Polițiștii din Vulcan au făcut șase percheziții, miercuri, într-un dosar care vizează mai multe furturi din acest an de la unitatea minieră EM Vulcan.
Din cercetări a reieșit că mai multe persoane intrau noaptea în mină prin escaladare și prin forțarea sistemelor de închidere ale magaziilor și atelierelor mecanice.
Cele șapte persoane suspectate, printre care și un minor, au furat cabluri din cupru legate la rețeaua electrică, motoare aflate în funcțiune și diverse unelte de mină.
Pentru a nu atrage atenția, aceștia purtau haine de miner și au invocat pretexte legate de activități dispuse de conducerea unității, în timp ce tăiau cablurile sau piesele utilajelor pentru a le vinde rapid.
Paguba produsă minei este de aproximativ 40.000 de lei. Faptele au dus la defecțiuni tehnice care au oprit temporar munca în mină.
În cadrul acțiunii, polițiștii au descins la adrese din orașele Vulcan, Petroșani și Timișoara. Au descoperit probe și au recuperat jumătate din bunurile furate.
În urma activităților desfășurate, polițiștii au dispus reținerea pentru 24 de ore a șase persoane cu vârste cuprinse între 20 și 43 de ani, acestea urmând să fie prezentate Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani, în vederea dispunerii măsurilor legale.
La acțiune au participat polițiști din Hunedoara și Timiș, precum și jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara.
Autoritățile anunță că „polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Infracționalității de Mediu au identificat, în urma unei sesizări, mai multe resturi de origine animală, în stare avansată de putrefacție, la ieșire din localitatea Culmea”.
Descoperirea a fost făcută în noaptea de marți spre miercuri. La fața locului s-au deplasat polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Infracționalității de Mediu, împreună cu reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Constanța, ai Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Constanța și ai unității administrativ teritoriale.
„În urma cercetării la fața locului s-a stabilit faptul că, pe un teren de aproximativ 10.000 de metri pătrați, se află abandonate resturi de origine animală, respectiv subproduse de origine animală nedestinate consumului uman, în stare avansată de putrefacție, precum și diverse deșeuri inerte (plăci de azbest, plastice, profile de aluminiu, anvelope auto, etc.). De asemenea, au fost identificate 197 de crotalii auriculare de ovine și 24 de crotalii auriculare de bovine, fiind ridicate, de către reprezentanții D.S.V.S.A. Constanța, în vederea stabilirii trasabilității acestora”, au transmis anchetatorii.
Terenul va fi curățat și a fost deschis dosar penal pentru „abandonarea, aruncarea și/sau ascunderea deșeurilor”.
Pentru Winston Churchill (1874-1965), chiar în Marea Britanie, lucrurile merg foarte prost, relatează Bild. Eroul celui de-al Doilea Război Mondial ar putea fi șters de pe bancnotele britanice.
Miercuri, Banca Angliei a anunțat că următoarea serie de bancnote britanice va prezenta animale sălbatice – arici, vidre sau alte specii locale.
Până acum, bancnotele prezentau personalități istorice:
Cu toate acestea, britanicii nu vor renunța imediat la ele. Noile bancnote vor fi emise abia peste câțiva ani.
Schimbările monetare sunt o decizie a cetățenilor britanici.
În vara anului 2025, a avut loc un sondaj la scară largă, la care au participat 44.000 de persoane; 60% dintre acestea au ales „natura” ca temă preferată pentru noile bancnote, iar o minoritate de 38% dorește să continue să vadă figuri istorice în portofelele lor.
Banca Angliei a declarat că caută motive care să simbolizeze Regatul Unit, să rezoneze cu publicul și, mai ales, să nu provoace controverse.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca lucrurile să se desfășoare fără conflicte.
Potrivit Bloomberg, eliminarea simbolurilor naționale de pe bancnote va provoca nemulțumire, în principal printre conservatori, pentru care Churchill este considerat o figură cheie a istoriei britanice.
Un deputat conservator a numit imediat ideea de a lua în considerare alternative la figurile istorice „extrem de corectă politic”.
În vara anului 2026, ar trebui să aibă loc un alt sondaj – britanicii vor putea alege anumite specii de animale. Câinii, pisicile și alte animale de companie nu participă la concurs.
Anunțul a fost făcut joi, chiar în timpul ședinței de guvern în care se discută proiectul de buget.
