Prefectul Brașovului, Cătălin Văsii, spune că, în ultimii doi ani, nu a fost înregistrată nicio reclamație privind consumul de droguri în unitățile de învățământ din județ, potrivit educatieprivată.ro.
Motivul este acela că părinții evită sesizările oficiale atât în privința consumului de substanțe, cât și în privința incidentelor violente.
Cătălin Văsii a spus joi, la întâlnirea grupului de lucru privind elevii cu probleme de comportament, că sesizările oficiale formulate de părinți lipsesc de doi ani, în ciuda faptului că dinamica dintre instituții s-a îmbunătățit și că intervenția lor ar putea avea efecte semnificative.
„Părinții se abțin de la plângeri”„Încă avem cazuri de reticență în a face sesizări oficiale către instituțiile abilitate”, a spus prefectul de Brașov pentru publicația citată.
„Sunt părinți care semnalează anumite aspecte, dar, când sunt puși în situația de a formula o plângere, se abțin”, a spus prefectul, adăugând că, de multe ori, părinții îi cer prefectului să intervină direct.
De multe ori, comportamentul agresiv al copiilor este încurajat chiar de părinți, spune acesta, insistând pe ideea că, în lipsa unei atitudini ferme din partea părinților, soluția la care recurge este prevenția:
„Am spus să lucrăm foarte mult pe prevenție, instituțiile să semnaleze consecințele”, a spus prefectul Brașovului.
Chiar înainte de miezul nopții, pe 23 martie, o mașină goală a fost incendiată în cartierul evreiesc din Anvers, Belgia. Poliția a arestat rapid doi adolescenți . Câteva ore mai târziu, au apărut online imagini neclare ale incidentului, care arătau o persoană turnând lichid pe o mașină și o a doua persoană dându-i foc.
24 March 2026, United Kingdom, London: The burnt out remains of Hatzola ambulances at the Jewish Community Ambulance service in in Golders Green, after an apparent arson attack on four ambulances on Monday. Photo: Jamie Lashmar/PA Wire/dpa
În videoclip, un grup care era necunoscut în urmă cu doar câteva luni își asumă responsabilitatea. Grupul, care se autointitulează Harakat Ashab al-Yamin al-Islamiyya, și-a asumat, de asemenea, responsabilitatea pentru o serie de alte atacuri în Europa, inclusiv unul de miercuri, când două persoane au fost înjunghiate într-o zonă evreiască din Londra.
Acum, oficialii antitero spun că investighează dacă gruparea are legături cu Iranul – și dacă aceste acte criminale reprezintă cea mai recentă dezvoltate a războiului asimetric purtat de Iran sau de un alt actor malign, toate folosind metode ieftine și nesofisticate pentru a semăna frică în comunitățile evreiești din Europa, relatează The New York Times.
Cei acuzați de comiterea atacurilor nu păreau să aibă loialitate față de o cauză extremistă și probabil au fost recrutați să acționeze cu promisiunea unor bani, spun autoritățile de aplicare a legii și avocații.
Suspiciunile autorităților cu privire la implicarea Iranului sau a unuia dintre intermediarii săi în Irak sugerează că războiul din Orientul Mijlociu are un efect de domino neprevăzut în întreaga Europă.
Crimele pentru care grupul și-a revendicat responsabilitatea nu au provocat decese și, până la înjunghierile de miercuri, nicio rănire (deși acest ultim atac nu s-a încadrat în tiparul celor anterioare, au subliniat analiștii, iar revendicarea responsabilității ar putea fi falsă). Pagubele materiale au fost limitate.
Însă episoadele au obligat autoritățile să mobilizeze resursele serviciilor de informații și să apeleze la echipe de poliție britanice pentru a investiga, punând la încercare resursele limitate.
Zeci de atacuri din ultimele două luni în Marea Britanie , Olanda , Belgia , Franța și Germania, care au vizat în mare parte comunitatea evreiască, au fost revendicate online de Harakat Ashab al-Yamin al-Islamiyya, cunoscută și sub numele de Mișcarea Islamică a Companioanelor Dreptei.
