”Grupa de bunuri care a oferit cea mai consistentă susținere dinamicii pozitive a exporturilor a fost cea a materiilor prime agricole (+13,9 la sută), efect al recoltei bune din anul 2025. În plus, investițiile derulate în ultimii ani în sectorul primar și în cel de prelucrare au contribuit la majorarea livrărilor externe ale anumitor produse prelucrate (un exemplu relevant este industria alimentară, în care dinamica cifrei de afaceri externe a crescut până la circa 15 la sută, fiind una dintre rarele excepții la nivelul exporturilor de bunuri industriale).” se arată în Raportul asupra inflației al Băncii Naționale a României.
Florin Barbu, fostul ministru al agriculturii, spune într-o postare pe Facebook că investițiile masive derulate în ultimii ani în zootehnie și în procesare țin România pe linia de plutire:
”Deficitul comercial al României a scăzut cu -2%, datorită investițiilor derulate în ultimii ani în fermele românești și în fabricile de procesare. Așadar, importăm mai puțin pentru că fermierii și procesatorii noștri produc alimente de calitate, aici, acasă.”, transmite fostul ministru care subliniază că fermierii și procesatorii români au nevoie de susținere financiară.
”Fără finanțare, fermierii, procesatorii și producătorii nu au nicio șansă să continue să producă românește! Fermele se închid, producția scade, iar oamenii își pierd locurile de muncă. ÎI asigur pe toți fermierii și procesatorii români că nu ne vom opri în a-i susține!”, adaugă Barbu.
Referitor la plafonarea adaosului comercial pentru alimente, fostul ministru spune că măsura ar trebui menținută și chiar extinsă:”Este evident că măsura este una bună! Se vede acest lucru atât în datele INS, cât și în Raportul BNR. Practic, BNR validează măsura plafonării adaosului comercial la alimente. Am mai spus și cu alte ocazii, de fiecare dată când s-a pus problema prelungirii acestei măsuri de care beneficiază milioane de români cu venituri mici și medii că plafonarea ar trebui nu doar prelungită ci chiar extinsă și la alte categorii de produse câtă vreme inflația rămâne peste 5%”, a declarat Florin Barbu.
Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost prelungită de Parlament până la 31 decembrie 2026.
Schimbările vizează integrarea completă a inteligenței artificiale Gemini, până la finalul acestui an. Aplicația este deschisă de aproximativ 44 de milioane de ori pe lună.
Gemini fusese prezentat inițial în martie, cu lansare în SUA și India.
Acum, tehnologia ajunge și în Europa.Asistentul nu se va mai limita la comenzi vocale de bază. El va putea planifica itinerarii complexe, folosind limbaj natural.
Noutatea principală este funcția Ask Maps. Aceasta permite adresarea unor întrebări complexe, precum găsirea unui restaurant cu mese în aer liber și atmosferă liniștită. Inteligența artificială analizează recenziile și datele locației pentru răspunsuri personalizate. Funcția va fi disponibilă nu doar șoferilor, ci și celor care merg pe jos, cu bicicleta sau motocicleta.
O altă noutate este Navigația Conversațională, activată prin comandă vocală. Utilizatorii vor putea vorbi direct cu Gemini în timpul deplasării. Aceștia vor putea cere recalcularea traseului sau adăugarea unor opriri de ultim moment. Aplicația va găsi și puncte de interes, precum benzinării sau stații de încărcare, fără atingerea ecranului.
Navigația Imersivă completează pachetul de noutăți. Aceasta aduce reconstrucții 3D fotorealiste ale traseelor. Utilizatorii vor putea explora punctele de interes într-un mod complet nou. Toate funcțiile urmează să fie disponibile gratuit, potrivit sursei citate.
Actualizarea face parte dintr-o strategie mai amplă a Google de a integra Gemini în cât mai multe produse.
Aplicația Waze va beneficia, la rândul ei, de funcții similare. Șoferii vor putea raporta incidente rutiere prin comenzi vocale, în limbaj natural. Compania susține că schimbările reprezintă cea mai importantă evoluție a hărților digitale din ultimul deceniu.
Realizat în anul Centenarului Marii Uniri, proiectul a avut ca obiectiv celebrarea României prin
cultură și artă și apropierea publicului de creația muzicală românească, cu un accent special pe
universul enescian.