„Reprezentanții PSD din Guvern vor aviza, cu obiecții, proiectul de buget pentru a depăși blocajul provocat de premierul Bolojan, în elaborarea acestui act normativ esențial pentru economia românească. Mutarea dezbaterii la nivel parlamentar va permite partidelor din Coaliție să transpună în Legea Bugetului toate elementele respinse în mod nejustificat de către șeful Executivului”, a transmis PSD.
Social democrații l-au atacat pe premierul Ilie Bolojan acuzându-l că blochează adoptarea bugetului.
„În contextul turbulențelor economice globale, întârzierea adoptării bugetului de stat reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stabilitatea economică a țării. România nu își permite perpetuarea acestei stări de incertitudine, din cauza blocajului provocat de un singur om! În aceste momente dificile, statul român are nevoie de o conducere coerentă și constructivă pentru a putea reacționa rapid la provocările din piețele internaționale”, a precizat PSD.
Iranul primește ajutor medical din partea Rusiei, după ce Moscova a decis să trimită un transport umanitar de medicamente care va ajunge în țară prin Azerbaidjan. Anunțul a fost făcut joi, de într-o Ministerul rus pentru Situații de Urgență, care a precizat că transportul include peste 13 tone de medicamente.
„Livrarea medicamentelor către Republica Azerbaidjan a fost organizată pentru transferul ulterior către reprezentanții autorizați ai guvernului Republicii Islamice Iran”, se arată într-un comunicat al ministerului, citat de Izvestia.
Ordinul, venit de la PutinPotrivit instituției, ordinul pentru trimiterea ajutorului umanitar a fost dată chiar de Vladimir Putin, iar ministrul pentru Situații de Urgență, Aleksandr Kurenkov, a dispus doar punerea în aplicare a acestuia.
Transportul umanitar va fi efectuat cu un avion Il-76 al Ministerului rus pentru Situații de Urgență.
Ajutorul rusesc vine la câteva zile după ce Azerbaidjanul a trimis la rândul său sprijin umanitar în Iran. Marți, autoritățile de la Baku au expediat aproximativ 30 de tone de produse alimentare și materiale medicale, după o convorbire telefonică dintre președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian.
Viktor Orban și aliații săi par să folosească disputa pentru a obține câștiguri politice maxime înainte de alegerile de luna viitoare, care ar putea pune capăt guvernării de 16 ani a guvernului său naționalist, relatează The Guardian.
Orban a publicat miercuri seară o înregistrare video în care pretinde că vorbește la telefon cu fiicele sale. „Sunt sigur că veți vedea la știri că ucrainenii m-au amenințat nu doar pe mine, ci și pe dumneavoastră”, a spus el, aparent emoționat. „Copiii mei și nepoții mei… Trebuie să luăm asta în serios, dar nu trebuie să ne fie frică.”
Se pare că Orban răspundea la cuvintele lui Hrihoriy Omelchenko, un politician pensionar care a servit în serviciul de securitate SBU al Ucrainei în anii 1990. El l-a amenințat pe Orban într-un interviu televizat din această săptămână, sugerând că forțele de ordine l-ar putea vâna pe liderul maghiar dacă nu își schimbă poziția anti-ucraineană.
Anterior, Volodimir Zelenski amenințase că „va da adresa acestei persoane forțelor noastre armate” în timp ce vorbea despre Orban, comentarii care i-ar fi determinat pe aliații europeni să-i ceară președintelui ucrainean să-și modereze retorica.
Viktor Orban, relații complicate cu KievulOrban a fost mult timp cel mai pro-rus lider al națiunilor UE, ceea ce a dus la relații complicate cu Kievul, dar, întrucât sondajele îl plasează cu până la 20 de puncte în spatele contracandidatului său Péter Magyar înainte de alegerile parlamentare de luna viitoare, campania anti-Ucraina din Ungaria a intrat în plină desfășurare.
Declanșatorul ultimei runde de tensiuni a fost afirmația Ucrainei că va dura câteva săptămâni pentru a repara o conductă de petrol care transportă petrol rusesc în Ungaria, conductă care ar fi fost avariată într-un atac cu drone rusești.
În practică însă, discuțiile interne arată diferențe de interpretare între factorii politici de decizie și reprezentanții industriei privind modul în care vor fi utilizate fondurile și cât va beneficia în mod real industria națională de apărare.
Ministerul Apărării: SAFE ar putea revitaliza industria de apărareReprezentanții Ministerului Apărării consideră că instrumentul european ar putea deveni o oportunitate pentru modernizarea industriei de apărare din România. „Războiul din Ucraina a generat deja multe schimbări”, a declarat Miruță, reprezentant al Ministerului Apărării, în cadrul unei conferințe dedicate sectorului de apărare. „Trebuie să recunoaștem care este problema și să înțelegem că există multe aspecte de rezolvat.”