Acestea includ explozii la școli evreiești și în fața sinagogilor din Belgia și Olanda, precum și vehicule incendiate în mai multe orașe europene. Totuși, nu se știe dacă grupul se află de fapt în spatele fiecăruia dintre atacuri.
Adrian Shtuni, cercetător asociat la Centrul Internațional pentru Contraterorism, care a urmărit gruparea, a declarat că tacticile, alegerea țintelor și răspândirea geografică, precum și rețelele specifice care răspândesc afirmațiile, „indică puternic în direcția Iranului”.
Atacurile, efectuate mai ales noaptea asupra unor ținte evreiești sau legate de Israel, sunt calibrate pentru a „genera frică și presiune psihologică fără a declanșa o escaladare majoră” – o caracteristică a eforturilor hibride legate de Iran, a spus Shtuni. Și, în multe cazuri, cei acuzați de comiterea crimelor sunt adolescenți sau tineri adulți, probabil recrutați „prin canale online ocazionale de «economia colaborativă», cum ar fi Snapchat sau Telegram”, a remarcat el.
Războiul hibrid implică tactici, inclusiv atacuri cibernetice, sabotaj, asasinate și campanii de dezinformare, care sunt folosite în mod ascuns pentru a destabiliza țările, a eroda încrederea în instituții și a submina adversarii fără a provoca un răspuns militar major.
Atacurile au amplificat temerile în rândul evreilor din întreaga Europă. Poliția a sporit securitatea la sinagogi și alte locuri evreiești. În orașele belgiene, soldații au fost desfășurați alături de poliție pentru a securiza instituțiile evreiești de la mijlocul lunii martie.
La Londra, a avut loc o serie de incidente antisemite, mai ales într-o zonă a orașului care găzduiește puțin peste jumătate din cei aproximativ 300.000 de evrei din Marea Britanie.
Patru ambulanțe care deserveau o organizație caritabilă evreiască au fost incendiate în fața unei sinagogi din nordul Londrei pe 23 martie. Apoi, în decurs de patru zile, la mijlocul lunii aprilie, a avut loc un atac incendiar la Sinagoga Reformă Finchley, un presupus atac incendiar la un loc folosit cândva de o organizație caritabilă evreiască, un atac incendiar la Sinagoga Unită Kenton și un atac asupra unei posturi de radio în limba persană – toate revendicate de Harakat Ashab al-Yamin al-Islamiyya.
Poliția antiteroristă din Marea Britanie a arestat un total de 28 de persoane în legătură cu seria de atacuri, iar opt au fost acuzate de infracțiuni legate de incendiere, a anunțat miercuri Serviciul de Poliție Metropolitană din Londra într-un comunicat.
Serviciul de Poliție Metropolitană din Londra și oficialii antiterorism au declarat în declarații că investighează dacă grupul are legături cu Iranul, deși nu au ajuns la a atribui atacurile Iranului.
Existau îngrijorări crescânde cu privire la aceste tipuri de atacuri, chiar înainte ca Statele Unite și Israelul să atace Iranul în urmă cu două luni, declanșând un război în Orientul Mijlociu. Ken McCallum, directorul general al MI5, serviciul de informații interne al Marii Britanii, a declarat într-o evaluare din octombrie 2025 că agresiunea transnațională iraniană este în creștere și că agenția sa a fost forțată să își intensifice eforturile pentru a o contracara.
Într-un interviu acordat Economedia, joi, șefa OMV Petrom Christina Verchere a declarat că „Benzinăriile Petrom au rămas fără motorină în martie nu din cauza unor probleme reale de aprovizionare sau a războiului din Orientul Mijlociu, ci pe fondul intervenției statului în piața carburanților. Plafonarea marjelor atât la rafinare, cât și la retail a creat dezechilibre în distribuție și lipsuri temporare în anumite stații”, potrivit Economedia.
