„Astăzi se împlinesc șase luni de când am intrat în guvern. Șase luni în care nu mi-am schimbat cu nimic convingerea că România merită mai mult decât a primit în ultimii 36 de ani. Niciodată în viață nu am fugit după vreo funcție și, cu atât mai puțin una, după una publică. Am venit cu o singură credință: că există un moment în care oamenii politici, indiferent de partid, au înțelepciunea să accepte faptul că jocul vechi s-a terminat”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de vicepremierul Oana Gheorghiu.
Vicepremierul și-a prezentat bilanțul celor șase luni de mandat și a detaliat ostilitatea cu care demersurile sale au fost întâmpinate. „Am demarat proiectul-pilot pentru diagnosticarea celor 22 de companii și stabilirea soluțiilor optime. Am pus umărul la funcționarea reală a AMEPIP după ce noua conducere a fost selectată. Am început să săpăm. Să cerem documente. Să înțelegem mecanisme.Să vedem cum se manipulează selecțiile în consiliile de administrație, cum se ascund pierderile, cum funcționează un sistem construit ca să protejeze incompetența și să recompenseze loialitatea politică”, spune Gheorghiu, subliniind că aceste demersuri au fost întâmpinate de blocaje, ostilitate, întâlniri evitate și minciuni.
Critici la adresa PSDGheorghiu a criticat reacția PSD în ceea ce privește limitarea unor pachete minoritare din companiile de stat, evidențiind că demersul a fost discutat cu vicepremierul social-democrat, Marian Neacșu, iar după trimiterea unei propuneri oficiale, formațiunea nu a răspuns.
Vicepremierul a evidențiat diferența dintre performanțele financiare ale companiilor listate și cele nelistate: „Companiile de stat nelistate au generat pierderi cumulate de 14 miliarde lei. Companiile de stat listate au generat 8 miliarde de lei aduse la buget într-un singur an”.
Acuzații de ipocrizieOana Gheorghiu a lansat atacuri dure și la retorica Partidului Social Democrat, dar și ipocrizia formațiuni în privința acestui subiect. „Sub sloganul „nu ne vindem țara” vor de fapt un singur lucru: să îi țină în beznă pe cei care nu au acces la minime cunoștințe financiare, nu au acces la date, care nu înțeleg mecanismele piețelor de capital, care aud „bursă” și se gândesc la ceva rău și amenințător. Sunt cei care vă spun că listarea la bursă e vânzare ascunsă a țării, deși ei înșiși au făcut-o de patru ori când erau la putere”, se arată în mesajul vicepremierului.
„Lupta PSD nu e cu Bolojan. Nu e cu mine. Nu e cu ideea de reformă. E lupta pentru a păstra controlul politic asupra companiilor de stat. Pentru a îndestula buzunare, orgolii și sete de putere”, conchide Oana Gheorghiu.
În martie 2026 au fost eliberare 3.112 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidențiale, numărul din această lună înregistrând o creștere cu un procent de 30,4% față de luna februarie 2026. Autorizațiile au fost eliberate pentru o suprafață utilă totală de 713450 mp.
Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 71,7% sunt pentru zona rurală.
În luna martie 2026 numărul de autorizații eliberate de primăriii pentru clădiri rezidențiale a crescut, fiind acordate 726 de autorizații în plus.
Potrivit INS, creșterea eliberării autorizațiilor de construire pentru clădiri s-a văzut cel mai mult în regiunile din Nord-Vestul țării, în județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj – fiind eliberate 175 de autorizații în plus.
În județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea au fost eliberate 141 de autorizații în plus, în județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman au fost eliberate peste 137 de autorizații, în timp ce în București – Ilfov au fost eliberate 109 autorizații în plus.
În Sud-Vestul Olteniei, județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea au fost eliberate doar 67 de autorizații de construire în plus, iar în centrul țării fost eliberate doar 3.
O scădere a numărului de autorizații eliberate pentru clădirile rezidențiale s-a înregistrat în județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, fiind eliberate cu 32 de autorizații mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut.
Mai multe clădiri nerezidențiale autorizateÎn ceea ce privește clădirile nerezidențiale, în luna martie a acestui an au fost eliberate 531 autorizaţii de construire, în crește cu un procent de 8.8% față de luna februarie a acestui an. Acestea au fost acordate pentru o suprafață totală de 605237 mp.
Comparativ cu luna februarie, au fost acordate autorizații pentru suprafețe utile mai mari a clădirilor nerezidențiale, acestea ajungând să aibă cu 326703 mp în plus.
În ceea ce privește zonele țării, suprafețele utile la clădirile nerezidențiale au crescut cel mai mult în regiunea Nord-Vest a țării, compusă din județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj, unde suprafața utilă pentru care s-au acordat autorizații pentru clădiri nerezidențiale a crescut cu 31.3305 mp în plus.
