Într-un comunicat, Marina Regală Thailandeză afirmă că la bord se aflau 23 de membri ai echipajului thailandez, potrivit BBC.
Marina din Oman a salvat 20 de membri ai echipajului și este „în curs de salvare” a celor trei rămași, au declarat autoritățile thailandeze.
Marina thailandeză declară că oficialii au primit un raport inițial despre incident în jurul orei 11:00, dar nu specifică fusul orar. Se spune că nava a fost atacată după ce a plecat din portul Khalifa, Emiratele Arabe Unite, cu câteva ore mai devreme.
Cauza atacului este încă în curs de investigare, se arată în comunicat.
După ce a scăzut marți, în urma declarațiilor liniștitoare ale lui Donald Trump și a perspectivei eliberării rezervelor strategice de țiței ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), prețul barilului de Brent din Marea Nordului era de 5,05% în jurul orei 9:40 GMT (10:40 la Paris), ajungând la 92,23 dolari, potrivit Le Figaro.
Echivalentul său american, barilul de West Texas Intermediate, a câștigat 5,91%, ajungând la 88,38 dolari.
Războiul din Orient rămâne un aspect central în determinarea valorii petrolului. Pe de o parte SUA au anunțat că loviturile aeriene lansate marți de Statele Unite și Israel asupra Iranului au fost cele mai intense de la începutul războiului, dar și că elimină mine marine din Strâmtoarea Ormuz.
Anterior, Donald Trump a afirmat că războiul cu Iran se apropie de final, însă Garda Revoluționară Islamică a replicat, susținând că „Iranul va decide când se va termina războiul” și că în cazul continuării acțiunilor ofensive, Teheranul va bloca Strâmtoarea Orrmuz: „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”.
Controversa a apărut după intervenția susținută de Ursula von der Leyen la conferința anuală a ambasadorilor. Ea a afirmat că Europa nu mai poate fi „custodele vechii ordini mondiale”, într-un context global tot mai tensionat, scrie Euronews.
Declarația a fost interpretată diferit în rândul liderilor europeni. Susținătorii săi au spus că discursul reflectă realismul geopolitic actual. Criticii au avertizat însă că astfel de afirmații ar putea sugera că Europa ar fi dispusă să ignore încălcări ale dreptului internațional.
Reacții critice au venit în special din Spania, unde premierul Pedro Sánchez a respins ideea unei schimbări de paradigmă. „Dilema nu este între o ordine veche și una nouă, ci între ordine internațională și dezordine internațională”, a declarat Sánchez într-un interviu.
Von der Leyen: UE rămâne fidelă dreptului internaționalÎn fața Parlamentului European de la Strasbourg, Ursula von der Leyen a încercat să clarifice mesajul. Ea a insistat că valorile fundamentale ale Uniunii Europene nu sunt puse sub semnul întrebării. „A vedea lumea așa cum este nu diminuează în niciun fel determinarea noastră de a lupta pentru lumea pe care o dorim”, a declarat Von der Leyen.
Președinta Comisiei a subliniat că angajamentul UE față de pace, Carta ONU și dreptul internațional rămâne central pentru proiectul european.
Războiul din Orientul Mijlociu amplifică tensiunile politiceDisputa politică vine într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu a divizat statele membre ale UE. Astfel, s-au amplificat criticile la adresa activității diplomatice a Ursulei von der Leyen. Unii lideri europeni au acuzat-o că ar fi depășit limitele mandatului său în gestionarea poziției Uniunii față de conflictul regional. În acest context, declarațiile despre „vechea ordine mondială” au fost interpretate de unii drept o schimbare de ton în politica externă europeană.
Viitorul politicii externe a UEVon der Leyen a folosit intervenția din Parlamentul European și pentru a cere o reflecție mai profundă asupra modului în care funcționează politica externă a Uniunii. În prezent, deciziile în acest domeniu trebuie adoptate prin unanimitate, ceea ce permite fiecărui stat membru să blocheze inițiativele comune.
Această regulă complică uneori deciziile majore, cum este cazul pachetului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Decizia este blocată momentan de veto-ul Ungariei. Președinta Comisiei a sugerat că UE trebuie să analizeze dacă actualul sistem, bazat pe consens și compromis, este suficient pentru a face din Uniune un actor geopolitic credibil.