Verchere afirmă că nu există un deficit în ceea ce privește aprovizionarea pieței, însă intervenția administrativă în formarea prețurilor a distorsionat fluxurile normale de distribuție.
Această structură a forțat compania să afișeze cele mai mici prețuri din piață, iar livrările de motorină la benzinării nu au putut ține pasul cu cererea artificial crescută, ducând la penurii temporare la pompă.
Aprovizionarea nu e afectată de războiul din IranCompania transmite că fluxurile de aprovizionare ale OMV Petrom nu au fost afectate semnificativ de tensiunile din Orientul Mijlociu, fiind diversificate global. Compania aduce țiței din Norvegia, Canada sau Africa, nu din Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse.
Christina Verchere afirmă că riscul major rămâne volatilitatea și competiția pentru resurse la nivel global, ceea ce se va traduce mai degrabă în presiune pe prețuri decât în întreruperi de aprovizionare.
Intervențiile statului pe termen lung prezintă un riscȘefa OMV Petrom avertizează, totodată, că intervențiile administrative din România riscă să afecteze investițiile, dacă aceste măsuri sunt continuate pe termen lung, măsurile temporare precum taxa pe cifra de afaceri și contribuția de solidaritate adaugând presiune fiscală.
Ea susține și că România are deja unele dintre cele mai ridicate taxe specifice pentru petrol și gaze din Europa.
Potrivit anunțului oficial făcut joi de Federația Europeană de Handbal, Simona Stancu va forma cuplul de arbitri alături de italianca Andrea Pepe.
Cele două vor conduce semifinala a doua, programată sâmbătă, 16 mai, de la ora 19:00, între JDA Bourgogne Dijon Handball și MOL Esztergom.
Turneul final al competiției se va desfășura la Palais des Sports JM Geoffroy din Dijon.
Prima semifinală, programată tot sâmbătă, de la ora 16:00, va opune echipele Thüringer HC și Viborg HK.
Finala competiției va avea loc duminică, 17 mai, de la ora 19:00, și va fi arbitrată de polonezele Malgorzata Lidacka și Urszula Lesiak.
În 2025, Simona Stancu, alături de Cristina Lovin, a arbitrat la Mondialele masculine de handbal, premieră pentru un cuplu feminin de arbitri.
În plus, cele două au condus și finala Ligii Campionilor la handbal feminin din 2024.
Ciprian Ciucu a afirmat joi că PNL nu își va schimba poziția față de președintele partidului Ilie Bolojan, subliniind totodată că liberalii resping orice fel de colaborare cu PSD după ce au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
„Nu cred că partidul nostru își va trăda liderul. Vă dați seama cât de penibile am fi, dacă după două decizii consecutive, clare, în care am spus PSD-ului care este condiția noastră, să ne întoarcem unu la mână. Este exclus așa ceva. Exclud noi discuții cu PSD. Deja au inițiat moțiunea, deja au ajuns mult prea departe, deja au jignit fiecare membru al partidului nostru prin comportament”, spune Primarul General, joi, la Digi24.
Liderul liberal a expus și singurele variante rămase pentru PNL: „Avem doar două opțiuni. Guvern minoritar sau opoziție. Altă opțiune nu există în acest moment”.
Întrebat despre șansele de reușită ale moțiunii de cenzură, Ciucu nu s-a exprimat clar invocând funcția pe care o ocupă. „Nu știu, pentru că v-am zis, fiind toată ziua la primărie și foarte angrenat astăzi am avut dezbaterea pe bugetul capitalei, nu am participat la astfel de discuții și momentan nu am discutat cu colegii mei, nu am niciun fel de feedback din acea direcție”, spune edilul.
Legat de criticile interne privind acțiunile conducerii PSD, Ciucu a declarat: „mi-aduc aminte de momentul în care PNL se afla într-o situație în care membrii lor, inclusiv noi toți, eu, poate ne era teamă să vorbim în fața condiției deschise. Și ne-a costat acest lucru. Dar am învățat din greșelile noastre”.
