Kremlinul arată semne că este pregătit să încheie războiul cu Ucraina, susțin jurnaliștii independenți ruși citați de Meduza. Cu toate acestea, sursele avertizează că, în cazul unui eșec al negocierilor, Rusia ar putea relua atacurile și ar da vina pe Ucraina pentru escaladarea conflictului.
Întâlnirea dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin este programată pe 15 august în Alaska, în cadrul eforturilor Washingtonului de a media un armistițiu aerian între cele două state. Aceasta survine pe fondul intensificării contactelor diplomatice ale Moscovei cu Occidentul. În ultimele luni, delegații ruși și americani au purtat discuții frecvente privind concesii teritoriale și încetarea ostilităților, inclusiv printr-un posibil armistițiu aerian, potrivit Bloomberg.
Armistițiul aerian Rusia-Ucraina. Ce presupune?Propunerea unui armistițiu aerian ar opri temporar atacurile cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene și asupra infrastructurii aeriene rusești. Pentru Ucraina, aceasta ar însemna reducerea victimelor civile, dar și pierderea unui instrument important de presiune asupra Rusiei. Kremlinul, în schimb, ar câștiga avantajul de a părea pregătit pentru pace, păstrând însă libertatea de a acționa pe teren.
Contactele diplomatice dintre Moscova și Washington includ vizite repetate ale trimisului special Steve Witkoff la Moscova, discuții privind sancțiuni secundare și posibile concesii teritoriale ale Ucrainei, inclusiv asupra Donbasului. Întâlnirea Trump-Putin are rolul de a formaliza aceste negocieri și de a evidenția progresul diplomatic, chiar dacă un acord final rămâne incert.
Represiunea internă și controlul KremlinuluiÎn paralel, Kremlinul își consolidează controlul intern prin legislație restrictivă, represiune selectivă și supraveghere digitală. Sistemul represiv, mai subtil decât în anii anteriori, vizează persoane și organizații care promovează viziuni alternative asupra viitorului Rusiei. Această strategie de „stabilitate represivă” are scopul de a menține autoritatea regimului, chiar și după eventualul sfârșit al războiului.
Viitorul postbelic al RusieiÎn eventualitatea încheierii conflictului, Kremlinul ar putea confrunta crize interne privind legitimitatea puterii și responsabilitatea pentru costurile războiului. Politica represivă și amenințarea cu pedepse severe sunt folosite deja pentru a modela comportamentul societății și a limita dezbaterile asupra viitorului Rusiei.
Articolul O stare de asediu permanent. De ce Kremlinul se pregătește pentru viața după război apare prima dată în Mediafax.
Huangyan este denumirea chineză pentru atolul Scarborough (Bajo de Mansiloc), aflat în apele Mării Chinei de Sud, disputate de China și Filipine.
Potrivit purtătorului de cuvânt He Tiecheng, acțiunile armatei americane „încalcă grav suveranitatea și securitatea Chinei, subminează pacea și stabilitatea în Marea Chinei de Sud și încalcă dreptul internațional și normele de bază care guvernează relațiile internaționale”.
Acesta a adăugat că trupele Comandamentului „rămân în stare de alertă maximă în orice moment pentru a apăra cu fermitate suveranitatea și securitatea” Chinei, precum și „pacea și stabilitatea regională”.
Comandamentul Teatrului de Sud al Armatei Populare de Eliberare (APL) a transmis pe contul oficial de pe rețeaua socială WeChat că nava a intrat în aceste ape „fără permisiunea Guvernului chinez”, fiind ulterior „urmărită, avertizată și alungată”, scrie EFE.
Zona este frecvent scena unor confruntări între navele chineze și cele filipineze.
Tensiunile dintre China și FilipineGarda de Coastă chineză a afirmat luni că mai multe nave filipineze „au pătruns” în apele din apropierea Huangyan, fiind ulterior „alungate”.
La rândul său, Garda de Coastă a Filipinelor a acuzat luni navele chineze că au efectuat „manevre periculoase” în zonă, ceea ce a dus la o coliziune între o navă a Gărzii de Coastă chineze și una a Marinei Armatei Populare de Eliberare, în timp ce urmăreau un vas filipinez.
Manila a mai acuzat navele chineze că au efectuat blocaje și au folosit tunuri cu apă împotriva gărzilor sale de coastă.
Manila și Beijingul au un conflict de lungă durată privind suveranitatea asupra mai multor insule și recife dintr-o regiune strategică, prin care tranzitează aproximativ 30% din comerțul maritim mondial, care găzduiește 12% din resursele globale de pescuit și posibile rezerve de petrol și gaze.