Potrivit acestuia, conflictul din apropierea României a evidențiat legătura directă dintre capacitatea militară și capacitatea industrială. „În ultimele zile am văzut că nu poate exista capacitate militară fără capacitate industrială.” În acest context, Ministerul Apărării consideră că fondurile SAFE ar trebui folosite pentru revitalizarea capacităților industriale.
Oficialul a subliniat și faptul că mecanismele de achiziții comune la nivel european pot aduce beneficii suplimentare. „Achizițiile comune care au fost deja realizate înseamnă livrări mai rapide și prețuri mai mici.”
General-maior (r) Dan Grecu, președintele AORR, consideră însă că astfel de rezultate depind în mare măsură de modul în care sunt structurate procedurile de achiziție. Potrivit lui, termenele mai scurte de livrare și costurile mai mici pot fi obținute doar dacă cadrul asigură o competiție reală între furnizori. „După cum s-a menționat, dacă se dorește cu adevărat livrare mai rapidă și prețuri mai mici, cadrul de bază trebuie structurat astfel încât licitația competitivă și estimarea comparativă să fie obligatorii, nu să fie analizată doar o singură companie sau un singur produs”, a declarat Grecu.
El a mai observat că mecanismul SAFE face referire la termene de livrare care pot ajunge până în 2030, ceea ce ridică întrebări despre viteza reală de implementare a anumitor programe.
SAFE și dimensiunea strategică a industriei de apărareAdministrația Prezidențială pune un accent mai mare pe rolul strategic al acestor programe în consolidarea poziției României în cadrul NATO. „Trebuie să dezvoltăm capabilități la standard NATO care să asigure coerență și interoperabilitate”, a declarat Vlad Ionescu, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale.
Potrivit acestuia, parteneriatele industriale rezultate din programele de apărare vor avea un rol strategic în regiunea Mării Negre. „Parteneriatele industriale pe care România le va stabili vor consolida prezența NATO la Marea Neagră”, a afirmat Ionescu.
În acest context, apare clară necesitatea unor eforturi proactive pentru a asigura capabilități industriale pe termen lung prin cadrul SAFE. În final, acest lucru ar putea permite României să devină un stat capabil să își exercite o voce mai puternică în NATO.
Parlamentul cere claritate privind impactul economicPe lângă aceste mesaje oficiale, Parlamentul a început să solicite analize mai detaliate privind modul în care programul SAFE va influența industria națională de apărare.
Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare din Senat, consideră că programul ar trebui evaluat nu doar prin prisma capabilităților militare, ci și a impactului economic. „Programul SAFE nu înseamnă doar achiziția de capabilități militare, ci și dezvoltarea industriei naționale”, a declarat aceasta. În opinia sa, industria de apărare trebuie tratată ca parte a strategiei mai largi de securitate a țării. „Pentru noi, industria de apărare nu este doar un subiect; este parte a strategiei naționale de securitate și reziliență.” Pauliuc consideră că mecanismul european ar trebui folosit pentru sprijinirea redresării industriale. „SAFE trebuie utilizat ca mecanism de redresare economică și industrială.”
Totuși, rămân întrebări privind distribuția concretă a beneficiilor economice. „Cât din finanțarea SAFE va rămâne în România, câți ingineri vor fi plătiți aici și câte soluții ‘made in Romania’ vom avea?” Ea a subliniat, de asemenea, că România are una dintre cele mai mari alocări din Uniunea Europeană. „SAFE este o oportunitate istorică. Nu este un bilet rezervat.”
Industria: lipsa dezbaterii și incertitudini privind implementareaCriticile sunt mai directe din partea reprezentanților industriei de apărare. Constantin Manole, reprezentând asociația industriei de apărare PATROMIL, subliniază că SAFE implică de fapt trei actori principali, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și statele membre, ceea ce complică procesul de decizie. „Puțini menționează că în SAFE avem de fapt trei actori: Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și statele membre”, a spus el.
Manole a semnalat și o problemă procedurală. „Din păcate, cele 21 de propuneri nu au beneficiat de o dezbatere parlamentară.” Un alt aspect sensibil este calendarul de implementare. Programul este prevăzut să ruleze până în 2030, iar întârzierile pot avea consecințe directe asupra finanțării. „Problema vitezei nu este discutată suficient. Programul se derulează până în 2030. Ce se întâmplă dacă obținem anumite împrumuturi, dar livrarea nu se face la timp și pierdem finanțarea?” a întrebat el. De asemenea, a avertizat că mediul de securitate evoluează rapid. „De multe ori, natura amenințării se schimbă.”
