverse comisii de securitate și etică, inclusiv după atacurile din 11 septembrie 2001.
Articolul William H. Webster, singurul om care a condus atât FBI, cât și CIA, a murit apare prima dată în Mediafax.
„Ne-au bătut. Ne-au gazat. Faptele se prescriu în 2026. Pe 10 august 2018, sute de mii de oameni au ieșit în stradă împotriva corupției, abuzului de putere și asaltului împotriva Justiției Independente. Răspunsul statului? Gaze lacrimogene, tunuri cu apă, violență nejustificată. Peste 400 de răniți, printre care și jurnaliști, copii, trecători.Printre victime, Ilie Gâzea, care a murit din cauza intoxicației cu gaz la câteva zile distanță”, transmite „Corupția Ucide” în evenimentul de pe Facebook.
Organizația adaugă că procurorii au stabilit în 2022 că intervenția Jandarmeriei a fost nejustificată. Cu toate acestea, dosarul a fost tergiversat ani la rând.
„În octombrie 2026, dacă nu se face dreptate, va interveni prescripția răspunderii penale, iar cei vinovați vor scăpa nepedepsiți. Hai cu noi în stradă! Nu uităm! Nu iertăm! Vrem ca dosarul 10 august să fie soluționat în favoarea cetățeanului, nu în favoarea agresorilor. O democrație veritabilă nu lasă praful istoriei să se așeze peste violența statului. Condamnați, nu mai tergiversați”, mai precizează organizatorii.
Protestul este programat pentru duminică, 10 august, în Piața Victoriei, de la ora 19:00.
Zeci de mii de oameni au protestat, în 10 august 2018, în Piaţa Victoriei faţă de măsurile luate de Guverul condus atunci de Viorica Dăncilă. La un moment dat, manifestările au devenit violente, iar forţele de ordine au fost acuzate că au intervenit abuziv, fiind deschis ulterior un doar penal care vizează aceste fapte.
Articolul Protest în Piața Victoriei, la 7 ani de la violențele din 10 august: „Ne-au bătut. Ne-au gazat. Faptele se prescriu în 2026” apare prima dată în Mediafax.
Între 20 și 27 iulie, ofițerii de aplicare a imigrației au verificat 1.780 de persoane, 280 au fost arestate, dintre care 53 se află sub revizuirea statutului de azil.
Operațiunea face parte dintr-o strategie mai amplă a guvernului pentru controlul imigrației ilegale, întrucât premierul laburist Keir Starmer se confruntă cu presiune tot mai mare din partea lui Nigel Farage, susținător al Brexitului și lider al partidului Reform UK.
Printre măsurile de diminuare a migrației ilegale se numără și cerințe legale noi pentru companii, menite să verifice statutul migranților angajați.
Ministerul de Interne a anunțat că instituțiile responsabile de controlul migrației ilegale vor primi o finanțare suplimentară de aproximativ 5 milioane de lire sterline.
Pe lângă arestări, 51 de afaceri, precum spălătorii auto și restaurante, au primit sancțiuni civile pentru angajarea de muncitori ilegali.
Poliția a confiscat 71 de vehicule, dintre care 58 erau biciclete electrice, și sume de bani în valoare de 8.000 de lire sterline, precum și țigări de contrabandă în valoare de 460.000 de lire.
În ultimul an, 35.052 de persoane fără drept de ședere au fost returnate din Marea Britanie, o creștere de 13% față de anul precedent.
Articolul Marea Britanie: 280 de livratori arestați într-o operațiune împotriva migrației ilegale apare prima dată în Mediafax.
Pe 1 august, oficiul federal de statistică din Germania a anunțat că, în primele șase luni ale anului, vânzările de bere au coborât sub pragul de 4 miliarde de litri – cel mai scăzut nivel de când există date, adică din 1993, notează The Economist.
În 2005, un german bea, în medie, 112 litri pe an. Acum, consumul a scăzut sub 90. Țara rămâne a șasea piață de bere din lume, însă, dacă odinioară nemții consumau mai mult decât oricine, în afară de cehi, astăzi ocupă locul opt în clasamentul pe cap de locuitor.