Cererile social-democrațilorDeclarațiile lui Ciucu sunt făcute după ce PSD a cerut liberalilor aflați în opoziție față de conducerea lui Ilie Bolojan, să „abandoneze un premier care și-a pierdut sprijinul politic”.
„Facem apel la liderii responsabili să înțeleagă că a-l susține pe Bolojan până în pânzele albe, în fruntea unui guvern nefuncțional, înseamnă a distruge orice șansă de scoatere a economiei din recesiune. Am văzut în ultimele zile câteva voci importante din PNL, atât la nivel central, cât și din teritoriu, care vorbesc despre necesitatea unui dialog politic post-Bolojan între partidele care compun alianța de guvernare. Îi încurajăm pe toți liberalii care gândesc la fel, dar nu au avut, deocamdată, curajul să se exprime, să o facă în aceste zile”, spuneau social-democrații.
Marți, plenul reunit al Parlamentului va dezbate și va vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Moțiunea a fost depusă și cu sprijinul PSD, după ce formațiune și-a retras miniștrii și toți reprezentanții din aparatul Guvernului.
Datele studiului indică o preferință clară pentru libertatea de alegere în activitate.
• 92% dintre respondenți consideră că lucrătorii ar trebui să decidă când și cât muncesc
• 70% susțin menținerea accesului la munca flexibilă prin platforme, în locul unor modele clasice care ar putea limita independența
„Românii văd în aceste platforme o sursă de oportunități economice, care completează piața tradițională a muncii. Reglementarea ar trebui să transforme această flexibilitate într-un cadru sigur, prin trecerea de la o economie informală la una bazată pe drepturi clare și tehnologie responsabilă”, a spus Alina Stepan.
Munca pe platforme, o soluție pentru venituri suplimentareStudiul contrazice ideea că acest tip de muncă ar afecta locurile de muncă tradiționale.
45% dintre respondenți o consideră o soluție pentru nevoi neacoperite de piața clasică.
Mai mult, românii văd aceste platforme ca o oportunitate pentru mai multe categorii:
• 86% spun că sunt utile pentru studenți
• 73% pentru părinții care încearcă să echilibreze viața de familie cu veniturile
• 78% pentru persoanele aflate la început de carieră
• 70% pentru pensionarii care vor să își suplimenteze veniturile
Platformele de livrare devin tot mai importante și pentru economie, în special pentru HoReCa și retail:
• 81% dintre români cred că aceste platforme sprijină restaurantele și magazinele locale
• 83% spun că au descoperit afaceri noi prin intermediul aplicațiilor
• 72% afirmă că serviciile le îmbunătățesc viața de zi cu zi, economisind timp
Rezultatele au fost prezentate pe 29 aprilie, în cadrul evenimentului Romanian Future of Work Policy Lab, într-un context legislativ important. România trebuie să transpună Directiva europeană privind munca pe platforme până în decembrie 2026.
„Aceste rezultate arată că munca pe platforme a devenit parte din realitatea economică de zi cu zi a României. Modul în care vor fi implementate noile reguli va determina dacă flexibilitatea apreciată de lucrători și de consumatori va fi păstrată în practică sau limitată de proceduri prea rigide”, a declarat Glen Hodgson.
Factorul tinerilor și contextul regionalPreferința pentru flexibilitate este și mai puternică în rândul tinerilor:
82% dintre românii cu vârste între 18 și 34 de ani consideră platformele de livrare o parte firească a vieții de zi cu zi.
Aceeași tendință se regăsește și în alte țări din regiune, precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia, ceea ce plasează România printre piețele relevante în tranziția către munca digitală.
În România, eșantionul a inclus peste 1.000 de adulți cu vârste între 18 și 75 de ani, reprezentativ la nivel național. La nivel european, studiul a analizat aproximativ 22.500 de respondenți din 25 de țări. Cercetarea a fost comandată de Wolt, în colaborare cu Deliveroo, și realizată de Ipsos în perioada ianuarie–martie 2026, prin interviuri online.