În paralel, președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că într-o lume multipolară soluțiile trebuie să rămână multilaterale și bazate pe respectarea dreptului internațional.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, ar fi trebuit să fie prezentă de la ora 12.00 la audierile din Comisia de Politică Externă a Camerei Deputaților pe tema repatrierii românilor din Orientul Mijlociu.
Țoiu nu a putut ajunge la ora 12.00, întrucât este membru în CSAT, iar la acea oră ședința era în desfășurare.
Astfel, audierile vor începe la ora 13.30.
Situația repatrierii cetățenilor români din Orientul Mijlociu a generat schimburi de replici în interiorul coaliției de guvernare.
Liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că este necesară clarificarea urgentă a modului în care a fost gestionat procesul de repatriere, afirmând că este în joc credibilitatea Guvernului. El i-a propus premierului Ilie Bolojan trimiterea Corpului de Control la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Premierul Ilie Bolojan ar fi respins însă propunerea, afirmând că „nu este momentul” pentru o astfel de verificare.
În discuție a intervenit și liderul USR, Dominic Fritz, care a susținut că ministrul de Externe, Oana Țoiu, este dispusă să ofere explicații publice.
Grindeanu a replicat că, în opinia sa, există riscul ca subiectul să fie „îngropat”, adăugând că ministrul de Externe va fi audiat oricum în Parlament.
La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar fi apreciat că explicațiile oferite de ministrul de Externe într-o conferință de presă anterioară au fost „neconvingătoare” și că sunt necesare clarificări suplimentare.
Dominic Fritz a argumentat însă că momentul nu este potrivit pentru o astfel de dezbatere. Întrebat când ar trebui discutat subiectul, Fritz ar fi răspuns: „Acum este război”.
Grindeanu a insistat că tocmai contextul actual impune verificări suplimentare. Potrivit surselor MEDIAFAX, el ar fi afirmat că trebuie garantat că nu există abuzuri în procesul de repatriere și că toți cetățenii români sunt tratați egal.
„Situația aceasta nu trebuie lăsată așa. Am înțeles, vreți să îngropați. Vă promit că eu nu voi lăsa lucrurile așa”, ar fi spus Grindeanu în finalul discuției.
Suspecții au fost arestați sub acuzația de furnizare de materiale de contrabandă unui deținut, primire de contrabandă către un deținut, pilotare a unei aeronave deasupra zonelor restricționate și distrugere și ascundere a unei infracțiuni, potrivit Le Figaro.
Se pare că trei deținuți au primit colete de contrabandă în timp ce se aflau încarcerați. Un pistol a fost descoperit în timpul unei percheziții la domiciliul unei persoane asociate cu unul dintre deținuți.
Aceasta vine după descoperirea, relatată inițial de La Voix du Nord și confirmată de Parchetul Național Antiterorist, a unui vehicul parcat în apropierea închisorii Longuenesse, marți dimineață devreme. Vehiculul și cei doi ocupanți ai săi au fost opriți de polițiști de la secția Saint-Omer.
În timpul percheziției, au fost descoperite un pistol încărcat, o sticlă de acid clorhidric și un steag al organizației teroriste Statul Islamic. Cei doi ocupanți au fost imediat reținuți. Conform informațiilor Le Figaro, era vorba de doi frați născuți în 2003, respectiv 2005. Acest atac dejucat, dacă va fi confirmat, este fără precedent, având în vedere materialul găsit, numărul de persoane implicate și stadiul avansat al proiectului terorist.
Guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, a lansat un avertisment dur în legătură cu solicitările unor politicieni privind reducerea efectelor scumpirilor din stațiile de carburanți, potrivit Le Figaro.
„Noi, francezii, nu mai avem bani”, a spus guvernatorul, miercuri, în timpul unui interviu acordat postului de radio RTL.
El a mai spus că orice subvenție îi va afecta în viitor pe toți francezii.
„Dacă vom crește și mai mult deficitele și datoria, acest lucru îi va penaliza pe francezi înșiși. Aceasta se traduce printr-o creștere a ratelor dobânzilor pe termen lung. (…) Și asta este rău pentru francezii cu ipoteci”, a adăugat François Villeroy de Galhau.
Pe măsură ce prețurile petrolului cresc vertiginos, opoziția din Franța a solicitat măsuri de urgență. Unii politicieni vorbesc despre o reducere a taxelor, alții solicită înghețarea prețurilor la combustibil.