Iar declinul se accelerează. „Panică” – așa descrie situația consultantul Gerrit Blümelhuber.
Explicațiile sunt mai multe. Germania îmbătrânește, iar tinerii nu mai sunt atât de atrași de alcool. Unii dau vina pe preț, deși rafturile supermarketurilor sunt pline de lăzi cu bere la prețuri accesibile.
Și consumul de vin este în declin, dar într-un ritm mult mai lent.
„Există o sete vizibilă de bere în Germania”, spune Volker Kuhl, directorul executiv al berăriei C&A Veltins, dar „nu și dorința de a bea un al treilea sau al patrulea pahar”.
Berea fără alcool câștigă terenExistă și o veste bună pentru producători: explozia pieței berilor fără alcool, care reprezintă deja aproape 10% din producția națională, deși nu apare în statisticile oficiale. Opțiunea alkoholfrei e tot mai răspândită în biergarten-uri.
Până și tradiționaliștii din berării experimentează: folosesc drojdii sălbatice care nu fermentează tot zahărul. Totuși, legea purității, care limitează ce poate fi numit „bere”, nu lasă prea mult loc de inovații, avertizează Markus Raupach de la Academia Germană a Berii.
Însă nici cea mai optimistă prognoză nu prezintă berea fără alcool compensând pierderea celei clasice.
Nici exporturile nu ajută. Dimpotrivă, scad și mai repede decât vânzările interne și sunt acum lovite și de taxele vamale impuse de Donald Trump.
Aproape 100 de berării s-au închis în ultimii cinci ani în Germania.
Articolul Germanii nu mai iubesc berea ca odinioară. Vânzările scad în ritm accelerat apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile au confirmat că amenințarea pentru public a fost eliminată, iar Universitatea Emory a ridicat ordinul de adăpostire.
De asemena, la sediul Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC), angajații au declarat că mai multe gloanțe au lovit clădirea.
Atacul s-a petrecut în seara zilei de vineri, iar autoritățile nu au precizat dacă sunt victime.
Atât guvernatorul Georgiei, Brian Kemp și Procurorul General au lăudat eforturile depuse de forțele de ordine.
Articolul SUA: Atac armat în apropierea unei universități din Atlanta. Un suspect mort și un polițist rănit apare prima dată în Mediafax.
De la preluarea mandatului, în aprilie, Carney a avertizat în repetate rânduri că armata Canadei nu este pregătită să facă față amenințărilor tot mai mari cu care se confruntă țara, potrivit AFP.
El a invocat, printre altele, perspectiva unei agresiuni ruse care ar putea submina suveranitatea Canadei în Arctica și rolul tot mai incert al Statelor Unite asupra securității globale.
„Ordinea internațională construită după cel de-Al Doilea Război Mondial și remodelată după Războiul Rece este sub presiune”, a declarat Carney, vineri, într-un discurs susținut într-o bază militară.
„Am considerat securitatea noastră un lucru de la sine înțeles pentru prea mult timp”, a adăugat el.
Carney a anunțat alocarea a 2 miliarde de dolari canadieni (1,5 miliarde dolari americani) pentru creșterea soldelor militarilor, inclusiv o majorare substanțială, de 20%, a salariului personalului cu cel mai mic grad.
Aceste fonduri fac parte din cele 9 miliarde de dolari canadieni destinate noilor investiții militare planificate pentru acest an, a precizat Carney, promițând investiții în vehicule de luptă, drone și alte echipamente.
Președintele Donald Trump a cerut aliaților NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare și a avertizat că Statele Unite ar putea refuza să protejeze țările care nu direcționează fonduri pe care el le consideră adecvate pentru armată.
Carney a confirmat vineri că, în acest an, Canada va atinge obiectivul NATO de 2% și că plănuiește să îndeplinească „noua promisiune de investiții în apărare, de 5% din PIB anual, în următorul deceniu, până în 2035”.
Articolul Premierul Canadei promite investiții record în apărare și creșteri salariale pentru militari apare prima dată în Mediafax.
UPDATE: Donald Trump a confirmat că întâlnirea sa față în față cu Vladimir Putin va avea loc în statul american Alaska, vinerea viitoare.