În cadrul proiectului au fost organizate concerte susținute de Orchestra Metropolitană
București, iar muzica lui George Enescu a devenit nucleul unui demers cultural care a pus în
dialog patrimoniul muzical și identitatea vizuală a României.
Unul dintre rezultatele reprezentative ale proiectului este filmul de scurtmetraj „Rapsodiem –
De la Geneză la Centenar”, construit în jurul Rapsodiei Române nr. 1 de George Enescu,
în interpretarea Orchestrei Metropolitane București, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga.
Filmul transpune muzica enesciană în mijlocul unor peisaje emblematice ale României.
Filmările, desfășurate pe parcursul a două luni și cu participarea a aproximativ 180 de persoane,
au avut loc în zone precum Platoul Bucegi, Vulcanii Noroioși, Ochiul Bei, Valea Zânelor,
Tabăra de sculptură Măgura și Cazanele Dunării. Orchestra Metropolitană București și
dirijorul Daniel Jinga devin astfel parte a unei construcții cinematografice în care muzica,
natura și simbolurile identității naționale se completează reciproc.
Astfel, proiectul a însemnat și scoaterea muzicii din spațiul convențional al sălii de concert
și aducerea ei în mijlocul naturii, acolo unde creația enesciană s-a întâlnit cu peisajul
românesc, într-un dialog spectaculos între sunet, loc și identitate.
Platoul Bucegi, Vulcanii Noroioși, Ochiul Bei, Valea Zânelor, Tabăra de sculptură Măgura și
Cazanele Dunării au devenit astfel parte din povestea vizuală a proiectului.
Proiectul a inclus, de asemenea, trei concerte desfășurate în trei municipii din România,
susținute de Orchestra Metropolitană București, contribuind la apropierea publicului local de
muzica simfonică românească.
La opt ani de la implementarea proiectului, AMR readuce „Rapsodiem” în atenția publicului
nu doar ca pe o evocare a Centenarului, ci și ca pe un exemplu al modului în care administrația
publică locală poate contribui la promovarea patrimoniului cultural și a valorilor naționale.
19 august, ziua nașterii lui George Enescu, reprezintă un prilej de a ne întoarce la creația unuia
dintre cei mai importanți muzicieni români și de a reafirma necesitatea transmiterii
patrimoniului cultural către noile generații.
Prin readucerea în spațiul public a proiectului „Rapsodiem – De la Geneză la Centenar”,
Asociația Municipiilor din România invită publicul să redescopere forța muzicii enesciene și
imaginile unei Românii a cărei diversitate culturală și naturală continuă să inspire.
Asociația Municipiilor din România reprezintă și susține interesele autorităților administrației
publice locale municipale și promovează inițiative, proiecte și parteneriate care contribuie la
dezvoltarea comunităților locale și la punerea în valoare a patrimoniului, culturii și identității
acestora.
Pe 26 iulie, un drumeț a semnalat prezența a două trupuri pe acest ghețar din sudul țării, aflat în apropierea graniței cu Italia, potrivit Le Figaro.
Trupurile au fost transportate la Institutul de Medicină Legală al Spitalului Valais, din Sion, pentru a fi identificate.
„O comparație directă a profilurilor ADN a permis stabilirea oficială a faptului că este vorba despre doi alpiniști dispăruți în regiunea Weissmies din 1992”, a precizat poliția din Valais.
Cei doi bărbați erau cetățeni belgieni și aveau 39, respectiv 41 de ani la momentul dispariției.
O listă cu persoane dispărute din 1925Poliția cantonală din Valais deține o listă a persoanelor dispărute din 1925, majoritatea fiind dispărute în zone montane sau în cursuri de apă.
Pe măsură ce ghețarii se retrag, se întâmplă ca rămășițele unor persoane dispărute în munți cu zeci de ani în urmă să iasă la iveală.
În 2025, oasele unui alpinist dispărut în 1994 au fost găsite în masivul Obergabelhorn, în apropiere de Zermatt, în Valais.