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ care prevede o schemă de ajutor de stat în valoare de 5,313 miliarde lei, destinată susținerii investițiilor în capacități de producție, cu scopul reducerii deficitului comercial și consolidării industriei prelucrătoare.
Programul este parte a pachetului de relansare economică adoptat prin OUG nr. 8/2026 și va permite emiterea acordurilor de finanțare până în 2032 și plata ajutoarelor până în 2036.
Un element nou al schemei îl reprezintă flexibilitatea formelor de sprijin, companiile putând opta între granturi directe și credite fiscale, în funcție de nevoile de finanțare.
„Prin acest nou program de peste 1 miliard de euro marcăm trecerea de la o economie bazată pe consum de import la o economie care produce valoare adăugată acasă, în România. Nu este doar o măsură de sprijin financiar, ci este motorul unui sprijin real pentru industria românească, necesar pentru a ne proteja stabilitatea economică. Investim strategic acolo unde deficitul comercial ne vulnerabilizează, oferind antreprenorilor resursele să transforme ideile în unităţi de producţie performante. Obiectivul este să reducem dependenţa de pieţele externe şi să consolidăm capitalul românesc într-o piaţă europeană extrem de competitivă”, declară Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
Cine poate beneficiaSchema este destinată atât companiilor existente, cât și start-up-urilor, cu condiția realizării unei investiții inițiale de 50 milioane lei în unități de producție noi.
Pentru firmele active, eligibilitatea depinde de capitaluri proprii pozitive și profitabilitate în cel puțin unul dintre ultimii trei ani, în timp ce start-up-urile trebuie să aibă un capital social minim de 100.000 lei.
De asemenea, entitățile solicitante nu trebuie să fie în dificultate financiară, insolvență sau sub incidența unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat, se mai menționează în comunicatul de presă.
Cum vor fi evaluate cererile de finanțarePotrivit Ministerului Finanțelor, cererile de finanțare vor fi ierarhizate printr-un sistem de punctaj conceput să direcționeze fondurile către proiectele cu impact maxim în economia reală.
Ierarhizarea analizării proiectelor depuse are în vedere mai multe direcţii strategice, printre care: „fabricarea produselor care înregistrează un sold comercial negativ la nivel naţional contribuie direct la diminuarea dependenţei de importuri; adoptarea unui grad ridicat de automatizare şi digitalizare asigură implementarea proceselor industriale inteligente şi creşterea eficienţei operaţionale; aprovizionarea cu materii prime şi materiale din Spaţiul Economic European consolidează autonomia economică şi rezilienţa lanţurilor de distribuţie”.
Cererile de finanțare vor fi depuse anual, în sesiuni de câte 30 de zile lucrătoare, iar fondurile vor putea fi utilizate pentru construcții, echipamente tehnologice și active necorporale.
Odată cu intrarea în vigoare a noii scheme, acordarea de finanțări în baza HG nr. 300/2024 va fi suspendată, pentru a permite tranziția către noul mecanism adaptat obiectivelor actuale de dezvoltare industrială.
AnimaWings a anunțat că BT Asset Management SAI, Winners Holding Investments și EVERGENT Investments vor intra în acționariatul companiei. În urma tranzacției, cele trei entități ar urma să dețină împreună 50% din companie.
Acordul a fost semnat la București și urmează să fie analizat și aprobat de Consiliul Concurenței și de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe.
Fondatorii companiei, Marius Pandel și Cristian Pandel, își păstrează participațiile, iar Marius Pandel va continua să ocupe funcția de CEO. Structura de management rămâne aceeași, în condițiile în care compania își continuă planurile de dezvoltare.
AnimaWings a fost fondată în 2020 și face parte din Memento Group, alături de Christian Tour.
Extindere de flotă și ruteCompania operează în prezent 7 aeronave Airbus și are în plan extinderea flotei la 14 aeronave până la finalul anului 2027. Aeronavele sunt configurate pe trei clase de servicii: Business, Premium Economy și Economy.