„Mult așteptata întâlnire dintre mine, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, și președintele Vladimir Putin al Rusiei va avea loc vinerea viitoare, 15 august 2025, în Marele Stat Alaska. Detalii suplimentare vor urma”, a scris Donald Trump.
UPDATE: Trump anunță că negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia vor include „anumite schimburi de teritorii”
ȘTIREA INIȚIALĂ: Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că urmează să se întâlnească „foarte curând” cu liderul rus Vladimir Putin cu scopul de a negocia o potențială încheiere a Războiului din Ucraina, relatează CNN.
Președintele de la Casa Albă a declarat „Mă voi întâlni foarte curând cu președintele Putin. Ar fi fost mai devreme, dar cred că există măsuri de securitate pe care, din păcate, oamenii trebuie să le ia”, adăugând că și Putin este deschis la o întâlnire.
Conform surselor citate de CNN, Statele Unite și Rusia lucrează la un acord care să pună capăt conflictului militar din Ucraina, acord ce ar putea să consfințească ocuparea unor teritorii din Ucraina de către Rusia.
Declarațiile vin după ce, la începutul săptămânii, Trump amenințase cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei dacă Putin nu oprește agresiunile până vineri. „Va depinde de Putin dacă termenul limită de vineri s-ar respecta”, a anunțat Trump.
„Intuiția îmi spune că avem o șansă reală (N.R. de a ajunge la pace)”, a adăugat liderul de la Washington.
Articolul Trump anunţă data şi locul întâlnirii istorice cu Putin, cu Ucraina pe masa negocierilor apare prima dată în Mediafax.
Contractele futures pe aur din SUA au atins un nivel record vineri, după ce Statele Unite au luat prin surprindere piața globală a metalului prețios, impunând tarife pentru importurile de lingouri de un kilogram și de 100 de uncii, relatează Financial Times.
Haosul care a zguduit piețele aurului în ultimele 24 de ore a izbucnit după ce au apărut detalii despre o decizie a Serviciului Vamal din SUA, potrivit căreia lingourile de aur de un kilogram și de 100 de uncii sunt supuse tarifelor reciproce.
„Casa Albă intenționează să emită în viitorul apropiat un ordin executiv care să clarifice informațiile eronate privind taxarea lingourilor de aur și a altor produse specializate”, a declarat vineri un oficial al Casei Albe.
Aurul are un rol unic ca activ financiar și monedă globală, ceea ce îl diferențiază de cupru, oțel și aluminiu, alte metale vizate de tarifele impuse de Trump.
Transporturile erau blocate ca reacție la decizia conform căreia importurile de aur vor fi supuse taxelor vamale ale SUA, au declarat vineri dimineață traderii.
Articolul Haos pe piața aurului. Casa Albă intervine pentru „clarificarea” taxelor vamale la lingouri apare prima dată în Mediafax.
Acordul, prezentat de președintele american Donald Trump alături de președintele azer Ilham Aliyev și premierul armean Nikol Pashinyan, marchează marchează încheierea conflictului cauzat de tensiunile legate de regiunea Nagorno-Karabah. Regiunea, populată majoritare de etnici armeni a fost ocupată de Azerbaidjan în 2023, provocând exodul a peste 100.000 de armeni.
În urma acordului, cele două state s-au angajat să înceteze ostilitățile, să stabilească relații diplomatice și să respecte integritatea teritorială reciprocă.
Punctul central al înțelegerii este un coridor de transport prin Caucazul de Sud, care va facilita exporturile de energie și resurse, coridor denumit „Ruta Trump pentru pace și prosperitate internațională”.
Armenia va păstra jurisdicția legală, dar va acorda Statelor Unite drepturi speciale de dezvoltare pe termen lung.
Trump a anunțat, de asemenea, acorduri bilaterale separate cu ambele țări în domenii precum energie, comerț și tehnologie, inclusiv inteligență artificială, și a ridicat restricțiile privind cooperarea în domeniul apărării cu Azerbaidjanul.