Într-o postare încărcată pe contul său de Facebook, Bogdan Ivan scrie că premierul interimar „a publicat cifrele, calendarul, condițiile, ca și cum s-ar fi și născut ieri, odată cu ghidul din Monitorul Oficial”.
Potrivit acestuia, în luna decembrie a anului trecut a fost „inițiat acest proiect la Ministerul Energiei: schemă de sprijin pentru instalații stand-alone de stocare în baterii, din Fondul pentru Modernizare”.
Aprobarea Comisiei Europene, obținută în martieÎn luna martie a acestui an, „am obținut aprobarea Comisiei Europene. Tot ce citiți azi în postarea premierului era deja stabilit atunci: 150 de milioane de euro, minimum 2.174 MWh capacitate nouă, plafon de 69.000 euro/MWh, maximum 15 milioane per companie, selecție prin licitație — câștigă cine cere cel mai mic ajutor”, potrivit fostului ministru.
La momentul respectiv, angajamentul public ascumat a fost „apel de proiecte lansat în trimestrul II 2026”.
Ivan afirmă că „ghidul solicitantului, practic finalizat încă din primăvară, a fost publicat «ieri», cu aproape jumătate de an întârziere”.
De asemenea, adaugă că depunerea contractelor va avea loc abia din 1 septembrie, în timp ce contractele vor fi semnate abia anul viitor.
„Depunerea proiectelor: abia din 1 septembrie. Contracte semnate: în 2027”, conform fostului ministru al Energiei.
„Patru luni în care documentul a stat în sertar. Patru luni în care România a continuat să vândă ieftin energia de la prânz și să o importe scump seara, exact problema pe care această schemă o rezolvă. Întârzierea asta nu e o abstracțiune administrativă, e în factura fiecărui român și în costurile de echilibrare ale rețelei”, afirmă Bogdan Ivan.
Cu toate acestea, fostul ministru salută „faptul că proiectul merge mai departe. Proiectele bune trebuie să continue indiferent cine semnează ordinul de ministru. Asta înseamnă continuitate în energie și asta susțin constant. Dar continuitate nu înseamnă să prezinți drept realizare proprie un proiect construit, negociat și aprobat la Bruxelles de altcineva, după ce l-ai ținut blocat luni de zile”.
„România nu are nevoie de comunicate festive pe munca altora. Are nevoie de ritm. Iar ritmul s-a pierdut exact acolo unde trebuia doar apăsat un buton”, a conchis Bogdan Ivan.
ContextMarți, Ilie Bolojan a anunțat că va fi alocată suma de 150 de milioane de euro pentru noi instalații de stocare a energiei. Acestea vor fi racordate direct la Sistemul Energetic Național. Proiectele vor fi finanțate prin Fondul pentru Modernizare. Ele ar urma să asigure cel puțin 2.174 MWh de capacitate nouă de stocare.
Ministerul Educației și Cercetării a pus pe 14 august în consultare publică noua metodologie pentru admiterea în clasa a IX-a în anul școlar 2027-2028. Este prima generație pentru care ar trebui să se aplice una dintre cele mai controversate prevederi ale Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023: posibilitatea ca liceele să organizeze un concurs separat pentru maximum 50% dintre locuri.
Cum funcționează admiterea acumÎn sistemul folosit în 2026, pentru majoritatea elevilor media de admitere este chiar media obținută la Evaluarea Națională, iar repartizarea la liceu se face computerizat, în funcție de medie și de opțiunile completate de candidat. În 2026, Ministerul Educației a anunțat că 119.484 de elevi au fost repartizați astfel, reprezentând 99,89% dintre absolvenții care au completat opțiuni.
Există deja excepții pentru anumite filiere și clase, precum probele de aptitudini pentru liceele vocaționale sau verificările lingvistice pentru anumite clase bilingve.
Din 2027 ar trebui însă să apară un al doilea traseu de acces, mult mai extins.
Ce înseamnă, de fapt, „examenul dublu”Toți elevii vor susține în continuare Evaluarea Națională. Aceasta rămâne obligatorie.
După Evaluarea Națională, un liceu va putea decide să organizeze propriul concurs de admitere pentru maximum 50% dintre locurile sale, la anumite specializări sau la toate.
