Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit miercuri la Digi24 despre situația serioasă a gestionării deșeurilor din România, după ce țara a ajuns pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclare.
Nivelul actual de refolosire a deșeurilor este de doar 1,3%, mai mic decât cel din 2015 când era 1,7%, în timp ce câmpurile pline de gunoaie devin o imagine obișnuită.
Ministra Mediului a anunțat motivele pentru care România a regresat în ultimii zece ani, în loc să avanseze.
„În foarte multe locuri, obligațiile legale sunt pur și simplu ignorate. Am cerut un control tematic la toate gropile de gunoi și concluzia a fost una dureroasă. Majoritatea absolută a gropilor de gunoi nu respectă prevederile legale. Ajung acolo în proporții covârșitoare deșeuri nesortate, deșeuri care ar fi putut fi reciclate și care n-ar fi trebuit niciodată depuse la groapă”, a spus Buzoianu.
Ea a mai spus că lipsa sortării generează costuri uriașe pentru toată populația, deoarece România plătește anual zeci de milioane de euro în amenzi către Uniunea Europeană. Problema de fond este una economică, nu doar administrativă.
Depunerea deșeurilor nesortate este în continuare mai ieftină decât reciclarea, motiv pentru care multe primării evită investițiile în infrastructură de colectare și preferă să trimită totul la groapă, chiar dacă încalcă legea.
„Soluția este să înceapă să coste mai mult depunerea la groapa de gunoi a deșeurilor netratate și nesortate decât reciclarea. Nu există o baghetă magică”, afirmă Buzoianu.
Pentru a schimba situația actuală, Ministerul Mediului pregătește o campanie națională amplă de informare care va începe anul viitor. Buzoianu a anunțat că a reușit să salveze 19 milioane de lei din fonduri europene, bani care erau pe cale să fie pierduți, iar suma va fi folosită pentru o campanie de comunicare considerată „una dintre cele mai ambițioase” din ultimii ani.
„Lansăm anul viitor o campanie care, pentru prima dată, va include și o invitație clară de acțiune pentru operatori, primării și cetățeni”, a precizat ministra.
Miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Varșovia, premierul polonez Donald Tusk a declarat că „Polonia va respecta hotărârile și sentințele instanțelor europene”. Totuși, el a subliniat că atunci când cuplurile de același sex căsătorite în alte țări vor ajunge în Polonia, „vom dori să le tratăm cu respect deplin și va trebui să facem acest lucru, dar și în conformitate cu reglementările poloneze”, scrie EFE.
Tusk a declarat că ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a fost însărcinat să evalueze consecințele hotărârii Curții asupra legislației poloneze. Anterior, ministrul Justiției al țării a declarat că legislația națională va trebui adaptată în conformitate cu această decizie, potrivit TVP World.
De asemenea, guvernul condus de Tusk a început să lucreze la un proiect de lege care va oferi o recunoaștere limitată cuplurilor necăsătorite, inclusiv cuplurilor de același sex, prin introducerea statutului de „persoană cea mai apropiată”. Acest proiect de lege exclude aspecte precum adopția și custodia copiilor și, în cuvintele lui Tusk, se află în proces de „ajustare a detaliilor”.
Ce prevede decizia Curții de Justiție a Uniunii EuropeneReacția lui premierului polonez Donald Tusk vine la o zi după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că statele membre trebuie să recunoască căsătoriile între persoane de același sex încheiate legal într-un alt stat din comunitate.
Totul a pornit de la doi bărbați polonezi care s-au căsătorit legal la Berlin în 2018. După ce s-au întors în Polonia, li s-a refuzat cererea de transcriere a certificatului de căsătorie german în registrul civil polonez, deoarece legislația poloneză nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex.
Instanţa europeană invocă, în verdictul său, că refuzul de recunoaştere a acestor căsătorii de către orice stat UE ar încălca libertatea de circulaţie şi de reşedinţă, dar şi dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.