China, care deține cea mai mare flotă maritimă din lume, revendică aproape în totalitate aceste ape din motive istorice, revendicare ce intră în conflict cu pozițiile altor țări din regiune, precum Filipine, Malaezia, Vietnam, Brunei sau Taiwan.
Tensiunile s-au amplificat după venirea la putere, în 2022, a președintelui filipinez Ferdinand Marcos Jr., al cărui guvern a consolidat alianța cu Statele Unite și a adoptat o poziție mai fermă față de revendicările Chinei.
Articolul China afirmă că a „alungat” un distrugător american pentru că „a pătruns ilegal” în ape disputate apare prima dată în Mediafax.
Potrivit raportului, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024, hotărând că „multiple nereguli şi încălcări ale legii electorale… au compromis transparenţa şi corectitudinea campaniei electorale”, ridicând suspiciuni cu privire la corectitudinea desfăşurării alegerilor.
„Această decizie a fost criticată de unii ca fiind o restricţie nejustificată a libertăţii de exprimare politică. Decizia Curţii Constituţionale a prezentat alegerile ca fiind influenţate în mod nejustificat de o operaţiune de informare rusă pe reţelele de socializare, dar observatori independenţi au sugerat că campania de pe reţelele de socializare în cauză a fost o activitate electorală organică a unui partid politic românesc. Ţara urma să organizeze din nou primul tur al alegerilor prezidenţiale în mai 2025”, se mai arată în raport.
Conform acestuia, printre problemele semnificative în materie de drepturile omului s-au numărat rapoarte credibile privind restricţii ale libertăţii de exprimare, precum şi crime, violenţe sau ameninţări cu violenţă motivate de antisemitism.
Guvernul a luat măsuri credibile pentru identificarea şi pedepsirea funcţionarilor care au comis abuzuri împotriva drepturilor omului, dar în unele cazuri acţiunile guvernului au fost insuficiente, se mai spune în raport.
De asemenea, acesta notează că organizaţiile independente de presă şi observatorii internaţionali au remarcat lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte proprietatea asupra mijloacelor de informare în masă şi finanţarea netransparentă a acestora de către partidele politice, precum şi politicile editoriale subordonate intereselor partidelor politice sau ale proprietarilor.
Articolul Departamentul de Stat al SUA, critic cu privire la anularea alegerilor din România în raportul pentru drepturile omului apare prima dată în Mediafax.
Pentru jucătoarea română, este prima prezenţă în această fază a competiţiei, după ce a trecut pe rând de Donna Vekic, Magdalena Frech şi Yue Yuan, fiecare victorie fiind obţinută în trei seturi.
Swiatek vine după succesul de la Wimbledon şi conduce cu 4-0 în confruntările directe, ultima victorie fiind înregistrată anul trecut, la Madrid Open, cu 6-1, 6-1.
Runda a treia a turneului de la Cincinnati a fost afectată de furtuni puternice, care au forţat organizatorii să suspende jocurile programate miercuri dimineaţă.
Articolul Sorana Cîrstea o întâlneşte pe Iga Swiatek în optimile turneului WTA 1000 de la Cincinnati apare prima dată în Mediafax.
Conform AP, în oraşul O Carballino, cunoscut pentru festivalul său anual dedicat caracatiţei şi pentru restaurantele specializate, fabricile procesează zilnic tone de moluşte, dar niciuna nu provine din apele spaniole.
„Aici, în Galicia, caracatiţa a devenit foarte variabilă şi rară. Pentru o producţie industrială trebuie să asiguri clienţilor un flux constant,” a declarat Carlos Arcos, manager de export la Frigoríficos Arcos SL.
Compania îşi aprovizionează acum întreaga cantitate din Mauritania şi Maroc, pe măsură ce capturile locale s-au redus constant.
Potrivit pescarilor şi oamenilor de ştiinţă, scăderea pe termen lung este accentuată de cererea internaţională uriaşă, în special din Europa, Asia şi Statele Unite.
Pentru a acoperi lipsa, unele firme testează creşterea caracatiţelor în bazine, o soluţie privită cu îngrijorare de organizaţiile pentru bunăstarea animalelor, care denunţă condiţiile din fermele de acvacultură şi impactul asupra unei specii recunoscute pentru inteligenţa sa.
Articolul Caracatiţele dispar din apele Spaniei: producătorii se bazează pe importuri apare prima dată în Mediafax.