Creșteri ale suprafeței utile pentru clădirile nerezidențiale au mai fost înregistrate și în Municipiul București și județul Ilfov, unde suprafața a crescut cu 34.945 în plus. De asemenea, suprafața autorizată a crescut și în județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, din regiunea Vest, unde au fost înregistrate autorizații pentru clădiri nerezidențiale cu o suprafață de 22.919 mp în plus.
Creșteri au fost și în Centrul țării, în județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, acolo unde suprafața autorizată a clădirilor nerezidențiale a crescut cu peste 16.928 de mp, potrivit INS.
Unde se vor construi clădiri nerezidențiale mai mici?La polul opus, scăderi ale suprafeței pentru care au fost eliberate autorizații de construire se înregistrează în regiunea de Sud-Vest a Olteniei, județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea, unde au fost autorizate clădiri nerezidențiale a căror suprafață au scăzut cu 23.286 mp.
În regiunea de Nord-Est a țării, județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, suprafața autorizată a cădirilor nerezidențiale a scăzut cu 23.123mp. Scăderi ale suprafeței de construire au fost înregistrate și în județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, unde suprafețele aprobate pentru clădiri nerezidențiale au scăzut cu 11.362 de mp.
De asemenea, suprafețele autorizate pentru construcția clădirilor nerezidențiale au scăzut și în județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, fiind autorizată construirea unor clădiri cu 3.623 mp. mai puțin.
Autoritățile avertizează că, în perioada minivacanței de 1 Mai, valorile de trafic ar putea crește semnificativ. Acestea vor duce la timpi de așteptare mai mari decât în mod obișnuit pentru traversarea podului. Pentru a evita blocajele și întârzierile, șoferii și operatorii de transport sunt sfătuiți să își planifice din timp traseele și să ia în calcul rute alternative.
Rute alternative recomandatePentru traversarea frontierei cu Bulgaria, autoritățile indică mai multe puncte de trecere:
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că acționează zilnic, împreună cu celelalte instituții competente, pentru prevenirea activităților ilegale și pentru gestionarea eficientă a traficului în zona de frontieră. Totodată, instituția colaborează permanent cu autoritățile de frontieră din Bulgaria pentru fluidizarea circulației și menținerea unui climat de siguranță. Reprezentanții Poliției de Frontieră subliniază că echipele sunt în teren pentru a oferi sprijin participanților la trafic și recomandă respectarea indicațiilor autorităților pentru evitarea aglomerației.
Deși pare simplu la prima vedere, definirea limitei galaxiei este dificilă, deoarece densitatea stelelor și a gazelor scade treptat pe măsură ce ne îndepărtăm de centrul galactic.
Potrivit unui studiu publicat în revista științifică Astronomy & Astrophysics, marginea Căii Lactee poate fi definită ca zona în care încetează formarea activă de stele. Cercetătorii au stabilit că această limită se află între 11,28 și 12,15 kiloparseci de centrul galaxiei, echivalentul a aproximativ 40.000 de ani-lumină.
Pentru a determina cu precizie marginea Căii Lactee, oamenii de știință au analizat vârsta a peste 100.000 de stele gigant. Datele au fost colectate din mai multe proiecte astronomice importante, printre care APOGEE-DR17, LAMOST-DR3 și Gaia.
Analiza a evidențiat o relație interesantă între vârsta stelelor și distanța acestora față de centrul galaxiei. Cercetătorii au identificat un model în formă de „U”, care arată că stelele din apropierea centrului sunt foarte vechi, apoi devin progresiv mai tinere către exterior, până la un anumit punct. După această limită, stelele încep să fie din nou mai vechi.
Acest punct reprezintă, potrivit autorilor studiului, marginea Căii Lactee din perspectiva formării de stele.
Motivul pentru care stelele devin mai bătrâne spre exteriorExplicația pentru acest model ține de istoria formării galactice. În apropierea găurii negre supermasive din centrul galaxiei, gazul și praful cosmic erau mult mai dense, ceea ce a favorizat formarea rapidă a stelelor în urmă cu miliarde de ani.
În regiunile mai îndepărtate, materia este dispersată, iar procesele gravitaționale care duc la apariția stelelor se desfășoară mai lent. Astfel, stelele devin mai tinere pe măsură ce ne apropiem de limita zonei de formare.
Dincolo de marginea Căii Lactee, cercetătorii au descoperit totuși stele mai vechi. Acestea nu s-au format în acea regiune, ci au migrat de-a lungul timpului din zonele interioare ale galaxiei.