În sezonul de vară, operatorul va avea 60 de rute către 30 de destinații, incluzând zboruri interne între București și orașe precum Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Oradea, dar și curse externe către destinații europene.
Pentru vara 2026, compania a anunțat și un program extins de zboruri charter către destinații din Grecia, Italia, Turcia și Spania, cu plecări din București și alte orașe din țară.
De ce este incert viitorul TAROMLa jumătatea lunii aprilie, Vicepremierul Oana Gheorghiu anunța că TAROM generează pierderi de mai bine de 10 ani și anunța că Guvernul urma să decidă ce va face în cazul acestei companii, în cazul în care planul de restructurare a acestei companii nu ar fi fost prelungit de Comisia Europeană și aceasta ar fi fost nevoită „să își regândească întregul flux”.
Ministerul Transporturilor analizează în prezent situația companiei, iar Guvernul așteaptă un răspuns oficial privind direcția de urmat. Tarom este singura companie din portofoliul ministerului pentru care nu există încă o poziție clară.
Executivul ia în calcul și un scenariu negativ, în care Comisia Europeană nu va aproba prelungirea planului de restructurare. În acest caz, autoritățile spun că vor fi necesare decizii rapide.
Există semnale că implementarea este întârziată, iar echilibrul financiar rămâne fragil. TAROM funcționează în continuare sub controlul statului și este inclusă într-un plan de redresare aprobat de Comisia Europeană, care vizează reducerea pierderilor și stabilizarea operațiunilor, însă finalizarea acestuia depinde de deciziile politice și de capacitatea de a atrage capital sau parteneriate externe.
„Astăzi se împlinesc șase luni de când am intrat în guvern. Șase luni în care nu mi-am schimbat cu nimic convingerea că România merită mai mult decât a primit în ultimii 36 de ani. Niciodată în viață nu am fugit după vreo funcție și, cu atât mai puțin una, după una publică. Am venit cu o singură credință: că există un moment în care oamenii politici, indiferent de partid, au înțelepciunea să accepte faptul că jocul vechi s-a terminat”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de vicepremierul Oana Gheorghiu.
Vicepremierul și-a prezentat bilanțul celor șase luni de mandat și a detaliat ostilitatea cu care demersurile sale au fost întâmpinate. „Am demarat proiectul-pilot pentru diagnosticarea celor 22 de companii și stabilirea soluțiilor optime. Am pus umărul la funcționarea reală a AMEPIP după ce noua conducere a fost selectată. Am început să săpăm. Să cerem documente. Să înțelegem mecanisme.Să vedem cum se manipulează selecțiile în consiliile de administrație, cum se ascund pierderile, cum funcționează un sistem construit ca să protejeze incompetența și să recompenseze loialitatea politică”, spune Gheorghiu, subliniind că aceste demersuri au fost întâmpinate de blocaje, ostilitate, întâlniri evitate și minciuni.
Critici la adresa PSDGheorghiu a criticat reacția PSD în ceea ce privește limitarea unor pachete minoritare din companiile de stat, evidențiind că demersul a fost discutat cu vicepremierul social-democrat, Marian Neacșu, iar după trimiterea unei propuneri oficiale, formațiunea nu a răspuns.
Vicepremierul a evidențiat diferența dintre performanțele financiare ale companiilor listate și cele nelistate: „Companiile de stat nelistate au generat pierderi cumulate de 14 miliarde lei. Companiile de stat listate au generat 8 miliarde de lei aduse la buget într-un singur an”.
Acuzații de ipocrizieOana Gheorghiu a lansat atacuri dure și la retorica Partidului Social Democrat, dar și ipocrizia formațiuni în privința acestui subiect. „Sub sloganul „nu ne vindem țara” vor de fapt un singur lucru: să îi țină în beznă pe cei care nu au acces la minime cunoștințe financiare, nu au acces la date, care nu înțeleg mecanismele piețelor de capital, care aud „bursă” și se gândesc la ceva rău și amenințător. Sunt cei care vă spun că listarea la bursă e vânzare ascunsă a țării, deși ei înșiși au făcut-o de patru ori când erau la putere”, se arată în mesajul vicepremierului.