Atât Aliyev, cât și Pashinyan l-au lăudat pe liderul american. Aliyev a declarat că îl va nominaliza pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Articolul Armenia și Azerbaidjan au semnat un acord de pace mediat de Statele Unite ale Americii apare prima dată în Mediafax.
„Cred că suntem foarte aproape și vom anunța mai târziu – vom avea o întâlnire cu Rusia”, a spus Trump. „Și vom anunța locația. Cred că locația va fi una foarte populară din multe motive. Dar vom anunța asta puțin mai târziu. Pur și simplu nu vreau să o fac acum din cauza importanței a ceea ce tocmai am realizat”, a adăugat liderul de la Casa Albă, potrivit The Hill.
Trump a fost întrebat despre o întâlnire cu Putin în timp ce găzduia liderii Armeniei și Azerbaidjanului, care semnau un acord de pace după ani de conflict.
Trump a detaliat cum ar putea arăta un acord de pace cu Rusia și Ucraina, după ce Putin ar fi prezentat administrației americane o propunere de încetare a focului ce presupunea ca Ucraina să facă concesii teritoriale.
Trump vorbește de „schimburi de teritorii” în acordul Ucraina–Rusia„Este vorba despre teritorii pentru care s-a luptat timp de trei ani și jumătate. Au murit mulți ruși, mulți ucraineni. Așa că analizăm asta, dar de fapt vom recupera unele teritorii și vom face schimburi. E complicat. Nu e nimic ușor. Este foarte complicat. Dar vom recupera o parte. Și vom schimba o parte. Vor fi unele schimburi de teritorii, spre binele ambelor părți”, a declarat Trump.
Președintele a adăugat că va anunța locația „în scurt timp”, dar a insistat că nu dorea să o dezvăluie atunci, în contextul acordului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan.
Întrebat dacă ar putea găzdui în curând un eveniment similar alături de Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump a spus că el crede „că avem o șansă” și a adăugat „vom rezolva problema”.
„Liderii europeni vor să vadă pace, președintele Putin, cred eu, vrea să vadă pace, iar Zelenski vrea să vadă pace”, a spus Trump.
Apoi i-a pasat lui Zelenski responsabilitatea de a se pregăti pentru semnarea unui acord de încetare a focului.
„Acum, președintele Zelenski trebuie să obțină tot ceea ce îi este necesar, pentru că va trebui să fie pregătit să semneze ceva și cred că muncește din greu pentru a realiza acest lucru”, a spus președintele.
Articolul Trump anunță că negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia vor include „anumite schimburi de teritorii” apare prima dată în Mediafax.
În cadrul unei intervenții televizate, Huckabee a apărat acțiunile Israelului în Gaza, susținând că că Israelul nu primește recunoaștere pentru eforturile sale de a reduce pierderile civile. „Îmi puteți spune undeva în istoria lumii în care o țară atacată în război a trebuit să hrănească țara care a atacat-o și a fost criticată dacă nu a făcut-o?”, a întrebat retoric oficialul american, potrivit Politico.
Huckabee a oferit exemplul bombardamentelor din Dresda „La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, nu se trimitea mâncare în Germania, ci se aruncau bombe masive. Amintiți-vă doar de Dresda”.
Bombardamentul de la Dresda, desfășurat de forțele britanice și americane la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, a provocat moartea a aproximativ 25.000 de civili.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat joi că ia în calcul ocuparea completă a Fâșiei Gaza.
Anunțul a atras critici din partea comunității internaționale.
„Decizia guvernului israelian de a-și intensifica ofensiva în Gaza este greșită și îl îndemnăm să-și reconsidere imediat situația”, a transmis premierul britanic, Keir Starmer pe platforma X, fosta Twitter.
Vineri, cancelarul german, Friedrich Merz a anunțat suspendarea exporturilor de armament către Israel care ar putea fi folosite în Gaza. „În aceste circumstanțe, guvernul german nu va aproba niciun export de echipament militar care ar putea fi utilizat în Fâșia Gaza”, a transmis cancelarul.
Articolul Ambasadorul SUA în Israel compară acțiunile israelului în Gaza cu bombardamentele din Dresda apare prima dată în Mediafax.