General-maior (r) Dan Grecu, președintele AORR, atrage atenția că procedurile de achiziție pot influența atât prețul, cât și rezultatul operațional. „Absența competiției nu garantează cel mai mic preț. Una este un proces de achiziție bazat pe licitație competitivă, cu preț și condiții, și alta este atribuirea directă. Într-un proces competitiv, toate companiile își prezintă cele mai bune oferte și poți alege dintre ele”, a spus el. Potrivit acestuia, deciziile de achiziție implică adesea considerente politice, în timp ce finanțarea provine în final din bugetul național. „În termeni simpli, sistemele achiziționate trebuie să răspundă cerințelor operaționale ale utilizatorilor. Dacă apar diferențe, atunci utilizatorii trebuie consultați, deoarece ei trebuie să analizeze concret dacă acele modificări răspund cerințelor operaționale.”
Producția locală, testul real al SAFEDincolo de dezbaterea politică, întrebarea esențială rămâne câtă producție militară va avea efectiv loc în România. Această discuție este deosebit de relevantă în două programe majore de achiziție: vehiculele de luptă ale infanteriei (IFV) și elicopterele militare. În cazul IFV, există deja pe piață o propunere publică care oferă un nivel de localizare de peste 80%. Un astfel de nivel ar presupune producție substanțială în România, transfer de tehnologie și implicarea furnizorilor locali.
În paralel, România are deja capacități industriale în sectorul aerospațial. Facilitatea din Brașov dispune de infrastructura necesară pentru producția și integrarea elicopterelor, ceea ce ar putea permite realizarea unei părți semnificative a programului în țară. General-maior (r) Dan Grecu, președintele AORR, consideră că în programele de achiziții cerințele operaționale trebuie să aibă prioritate față de deciziile politice. „Dacă aceste cerințe nu sunt îndeplinite, atunci fie militarii acceptă soluția, ceea ce înseamnă că cerințele operaționale nu vor fi respectate, fie furnizorul trebuie schimbat”, a spus el.
El consideră, de asemenea, că interesul național ar trebui să fie extinderea capacităților de producție interne în întregul sector de apărare. „Interesul național ar trebui să fie să producem cât mai mult în România, fie că vorbim de echipamente, sisteme de artilerie, tancuri, vehicule blindate sau muniții. Mai ales în ceea ce privește sistemele și munițiile pentru forțele terestre, ar trebui să dezvoltăm un ecosistem complet capabil să asigure pregătirea în orice situație.” Fără astfel de componente industriale, există riscul ca marile programe de achiziții să rămână simple achiziții externe, cu un impact economic limitat în România.
O dezbatere abia la începutProgramul SAFE oferă României acces la resurse financiare semnificative pentru modernizarea apărării. În același timp, el deschide o dezbatere mai amplă despre rolul industriei naționale de apărare în programele de achiziții militare. Pe de o parte, autoritățile susțin că mecanismul european poate ajuta la revitalizarea capacităților industriale existente. Pe de altă parte, parlamentarii și reprezentanții industriei cer mai multă transparență, proceduri competitive de achiziție și o strategie mai clară privind producția locală.
Diferența dintre aceste abordări va deveni probabil vizibilă în modul în care vor fi structurate marile programe de achiziții în anii următori. Fără decizii clare privind producția în România, oportunitatea economică asociată programului SAFE ar putea rămâne limitată.
„Astăzi, multe țări, în primul rând SUA, încep să înțeleagă mai bine rolul cheie și sistemic al petrolului și gazelor rusești în asigurarea stabilității economiei globale, precum și ineficiența și natura distructivă a sancțiunilor împotriva Rusiei”, a transmis Dmitriev pe Telegram, potrivit CNN.
Comentariile lui Dmitriev au venit în contextul în care prețurile petrolului au depășit din nou 100 de dolari pe baril în timpul tranzacțiilor nocturne, pe fondul continuării războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, care afectează aprovizionarea globală cu combustibil.
Ca urmare a penuriei, SUA au acordat Indiei o derogare de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc, în ciuda campaniei de presiune îndelungate a lui Trump asupra New Delhi pentru a renunța la petrolul rusesc.
Dmitriev a declarat că el și reprezentanții administrației Trump au discutat despre proiecte care ar putea „contribui la restabilirea relațiilor ruso-americane și la criza actuală de pe piețele globale de energie”.