„Lupta PSD nu e cu Bolojan. Nu e cu mine. Nu e cu ideea de reformă. E lupta pentru a păstra controlul politic asupra companiilor de stat. Pentru a îndestula buzunare, orgolii și sete de putere”, conchide Oana Gheorghiu.
În martie 2026 au fost eliberare 3.112 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidențiale, numărul din această lună înregistrând o creștere cu un procent de 30,4% față de luna februarie 2026. Autorizațiile au fost eliberate pentru o suprafață utilă totală de 713450 mp.
Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 71,7% sunt pentru zona rurală.
În luna martie 2026 numărul de autorizații eliberate de primăriii pentru clădiri rezidențiale a crescut, fiind acordate 726 de autorizații în plus.
Potrivit INS, creșterea eliberării autorizațiilor de construire pentru clădiri s-a văzut cel mai mult în regiunile din Nord-Vestul țării, în județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj – fiind eliberate 175 de autorizații în plus.
În județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea au fost eliberate 141 de autorizații în plus, în județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman au fost eliberate peste 137 de autorizații, în timp ce în București – Ilfov au fost eliberate 109 autorizații în plus.
În Sud-Vestul Olteniei, județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea au fost eliberate doar 67 de autorizații de construire în plus, iar în centrul țării fost eliberate doar 3.
O scădere a numărului de autorizații eliberate pentru clădirile rezidențiale s-a înregistrat în județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, fiind eliberate cu 32 de autorizații mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut.
Mai multe clădiri nerezidențiale autorizateÎn ceea ce privește clădirile nerezidențiale, în luna martie a acestui an au fost eliberate 531 autorizaţii de construire, în crește cu un procent de 8.8% față de luna februarie a acestui an. Acestea au fost acordate pentru o suprafață totală de 605237 mp.
Comparativ cu luna februarie, au fost acordate autorizații pentru suprafețe utile mai mari a clădirilor nerezidențiale, acestea ajungând să aibă cu 326703 mp în plus.
În ceea ce privește zonele țării, suprafețele utile la clădirile nerezidențiale au crescut cel mai mult în regiunea Nord-Vest a țării, compusă din județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj, unde suprafața utilă pentru care s-au acordat autorizații pentru clădiri nerezidențiale a crescut cu 31.3305 mp în plus.
Creșteri ale suprafeței utile pentru clădirile nerezidențiale au mai fost înregistrate și în Municipiul București și județul Ilfov, unde suprafața a crescut cu 34.945 în plus. De asemenea, suprafața autorizată a crescut și în județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, din regiunea Vest, unde au fost înregistrate autorizații pentru clădiri nerezidențiale cu o suprafață de 22.919 mp în plus.
Creșteri au fost și în Centrul țării, în județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, acolo unde suprafața autorizată a clădirilor nerezidențiale a crescut cu peste 16.928 de mp, potrivit INS.
Unde se vor construi clădiri nerezidențiale mai mici?La polul opus, scăderi ale suprafeței pentru care au fost eliberate autorizații de construire se înregistrează în regiunea de Sud-Vest a Olteniei, județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea, unde au fost autorizate clădiri nerezidențiale a căror suprafață au scăzut cu 23.286 mp.
În regiunea de Nord-Est a țării, județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, suprafața autorizată a cădirilor nerezidențiale a scăzut cu 23.123mp. Scăderi ale suprafeței de construire au fost înregistrate și în județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, unde suprafețele aprobate pentru clădiri nerezidențiale au scăzut cu 11.362 de mp.
De asemenea, suprafețele autorizate pentru construcția clădirilor nerezidențiale au scăzut și în județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, fiind autorizată construirea unor clădiri cu 3.623 mp. mai puțin.
