Întrebat, la Antena 3 CNN, cine conduce România, Grindeanu a explicat că guvernarea formată din patru partide nu este una ușoară și că armonizarea pozițiilor este un proces dificil.
„Nu cred că e cineva care să fie deținător sau stăpânul inelelor, dacă putem să spunem așa. Fiecare are prerogativele date de Constituție. Președintele are prerogativele constituționale pe care le cunoaștem. Avem o coaliție formată din patru partide, ceea ce nu e un lucru simplu. E un lucru chiar dificil. Nu e ușor să armonizezi puncte de vedere venite de la partide politice, care tradițional s-au aflat pe părți diferite sau antagonice. Mă refer, de exemplu, la PSD și USR. Pentru PNL am mai avut majorități, așa cum bine știți, sau am încercat să avem majorități în anii trecuți. Asta înseamnă că nu tot timpul lucrurile merg așa de line. La aceste lucruri se mai adaugă și tentative de a ignora rolul PSD în această coaliție”, a spus Grindeanu.
Grindeanu a subliniat că PSD nu poate fi tratat ca un partener secundar și că rolul său trebuie respectat.
„PSD-ul rămâne principalul partid al acestei coaliții. În momentul în care încerci să faci lucruri neținând cont de părerile PSD, să nu te aștepți să ai un parcurs lin, fără turbulențe. În momentul în care noi venim cu propuneri și încercăm să fim în partea de stânga, de centru-stânga și încercăm să mai atenuăm din anumite măsuri, care, unele dintre ele, sunt extreme și putem să detaliem dacă vreți, ne așteptăm să fie luate în seamă propunerile PSD. Și datorită ponderii pe care o avem în Parlament și datorită validității acestor propuneri și solidității lor, în momentul în care pare că sunt ignorate, și au fost câteva rânduri, atunci nu trebuie să te aștepți în coaliție să fie drumul foarte lin și lipsit de probleme”, a spus președintele interimar al PSD.
El a reamintit că partidul său a semnalat încă din vară excesele din pachetul fiscal promovat de Guvern.
„Am anunțat din momentul în care a fost asumarea pe pachetul 1, că noi vom încerca să reparăm excesele. Mi se pare excesiv să crezi că vei reface deficitul cu CASS pentru deținuții politici, foștii deținuți politici, că refaci CASS-ul pentru veteranii de război, care sunt și invalizi sau urmași, văduve de război. Și chiar dacă vrei să contribui la o politică sănătoasă, care e absolut necesară în România, refaci deficitul cu CASS-ul pentru, așa cum știți, mame. Și astea sunt lucruri pe care le-am anunțat. Sunt lucruri pe care le-am anunțat de atunci, când am spus că vom încerca să le reparăm. Și care par excese.”, a mai spus Grindeanu.
Articolul Grindeanu, avertisment pentru coaliție: „Nu ții cont de părerile PSD, nu vei avea un parcurs lin. PSD este principalul partid al coaliției” apare prima dată în Mediafax.
Artistul a discutat despre complexitatea teatrului și puterea pe care o are actorul în a transmite emoție prin intermediul vocii și al expresivității faciale, fără a se baza exclusiv pe cuvinte.
În timpul interviului, Mihai Gruia Sandu a subliniat faptul că în comunicare, cuvintele reprezintă doar 17% din mesaj, restul fiind transmis prin tonalitatea vocii și felul în care sunt livrate.
El a exemplificat acest concept printr-un exercițiu surprinzător: un fost student al său a demonstrat 80 de moduri în care poate fi spus cuvântul „da”, fiecare având o semnificație diferită. Acest detaliu evidențiază puterea actorului de a manipula cuvintele și de a construi relația dintre actor și spectator, o relație pe care nici filmul, nici televiziunea nu au reușit să o înlocuiască complet.
Mihai Gruia Sandu a mai discutat despre natura unică a teatrului, față de alte forme de artă, subliniind faptul că teatrul rămâne o formă „elevată” de artă, datorită relației directe dintre actor și public.
„Teatrul este o chestie elevată, iar relația directă e unică”, a punctat el. În contrast, filmele, chiar și cele mai apreciate, sunt văzute de acesta ca o formă de divertisment mai ieftin, accesibilă unui public larg.
Pe lângă reflecțiile asupra meseriei de actor, Mihai Gruia Sandu a abordat și teme precum suferința, vindecarea și aproprierea de divinitate, vorbind despre „Marea Trecere” și despre cum oamenii pot ajunge la fericire prin exerciții simple de eliberare a durerii. Artistul a evidențiat importanța introspecției și a conexiunii cu sine pentru a depăși momentele dificile ale vieții.
Acesta a fost un episod profund, în care Mihai Gruia Sandu a oferit o viziune complexă asupra teatrului, vieții și condiției umane, reafirmând importanța relației actor-spectator și puterea emoției în arta dramatică.
Articolul Mihai Gruia Sandu despre puterea teatrului și relația actor-spectator în podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene apare prima dată în Mediafax.
Gauff, în vârstă de 21 de ani, a câştigat al doilea titlu al anului, după ce a câştigat French Open pe zgură, iar acum are 11 titluri în carieră, transmite AP.
Pegula, în vârstă de 31 de ani a învins-o în semifinale pe Aryna Sabalenka, clasată pe primul loc. Dar de data aceasta a pierdut avântul şi a ratat al 10-lea titlu din carieră, Gauff devenind a doua americancă care a câştigat titlul la Wuhan, după Venus Williams în 2015.
A fost a şaptea lor întâlnire din carieră şi prima într-o finală. Pegula conduce cu 4-3 la general împotriva lui Gauff, cu care a câştigat mai multe titluri WTA la dublu.