Partida, programată pe Stadio Friuli din Udine, de la ora 22:00, aduce faţă în faţă două formaţii cu obiective clare: parizienii, antrenaţi de Luis Enrique, caută să adauge un nou trofeu în vitrină după tripla istorică din sezonul trecut, în timp ce londonezii lui Thomas Frank vizează al doilea trofeu în mai puţin de trei luni.
PSG vine după o vară aglomerată în Statele Unite şi după eşecul din finala Cupei Mondiale a Cluburilor, în timp ce Spurs a încheiat pregătirea cu un eşec categoric, 0-4, în faţa lui Bayern Munchen.
„Este un meci special. Nu ştiu ce fel de joc va pregăti Tottenham, pentru că şi-a schimbat recent antrenorul. Ei se antrenează de o lună, iar noi suntem în prima săptămână, dar nu este o scuză şi vom da tot ce avem mai bun”, a declarat Luis Enrique, la conferinţa premergătoare partidei, conform UEFA.
De cealaltă parte, antrenorul Thomas Frank a recunoscut valoarea adversarului: „PSG este cea mai bună echipă din Europa, cu un lot extrem de puternic. Este o provocare fantastică, dar avem încredere în noi”.
Potrivit statisticilor UEFA, de-a lungul celor 49 de ediţii, campioanele Europei au câştigat trofeul de 29 de ori, în timp ce formaţiile venite din Europa League (fosta Cupă UEFA) s-au impus de opt ori în cele 25 de finale de după dispariţia Cupei Cupelor. Printre excepţii notabile se află Zenit Sankt Petersburg (2008) şi Atlético de Madrid, câştigătoare în 2010, 2012 şi 2018.
La capitolul cluburi, Real Madrid conduce cu şase trofee, urmată de AC Milan şi Barcelona (câte cinci). La participări, Barcelona şi Real Madrid au câte nouă prezenţe.
Dani Carvajal şi Luka Modrić (ambii Real Madrid) împart recordul pentru cele mai multe trofee câştigate de un jucător – câte cinci fiecare. În rândul antrenorilor, Carlo Ancelotti este lider detaşat, cu cinci victorii.
Spania domină şi clasamentul pe ţări, cu 17 trofee, urmată de Anglia (10) şi Italia (9).
Finala cu cele mai multe goluri a fost în 2015 (Barcelona – Sevilla 5-4), iar cel mai rapid gol a fost reuşit de Diego Costa după doar 50 de secunde, în 2018.
Articolul Supercupa Europei 2025: PSG și Tottenham, duel de campioni pentru gloria continentală apare prima dată în Mediafax.
Un grup de cercetători de la Universitatea Cambridge a descoperit că hormonul INSL5 este eliberat atunci când acizii biliari, implicați în digestie, ajung în intestinul gros – o situație anormală ce poate declanșa simptome severe de diaree.
Cercetarea, realizată pe 108 pacienți cu și fără IBS-D și diaree biliară (BAD), a identificat o legătură clară între aceste afecțiuni și activarea excesivă a INSL5. În mod normal, acest hormon ajută organismul să se apere eliminând substanțele ce nu ar trebui să ajungă în colon. Însă, în cazul unor disfuncții digestive, producția continuă de INSL5 duce la episoade frecvente de diaree.
INSL5 – noua țintă în tratarea sindromului de colon iritabil cu diaree (IBS-D)Potrivit profesorului Chris Bannon, endocrinolog la Universitatea Cambridge, hormonii intestinali au fost până acum subestimați în cercetarea afecțiunilor digestive. Studiul arată că identificarea nivelului crescut de INSL5 ar putea ajuta la diagnosticarea mai precisă a diareei biliare, adesea confundată cu IBS-D.
Rezultatele sugerează că medicamente precum ondansetron – folosit în prezent împotriva grețurilor – ar putea fi eficiente, deoarece blochează efectele INSL5. Această descoperire ar putea duce la dezvoltarea unui test de sânge care să detecteze nivelurile hormonului și să diferențieze corect BAD de IBS-D.
O descoperire importantă pentru pacienții cu sindrom de colon iritabilStudiul publicat în revista Gut este primul care confirmă la oameni legătura dintre INSL5, acizii biliari și simptomele de diaree. Cercetătorii speră că aceste date vor schimba abordarea diagnosticării și tratamentului, oferind pacienților șansa la o viață fără simptome debilitante.
Articolul Studiu: Hormonul INSL5, posibilă cauză a sindromului de colon iritabil cu diaree apare prima dată în Mediafax.