Publicarea acestor convorbiri ridică întrebări majore despre sursa care a decis să expună aceste materiale, considerate extrem de sensibile.
Întrebări fără răspuns despre originea scurgeriiBloomberg afirmă că a avut acces la audio-ul integral al două convorbiri telefonice: una între Witkoff și consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, și o alta între Ușakov și Kirill Dmitriev, negociator influent în relația cu administrația Trump.
Agenția nu a dezvăluit nicio informație privind proveniența materialelor, însă confirmarea parțială a autenticității de către Ușakov sugerează că înregistrările sunt reale.
În pofida acestei confirmări indirecte, sursa scurgerii rămâne neclară. În timp ce unele scenarii indică posibile rivalități interne din Kremlin, altele acordă o probabilitate mai mare unei operațiuni de interceptare realizate de structuri de informații occidentale.
Ipoteze privind implicarea serviciilor ruse și ucraineneExperți citați în contextul scandalului înregistrărilor consideră improbabil ca Rusia să fi lăsat deliberat să scape astfel de materiale, întrucât ar compromite un consilier apropiat al lui Vladimir Putin și pe unul dintre interlocutorii cei mai prietenoși ai Moscovei în administrația Trump, scrie The Telegraph.
Totodată, deși Ucraina ar avea un motiv solid pentru expunerea discuțiilor, riscul diplomatic și dificultatea tehnică de a intercepta o convorbire pe WhatsApp în afara teritoriului ucrainean fac această opțiune mai puțin credibilă.
Suspiciuni privind o scurgere din interiorul sistemului americanPotrivit unor foști oficiali din serviciile secrete americane, cea mai probabilă sursă ar fi chiar din interiorul sistemului de informații al SUA. Faptul că Bloomberg a primit acces la audio brut sugerează furnizarea materialelor de către cineva implicat direct în operațiuni de colectare sau cu acces la date clasificate. Totuși, o astfel de scurgere ar reprezenta un gest extrem de riscant pentru orice angajat al CIA sau NSA.
Publicarea acestor înregistrări ar putea compromite o eventuală penetrare de lungă durată a comunicațiilor lui Ușakov, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare despre motivația reală din spatele divulgării.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Slovacia asupra faptului că, în conformitate cu datele transmise de către autoritățile locale, în perioada 26-28 noiembrie 2025, în zonele centrale ale acestei țări vor fi condiții meteorologice nefavorabile – ploi, ninsori și inundații.
Astfel, Institutul Hidrometeorologic Slovac a emis un cod roșu (nivel 3) pentru zonele din centru de fenomene severe hidrologice – inundații (Banska Bystrica, Zvolen, Velky Krtis și împrejurimi), precum și în Prievidza, Zlate Moravce, Levice si Gelnica (nivel 2).
Mai multe localități din regiunile Kosice, Nitra și Banska Bystrica, în special din zona montană, sunt sub incidența unui cod galben de posibile ninsori (nivel 1), iar asociat zonelor montane înalte este anunțat cod portocaliu de zăpezi abundente.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bratislava.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat miercuri, la Digi24, că soarta programului „Rabla” rămâne incertă, în condițiile în care bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) nu este încă definitivat.
Potrivit ministrului, o decizie clară va putea fi luată abia peste aproximativ o lună, după stabilirea bugetului.
Buzoianu a explicat că, înainte de orice alocare pentru programe noi, AFM trebuie să acopere proiectele transferate din PNRR, rămase fără finanțare europeană.
Este vorba despre investiții majore în apă-canal, centre de colectare prin aport voluntar, fabrici de reciclare și de gestionare a deșeurilor.
„Toate aceste proiecte trebuie să fie finalizate sau să primească o parte importantă din fonduri anul viitor”, a precizat ministrul.
De asemenea, proiectele deja contractate și aflate în derulare nu pot fi oprite, iar plățile către firme trebuie continuate.