Pentru a putea participa la concursul unui liceu, elevul trebuie, potrivit proiectului, să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale. Concursul ar avea două probe. Liceul stabilește disciplinele, în funcție de profil, însă subiectele sunt unice la nivel național și sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.
De exemplu, pentru Matematică-Informatică, liceul poate alege probe dintre Matematică, Informatică și TIC sau Fizică. Pentru Științe ale Naturii sunt prevăzute Biologia, Chimia și Fizica, iar la Științe Sociale pot apărea Geografia, Educația socială sau Istoria.
Prin urmare, un elev care țintește un loc scos la concurs de un liceu ar susține mai întâi Evaluarea Națională, apoi încă două probe.
Nu toți copiii vor fi însă obligați să dea aceste examene. Participarea este opțională. Elevii care nu se înscriu sau care nu sunt admiși prin concurs vor putea participa la repartizarea computerizată pentru locurile rămase.
De ce a izbucnit scandalulUna dintre cele mai sensibile prevederi este libertatea lăsată liceelor în stabilirea formulei de admitere.
Proiectul spune că rezultatele obținute la probele organizate de liceu vor intra în media de admitere cu o pondere stabilită de fiecare unitate de învățământ. Ministerul nu a prevăzut în proiect, în prezent, o pondere națională unică. Criteriile și formula ar urma să fie stabilite prin decizia consiliului de administrație al fiecărui liceu și publicate înaintea examenului.
AUR a criticat tocmai această libertate, susținând că, în lipsa unui plafon național, un liceu ar putea acorda ipotetic o pondere foarte mare propriilor probe, reducând astfel importanța Evaluării Naționale. Partidul mai reclamă că proiectul nu introduce suficiente garanții unitare privind conflictele de interese, supravegherea examenelor sau contestațiile.
Și PSD a intrat miercuri în dispută. Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, a criticat lipsa supravegherii video prevăzute explicit pentru concursul separat, modul de corectare și regulile contestațiilor. Social-democratul susține că existența unor probe diferite în funcție de liceu ar putea încuraja și pregătirea suplimentară contra cost.
Părinții și organizațiile pentru copii avertizează asupra meditațiilorSalvați Copiii România a cerut pe 19 august renunțarea la concursurile proprii și păstrarea repartizării computerizate drept principalul mecanism de admitere.
Organizația argumentează că introducerea unor examene suplimentare poate avantaja familiile care își permit mai multe meditații. Potrivit unei consultări citate de Salvați Copiii, 57% dintre elevii de vârsta gimnaziului chestionați fac deja meditații, iar 55% dintre cei care apelează la pregătire suplimentară lucrează la cel puțin două materii.
Federația Națională a Părinților a cerut, la rândul său, retragerea proiectului în forma actuală, iar criticile s-au concentrat asupra riscului apariției unor reguli diferite de la un liceu la altul.
Calendarul este și el foarte strâns. Rezultatele finale ale Evaluării Naționale ar urma să fie anunțate pe 7 iulie 2027, înscrierea pentru concursul liceelor pe 8 iulie, iar cele două probe pe 9 și 12 iulie. Rezultatele finale ar urma să fie cunoscute pe 15 iulie. Repartizarea computerizată este programată abia pentru 26 iulie.
De unde a apărut, de fapt, această reformăMinistrul Educației, Mihai Dimian, a încercat să delimiteze instituția de decizia politică privind introducerea concursului.
Prevederea există în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care stabilește explicit că liceele pot organiza concurs pentru maximum 50% dintre locuri și că organizarea și criteriile de admitere sunt stabilite prin hotărârea consiliului de administrație al liceului. Legea mai stabilește că probele trebuie să fie standardizate și unice la nivel național.
Tot legea din 2023 a decis că noul sistem se aplică începând cu generația care era în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, adică exact elevii care vor termina gimnaziul în 2027.
Mihai Dimian a transmis că Ministerul nu poate pur și simplu să ignore această prevedere și că, atât timp cât legea rămâne în vigoare, instituția trebuie să pregătească regulile de aplicare. El a precizat însă că observațiile formulate în consultarea publică pot modifica metodologia finală.
Ministrul Educației spune acum că examenul ar putea fi amânatÎn plină controversă, chiar ministrul Mihai Dimian a declarat miercuri că nu se consideră un susținător al concursului separat și că, după discuții cu parlamentari din mai multe partide, crede că se poate forma o majoritate pentru amânarea aplicării prevederii.