Migrarea stelelor dincolo de limita galaxieiOamenii de știință cred că stelele care există dincolo de marginea Căii Lactee au fost împinse spre exterior de forțele gravitaționale ale brațelor spirale sau de bara centrală a galaxiei.
Aceste mecanisme acționează asemenea unui efect de „praștie cosmică”, mutând stelele din regiunile active de formare către zonele periferice. Astfel, regiunile exterioare ale galaxiei sunt populate de stele bătrâne, care au migrat în decursul a miliarde de ani.
Studiul propune trei explicații principale pentru existența unei limite clare în procesul de formare a stelelor.
Prima ipoteză se referă la rezonanța Outer Lindblad produsă de bara centrală a galaxiei, care poate perturba fluxul de gaz și îl poate concentra în zonele interioare.
A doua explicație vizează deformarea planului galactic, cunoscută drept „warp galactic”, care dispersă gazul cosmic pe o suprafață mai mare.
A treia ipoteză sugerează că gazul din regiunile exterioare devine prea rarefiat pentru a se răci și condensa suficient încât să formeze noi stele.
Descoperirea ajută astronomii să înțeleagă mai bine structura galaxiei noastre și să clasifice Calea Lactee drept o galaxie de tip II, caracterizată printr-o scădere accentuată a densității stelare spre exterior.
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) anunță, joi, lansarea licitației pentru construirea unei noi parcări „Long Term” la Aeroportul Henri Coandă.
Potrivit unui comunicat de presă, parcarea va fi supraetajată, va avea 4 niveluri și va oferi 795 de locuri pentru staționare pe termen lung.
„Noua infrastructură va fi amplasată pe terenul aeroportului, în proximitatea stației CFR „Aeroport Henri Coandă”, cu ieșiri directe la drumul spre DN1. Accesul pasagerilor spre parcare se va realiza facil, prin rețeaua de drumuri interioare ale aeroportului, terenul aflându-se în apropierea sensului giratoriu „Sud”. Atât construcțiile existente pe teren, în suprafață totală construită la sol de 535.00 m², cât și sistemul rutier și pietonal de acces către clădirea Tarom Training Center vor fi păstrate integral”, mai menționează CNAB.
Pentru reducerea duratei de execuție, CNAB poate solicita ca unele lucrări să se desfășoare „în regim de 24 de ore, iar constructorul trebuie să aibă în vedere un program de lucru inclusiv pe timp de noapte și în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale”.
Potrivit CNAB, termenul de realizare a parcării este de maximum 2 ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Valoarea estimată a investiției se ridică la 62,6 milioane de lei.
Proiectul privind construirea acestei noi parcări face parte din programul amplu de modernizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Totodată, CNAB a anunțat că a inițiat demersuri și pentru construirea altor parcări, precum și pentru modernizarea și consolidarea parcării etajate „Sosiri”.
„V-aș da un alt exemplu de ce înseamnă să-ți bați joc de banul public nefăcând investiții. Gândiți-vă că Hidroelectrica, în acești ani, a făcut puține investiții. Au preferat să facă profituri pentru că, oricum, apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale, prin baraje, în loc să facă investiții. Și gândiți-vă că dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcționeze pentru că nu poți opri apa, am fi montat de un an-doi niște baterii de stocare, în așa fel încât toată producția între orele de la prânz să fie stocată, să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20-30% mai mici pe piața de energie din România pentru cetățenii noștri.
Dar au preferat să ia bonusuri de performanță în fiecare an pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut, de 150.000-180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, în loc să facă aceste investiții. Dacă le-ar fi făcut, ar fi lăsat foarte puține spații de tranzacționat pe piațe și cei care fac bani din operațiuni care se întâmplă pe piețele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mișcare și prețul energiei ar fi scăzut.”, a declarat Ilie Bolojan.
Pierderile și ineficiența ajung în prețuri și subvențiiPremierul susține că problema nu este izolată și că același tip de management afectează mai multe companii de stat, inclusiv din transporturi, unde costurile sunt transferate către populație.
„Sunt foarte multe zone de genul acesta. Domnul ministru Miruță a prezentat ieri cazul de la Metrorex. Ce a găsit acolo? Sunt niște anormalități, în loc să îți faci reducerea de cheltuieli, să-ți controlezi cheltuielile, să muți ineficiența în prețul final. În cazul companiilor monopoliste din energie care nu-i interesează, pentru că oricum nu sunt alți producători și oricum produc 60% din energia României, trei companii de stat, iar în prețul biletelor la companiile monopoliste din transporturi sau în subvenții de milioane de euro pe care le dăm anual în pierderi enorme.”, a afirmat Ilie Bolojan.
„Găurile negre” se mută direct în buzunarul românilorIlie Bolojan avertizează că lipsa controlului asupra cheltuielilor are un efect direct asupra populației, fie prin facturi mai mari, fie prin bani din bugetul de stat.