În acest context, edițiile noi ale programelor AFM, inclusiv „Rabla”, vor fi posibile doar dacă Ministerul Finanțelor și Guvernul vor aproba suplimentarea bugetului instituției.
„Dacă vom avea bani suplimentari, sigur, și Rrabla va fi unul dintre proiectele care va fi luat în considerare să primească o parte de buget”, a spus Buzoianu.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a explicat miercuri la Digi24 situația lacurilor Vidraru și Paltinu, după ce în spațiul public au circulat teorii care sugerau că lacurile au fost golite în mod misterios, că apa ar fi fost scursă în altă parte.
Diana Buzoianu a respins toate aceste speculații și a explicat motivele pentru scăderea nivelului apei.
Ea a precizat că la ambele lacuri se desfășoară lucrări tehnice absolut necesare, realizate în colaborare cu Hidroelectrica și Apele Române, toate fiind oficial aprobate și atent monitorizate.
„Sunt două lucrări total separate, deci nu au legătură între ele”, a spus Buzoianu, explicând că la Vidraru are loc o retehnologizare importantă, care presupune eliberarea controlată a apei pentru a identifica zonele ce necesită reparații și consolidări.
În cazul lacului Paltinu, nivelul apei a fost redus din cauza unei colmatări descoperite recent.
„A trebuit să fie scăzut nivelul apei pentru a se putea elibera zona respectivă”, a precizat Buzoianu.
Ea a dat asigurări că lucrările sunt necesare tocmai pentru ca, pe viitor, aceste baraje și acumulări să funcționeze eficient și în siguranță, fără riscuri pentru localitățile din aval.
Ministra a respins și îngrijorările privind desfășurarea simultană a lucrărilor la două lacuri importante, spunând că acestea sunt planificate împreună cu specialiștii.
„Nu există niciun fel de pericol”, a afirmat Buzoianu, spunând că deciziile sunt luate de experți și că autoritățile sunt pe deplin informate.
Referitor la termenul de finalizare, Buzoianu a spus că nu poate da o dată exactă, pentru că durata depinde de rezultatele exercițiilor tehnice și de situațiile întâlnite pe parcurs.
Conform ministrei Mediului, la Vidraru, procesul implică acumulări și eliberări controlate de apă, în funcție de necesitățile lucrărilor.
David Luiz a marcat miercuri primul său gol în Liga Campionilor din 2017 încoace, potrivit AP. La vârsta de 38 de ani, fundașul celebru a reușit să înscrie cu capul la o centrare din corner. Golul a fost înscris în minutul 18, Luiz reușind să egaleze pentru formația cipriotă Pafos în partida cu Monaco din Liga Campionilor. Partida se dispută miercuri seara în Cipru.
Anterior, David Luiz a marcat în Liga Campionilor în octombrie 2017, pentru Chelsea, în partida terminată la egalitate, scor 3-3, cu Roma, pe Stamford Bridge.
Luiz a fost un jucător cheie în echipa lui Chelsea care a câștigat titlul Ligii Campionilor în 2012 și a jucat ulterior în competiție pentru Paris Saint-Germain. Debutul său în Liga Campionilor a fost cu Benfica în 2007.
David Luiz s-a întors în Europa în luna august, după patru sezoane în Brazilia, pentru a se alătura campioanei Ciprului, Pafos, în debutul acesteia în competiția europeană.
Construția, datată în jurul anului 380, a fost acoperită treptat de apă după un puternic cutremur din anul 1065, iar în secolele următoare a fost înghițită complet de creșterea nivelului lacului, scrie Basilica.ro.
Ruinele au fost identificate în 2014 datorită analizării unor imagini aeriene, dar la acea vreme se aflau la aproximativ 50 de metri de țărm și la 2 metri adâncime. Echipa condusă de arheologul Mustafa Şahin, profesor la Universitatea Uludağ din Bursa, a lucrat ani în șir sub apă pentru cercetarea zonei, însă din 2020 nivelul lacului Iznik a început să scadă dramatic, dezvăluind treptat întreaga structură.