Articolul Coco Gauff o învinge pe Jessica Pegula şi câştigă turneul Wuhan Open apare prima dată în Mediafax.
Cei doi au discutat despre „intensificarea eforturilor comune şi un angajament mai mare în pregătirile pentru următoarea fază după încetarea focului în Fâşia Gaza”, potrivit unui comunicat al biroului prim-ministrului.
Întâlnirea, care a avut loc la Ramallah, în Cisiordania ocupată, şi la care a participat şi ministrul Planificării şi Cooperării Internaţionale, Stephan Salameh, s-a concentrat pe reconstrucţia Gazei şi unificarea instituţiilor palestiniene din Cisiordania şi Gaza, ca parte a „realizării Statului Palestina pe teren”, scrie Al Jazeera.
Mustafa a subliniat, de asemenea, necesitatea exercitării unei presiuni internaţionale asupra Israelului pentru a elibera fondurile palestiniene reţinute şi a opri atacurile în curs din Cisiordania.
La rândul său, Bigot a reafirmat sprijinul UE pentru „ajutorul, redresarea şi reconstrucţia în Fâşia Gaza” şi pentru reluarea misiunii sale de asistenţă la frontieră în Rafah.
Articolul UE și Autoritatea Palestiniană discută viitorul Gazei: Reconstrucție, unificare și presiuni asupra Israelului apare prima dată în Mediafax.
Zelenski l-a informat pe Macron despre nevoie Ucrainei privind întărirea Apărării aeriene, dar și dezvoltarea programului PURL, programul finanțare întocmit de NATO, destinat achiziționării de arme și muniții specific nevoilor urgente ale Ucrainei în domeniul Apărării.
„L-am informat despre nevoile noastre prioritare – în primul rând, sisteme de apărare aeriană și rachete. Rusia profită acum de momentul actual – faptul că Orientul Mijlociu și problemele interne din fiecare țară beneficiază de atenție maximă. Atacurile rusești au devenit și mai josnice. Am discutat despre cum să contracarăm acest lucru. În special, lucrăm la extinderea inițiativei PURL”, se arată în postarea pe X publicată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, duminică dup-amiază.
Zelenski anunță intensificarea presiunilor diplomaticeOficialul a mai precizat că se află în contact cu partenerii diplomatici străini. Acesta a anunțat că Ucraina se pregătește să crească presiunile diplomatice asupra Rusiei.
„(…)Am coordonat contactele cu alți parteneri și demersurile diplomatice pentru săptămânile următoare” a declarat Zelenski.
Președintele Ucrainei a adoptat sâmbătă un nou set de sancțiuni asupra Rusiei. Măsura face parte din planul Kievului de a lucra alături de aliați în vedere impunerii presiunii economice asupra Rusiei. De asemenea, Japonia a introdus sâmbătă noi sancțiuni pentru Rusia.
Articolul Zelenski a cerut sisteme de Apărare, dar și Rachete de la Macron. Ucraina își intensifică presiunea diplomatică asupra Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Moneda, care ar marca 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA, are pe avers imaginea lui Trump în profil, iar pe revers acesta ridică pumnul în semn de sfidare, însoțit de cuvintele „luptă, luptă, luptă”, un slogan simbolic care a apărut după tentativa de asasinare a președintelui în 2024.
Deși este încă doar o propunere, moneda cu Trump ridică o întrebare importantă legată de legislația americană, care interzice reprezentarea persoanelor în viață pe monede.
În trecut, și în Roma Antică, astfel de reprezentări au stârnit controverse.
Profesorul Peter Edwell, specialist în istoria antică la Universitatea Macquarie din Sydney, face un paralelism între această propunere și evenimentele din Republica Romană, când, în 88 î.Hr., generalul Sulla a fost primul lider roman care și-a pus imaginea pe o monedă, iar acest act a fost văzut ca o încălcare a convențiilor republicane.
Paralele istorice între monedele romane și propunerea din SUAMonedele romane din perioada Republicii, mai ales cele emise în timpul lui Sulla și Iulius Cezar, sunt văzute ca semne ale unei tranziții de la republică la monarhie.
La fel ca Sulla și Cezar, Trump este perceput de unii ca un lider care sfidează normele tradiționale ale democrației americane, iar propunerea unei monede cu imaginea sa ar putea reflecta o schimbare similară în direcția unei autocrații. În 44 î.Hr., Cezar a fost acuzat că a dorit să instituie o monarhie, iar monedele cu imaginea sa au fost considerate un act de provocare.
Mai mult, unele dintre acțiunile recente ale președintelui Trump, precum semnarea de ordine executive sau desfășurarea trupelor federale, au fost comparate cu măsurile autoritare ale lui Sulla. Această comparație sugerează că moneda cu Trump ar putea simboliza o schimbare semnificativă în Statele Unite, marcând o perioadă de tranziție de la democrație la o formă de guvernare mai autoritară.
Impactul monedei cu Trump asupra imaginii Statelor UniteChiar dacă propunerea monedei nu încalcă tehnic legea, mulți consideră că aceasta ar încălca convențiile istorice, mai ales în contextul în care astfel de simboluri sunt adesea asociate cu derapaje politice și dictaturi.
Moneda cu Trump ar putea deveni un simbol al unei perioade dificile în istoria politică a SUA, similar cu felul în care monedele romane din perioada crizei republicane au marcat sfârșitul unei ere.
Profesorul Edwell sugerează că această propunere ar putea semnala, la fel ca și monedele romane din trecut, o schimbare în fundamentul politic al Statelor Unite, dintr-o democrație înspre o formă de guvernare mai concentrată în mâinile unui singur lider.
Articolul Trump pe o monedă? Când Iulius Cezar a încercat asta, Republica Romană s-a prăbușit la scurt timp după aceea. apare prima dată în Mediafax.