Problema este că Ministerul nu poate elimina printr-o simplă metodologie un mecanism prevăzut în lege. Pentru amânare este nevoie de modificarea Legii 198/2023 în Parlament.
Iar miercuri au apărut deja două variante.
Deputata PNL Raluca Turcan a anunțat un proiect prin care noua modalitate de admitere să se aplice abia generației care intră în clasa a V-a în anul școlar 2026-2027. Practic, aplicarea ar fi împinsă cu patru ani, pentru admiterea din 2031. Turcan argumentează că actualii elevi de gimnaziu nu ar trebui să afle regulile unui examen atât de important cu doar câteva săptămâni înaintea începerii clasei a VIII-a.
Separat, social-democratul Mihai Ghigiu a anunțat pe 19 august că a depus la Camera Deputaților un proiect care amână aplicarea cu doi ani, astfel încât schimbarea să nu afecteze elevii aflați deja acum în gimnaziu.
Ce trebuie să știe părinții în acest momentÎn ciuda scandalului și a anunțurilor politice, admiterea suplimentară din 2027 nu a fost încă anulată sau amânată.
La 19 august, situația juridică este următoarea: Legea 198/2023 prevede în continuare posibilitatea concursurilor organizate de licee începând cu admiterea din 2027, iar metodologia Ministerului este doar în faza de consultare publică.
Pentru ca actualii elevi care intră în clasa a VIII-a să rămână la sistemul clasic, Parlamentul trebuie să adopte o modificare a legii.
Președinta interimară Delcy Rodríguez a calificat în ianuarie capturarea și scoaterea din țară de către armata americană a lui Maduro și a soției sale, Cilia Flores, drept un act de „agresiune josnică”. Fratele ei, liderul Parlamentului venezuelean, a declarat că autoritățile „nu se vor opri” până când acesta nu va fi eliberat din închisoarea din Brooklyn, unde este acuzat de trafic de droguri, relatează Financial Times.
Însă guvernul lui Rodríguez, susținut de SUA, a surprins opoziția prin faptul că nici măcar nu a ridicat aceste solicitări în timpul celor cinci sesiuni de negocieri, încheiate săptămâna trecută, au declarat pentru Financial Times mai multe persoane care au participat la discuții.
„Maduro și Flores pur și simplu nu există la masa negocierilor”, a declarat un reprezentant al opoziției. „I-au șters din istorie”.
Washingtonul o susține pe Rodríguez, fosta vicepreședintă a lui Maduro, după ce trupele speciale americane l-au capturat pe fostul lider venezuelean într-un raid nocturn, pe 3 ianuarie. În schimb, noua conducere de la Caracas a deschis resursele naturale ale țării pentru investitorii străini și a oferit companiilor americane acces la rezervele de petrol ale Venezuelei.
Prima rundă de negocieri cu opoziția trebuia să stabilească pașii pentru organizarea unor noi alegeri prezidențiale, dar discuțiile s-au încheiat cu puține rezultate concrete.
Cele două părți s-au concentrat în principal pe finanțarea reconstrucției după cutremurele devastatoare din iunie. Ele au cerut și repatrierea unor lingouri de aur în valoare de aproximativ 4 miliarde de dolari, păstrate în seifurile Băncii Angliei. De asemenea, au convenit să înceapă discuții pentru reformarea sistemului de justiție.
Zara Larsson este unul dintre cele mai recente exemple care arată cum fandomurile de pe TikTok transformă un simplu concert într-un fenomen cultural. Dincolo de muzică, rebrandingul artistei a dat naștere unei comunități unite de un univers vizual emblematic, inside jokes, simboluri specifice și estetica „Euro Summer”, pe care fanii o recreează prin outfit-uri, makeup și conținut propriu. În jurul apariției sale la festival, pe TikTok au apărut mai multe postări care au celebrat atât muzica, cât și energia, ironia și comunitatea creată de artistă.
Iată câteva dintre trendurile și momentele care au definit conversația despre Zara Larsson pe TikTo înainte și după concertul său din România. Citeşte comunicatul integral AICI