Un loc cu o istorie marcantă pentru creștinismPe locul actualei bazilici s-a aflat inițial un lăcaș modest din lemn, ridicat în memoria tânărului martir Neofit, ucis în anul 303 pentru refuzul de a jertfi idolilor.
Potrivit surselor istorice, această construcție ar fi găzduit lucrările Primului Sinod Ecumenic de la Niceea, convocat în 325 de împăratul Constantin cel Mare. Atunci, 318 episcopi au formulat Crezul Niceean, document fundamental al dogmei creștine.
Biserica reconstruită în secolul al IV-lea a fost distrusă de un cutremur în 358 și refăcută două decenii mai târziu. Funcționarea ei a continuat până în 1065, când un nou seism a dus la prăbușirea edificiului.
Descoperirile arheologice includ un veritabil cimitir al martirilorCercetările recente au scos la iveală nu doar arhitectura basilicii, ci și aproximativ 300 de morminte. Dintre acestea, 27 au fost deschise, multe prezentând urme de tortură – oase rupte, cranii perforate și alte semne care indică violența îndreptată împotriva creștinilor din perioada persecuțiilor.
Au fost descoperite și 11 morminte de copii, încă neexaminate.
Potențial turistic și evenimente internaționaleSituația actuală a sitului, complet ieșit la suprafață, atrage un număr tot mai mare de turiști și pelerini. Autoritățile locale investesc masiv în infrastructura turistică, primarul din Iznik anunțând inaugurarea Centrului de Primire al Sitului Arheologic Bazilica Lacului Iznik.
Cu ocazia împlinirii a 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic, Papa Leon al XIV-lea va vizita Turcia și va ajunge vineri la Bazilica din Iznik.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a spus miercuri că Rusia nu poate opri Ucraina din drumul spre alianța NATO.
Reacția oficialului a venit după o propunere de pace prezentată de Moscova și Washington, care ar fi scos Ucraina definitiv din planul de aderare, scrie Politico.
„Rusia nu are nici drept de vot, nici drept de veto asupra cine poate fi membru al NATO”, a spus Rutte într-un interviu pentru El País și RND. El a precizat că Tratatul de la Washington, baza alianței, „permite oricărei țări din zona euro-atlantică să adere”.
Rutte a făcut aceste declarații după anunțul legat de planul inițial de 28 de puncte, elaborat sub coordonare americană, care urmărea o încheiere a conflictului de proporții mari din Ucraina.
Documentul a fost schimbat ulterior într-o variantă de 19 puncte, cu prevederi mai puțin favorabile Moscovei. Propunerea venită din partea unor state europene a eliminat ideea interzicerii aderării Ucrainei.
Oficialul a mai declarat că are o opinie pozitivă despre președintele american Donald Trump. „Îmi place tipul”, a spus el.
Deși aliații NATO nu au emis o invitație imediată pentru Kiev, aceștia au afirmat anul trecut că parcursul Ucrainei spre NATO este „ireversibil”.
Secretarul general al alianței a admis că mai mulți „aliați… se opun în prezent aderării Ucrainei”.
Rutte a mai explicat că actuala propunere de pace, apărută după discuții la Geneva, oferă o „bază bună pentru discuții ulterioare”. Totuși, orice acord va necesita o „discuție separată, paralelă” cu NATO „pe anumite probleme”.
El a mai precizat că alianța va furniza Ucrainei arme în valoare de 5 miliarde de dolari, printr-un program al NATO în care statele europene achiziționează echipamente americane pentru Kiev „până la sfârșitul acestui an”.
Sistemul Mistral a fost dezvoltat în Franța în anii ’80 de consorțiul MBDA, cunoscut pentru producția unor rachete cu eficiență ridicată și fiabilitate în operațiuni.