„Și orice companie care este în această situație, dacă nu are o conducere, care într-adevăr se uită la cheltuieli și nu își bat joc de banii pe care îi încasează, dacă nu fac asta, ce fac? Se mută cu pierderile, se mută cu găurile negre în prețuri la populație, prețuri de tarife, prețuri de megavat sau în subvenții de la bugetul de stat.”, a explicat Ilie Bolojan.
Exemplu concret: pierderi de 200 de milioane de euroPremierul a dat și un exemplu punctual pentru a ilustra dimensiunea problemelor din sistem.
„Și v-am spus, oricât am aduna, oricât ne-am speti să creștem colectarea, să creștem taxe, oricât am reduce cheltuieli, dacă aceste lucruri nu le corectăm, înseamnă că gândiți-vă doar la o singură companie. Complexul Oltenia, anul trecut pierderile au fost de 200 de milioane de euro. La o singură entitate.”, a precizat Ilie Bolojan.
Avertisment privind viitorul economic al RomânieiÎn final, premierul a atras atenția că fără reforme reale, statul riscă să nu mai aibă resurse pentru investiții esențiale.
„Dacă luăm fiecare companie cu subvenții, cu tot ce înseamnă asta, cheltuielile enorme pe care le face statul român, într-o formă sau alta, se mută, direct sau indirect, în buzunarul cetățenilor. Dacă nu le corectăm aceste lucruri, indiferent cine vine la guvernare, va ajunge să aibă niște spații tot mai mici. Pentru că noi ne-am împrumutat cu viteză foarte mare, nu ne putem opri de la un an la altul să nu ne mai împrumutăm, indiferent ce guvern vine.
Trebuie să ne controlăm acest serviciu al datoriei, în așa fel încât să rămână spații pentru guvernele care vor veni, să aibă resurse să investească în energie, să investească în educație, să investească în sănătate, să creeze condiții de dezvoltare. Pentru că altfel guvernele vor fi niște agenții de plăți, în care să plătească drepturi sociale, în care să plătească dobânzi și să mai facă câte ceva. Dar asta nu e suficient.”, a mai spus Ilie Bolojan.
„Comandanții trebuie să se asigure că sunt create condițiile pentru ca personalul militar să rămână la posturile sale timp de până la două luni, urmate de o rotație obligatorie, care trebuie să aibă loc în termen de o lună. Rotația nu este doar o chestiune de organizare a serviciului, ci o chestiune de conservare a vieții soldaților noștri și de stabilitate a apărării”, spune Sîrskîi, citat de Reuters.
Măsura prevede și obligativitatea evaluărilor medicale periodice, precum și asigurarea hranei și muniției pentru trupele din prima linie.
Decizia șefului armatei ucrainene vine pe fondul intensificării războiului cu drone care provoacă dificultăți ucrainenilor în eforturile de aprovizionare și deplasare a trupelor.
Ordinul a fost dat și în urma relatărilor despre soldați care au fost nevoiți să rămână perioade îndelungate pe front, în condiții extrem de dificile, care se confruntă cu presiunea avansului lent, dar susținut al armatei ruse.
Armata Ucrainei continuă să se confrunte cu dificultăți în atragerea de noi recruți, pe fondul scăderii entuziasmului pentru înrolare și al criticilor privind condițiile de instruire și comportamentul personalului militar de recrutare.
Premierul Ilie Bolojan a acordat un interviu joi, la Rock FM, în care a fost întrebat despre actuala situație politică din România, în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare generate de PSD prin retragerea sprijinului politic pentru premier și depunerea demisiilor a miniștrilor PSD din Guvern.
Spre finalul interviului, Bolojan a fost întrebat ce citește în prezent sau ce volume are în așteptare. Premierul a precizat că a cumpărat recent cartea „Constituția Libertății”, de Friedrich Hayek, însă nu a reușit să citească, dat fiind contextul politic tensionat din ultima perioadă.
„Să știți că a apărut o carte pe care am apucat să o răsfoiesc, dar dat fiind turbulențele nu am apucat să intru în ea. Am luat-o cred că săptămâna trecută. Este [scrisă de] Hayek, Constituția Libertății”, a declarat acesta la Rock FM.
Bolojan l-a descris pe Friedrich Hayek drept „un autor, totuși, inspirațional, economic” și a adăugat că își propune să revină la lectură în perioada următoare.
Referindu-se la obiceiurile sale, premierul a subliniat rolul lecturii în viața personală.
„În general, citesc pentru că asta, pentru mine, e o formă de delectare. Unii oameni aleargă, unii se delectează într-un fel sau altul. Pentru mine, cititul reprezintă ceva și e o formă de delectare”, a conchis acesta.