Prima variantă, Mistral 1, a intrat în serviciu la sfârșitul aceluiași deceniu, iar tehnologia a evoluat constant până la actuala versiune Mistral 3. Aceasta dispune de senzori avansați, rezistență crescută la contramăsuri și capacitatea de a identifica și lovi cu precizie ținte rapide și de dimensiuni mici.
Utilizatorii globali
Mistral se află în dotarea a peste 25 de state, fiind utilizat de aliați NATO precum Franța, Spania, Norvegia, Grecia sau Ungaria.
Sistemele sunt integrate în configurații variate – de la lansatoare portabile MANPADS, la platforme terestre, vehicule blindate și sisteme navale de apărare apropiată.
Știrea inițialăMinisterul Apărării Naționale și Ministerul Forțelor Armate și al Veteranilor din Franța au semnat marți contractul pentru achiziția sistemelor de rachete antiaeriene portabile cu rază foarte scurtă de acțiune MANPAD MISTRAL, conform unui comunicat al MApN.
Valoarea contractului este de 625.591.000 euro, fără TVA, și include 231 de sisteme MANPAD MISTRAL, 934 de rachete MISTRAL, instruire, muniție de antrenament, documentații, un simulator și suport logistic.
Tranzacția este parte din inițiativa „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonată de Franța, la care România participă alături de alte țări europene, precum Belgia, Cipru, Estonia și Ungaria.
Programul „Sisteme de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabile – MANPAD MISTRAL” se află în Planul de investiții pentru industria europeană de apărare.
Planul este realizat pe baza Regulamentului „Acțiunea pentru securitatea Europei – SAFE”.
Cei care vor beneficia de aceste achiziții vor fi cele trei categorii de forțe ale Armatei României, împreună cu Forțele pentru Operații Speciale.
Un studiu asupra proteinelor din corpul uman la o gamă largă de vârste adulte a identificat momentul din viața fiecărei persoane în care această accelerare are loc de obicei.
În jurul vârstei de 50 de ani, traiectoria de îmbătrânire a țesuturilor și organelor este mai abruptă decât în deceniile precedente.
Studiul mai arată că venele sunt printre cele mai rapide în declin, scrie Science Alert.
„Pe baza modificărilor proteice asociate îmbătrânirii, am dezvoltat ceasuri proteomice specifice țesuturilor și am caracterizat traiectoriile de îmbătrânire la nivel de organ. Analiza temporală a relevat o inflexiune a îmbătrânirii în jurul vârstei de 50 de ani, vasele de sânge fiind un țesut care îmbătrânește devreme și este extrem de susceptibil la îmbătrânire.”, scrie o echipă condusă de oameni de știință de la Academia Chineză de Științe.
Cum s-a ajuns la acest rezultatOamenii de știință au colectat probe de țesut de la un total de 76 de donatori de organe cu vârste cuprinse între 14 și 68 de ani, care au murit în urma unor leziuni cerebrale traumatice accidentale. De asemenea, au obținut probe de sânge.
Studiul a avut la bază 516 de probe, provenite din 13 țesuturi diferite, care au acoperit șapte dintre sistemele organismului: cardiovascular, digestiv, imunitar, endocrin, respirator, tegumentar și musculo-scheletic.
După ce au analizat probele colectate, oamenii de știință au comparat descoperirile lor cu o bază de date a bolilor și a genelor asociate acestora. Cercetătorii au descoperit că cele mai mari schimbări au avut loc între vârstele de 45 și 55 de ani.
Constatările studiului vin după ce lucrări anterioare ale unei echipe din SUA au arătat alte două vârfuri în procesul de îmbătrânire: la 44 de ani și, din nou, la aproximativ 60 de ani.
În aceste condiții, noile descoperiri privind înțelegerea modului în care îmbătrânirea va afecta anumite părți ale corpului în momente specifice ar putea contribui la dezvoltarea de intervenții medicale care să faciliteze acest proces.
