„Mulțumesc României și dumneavoastră personală, domnule președinte, pentru poziția principială pe parcursul acestor patru ani de război al Rusiei împotriva Ucrainei și împotriva Europei”, a spus Zelenski, joi, la Palatul Cotroceni.
Componenta de Apărare„Astăzi, întâlnirea noastră și discuțiile se referă în primul rând la modul în care putem colabora mai mult, inclusiv în domeniul economic, pentru binele popoarelor noastre. Ce putem face mai mult și pentru securitatea națională ale statelor noastre. Expertiza noastră deja se află în Orientul Mijlociu și considerăm că în regiunea noastră, în toată Europa, în alte state ale Europei, este nevoie de mai multă colaborare, de folosirea expertizei noastre pe care o am acumulată de lungul timpului și ea poate fi utilă. România, împreună cu alte state, ne-a ajutat să ne apărăm cetățenii. Continuăm colaborarea, propunem extinderea colaborării între statele noastre pentru a ne apăra de toate pericole care pot apărea din partea Rusiei”, a spus Zelenski despre componeta de apărare.
Componenta energeticăDespre acordul pe energie, președintele ucrainean a afirmat: „Construim împreună cu România două linii noi de furnizare a energiei electrice, lucrările sprijină regiunile noastre, regiunile Cernăuți din Ucraina și va permite România să devină mai puternică din ceea ce vorbește garantarea securității energetice în această zonă a Europei. Este reciproc avantajos pentru ambele state. Documentul care se referă la construcția interconectarilor a fost semnat astăzi. Este important ca împreună să putem realiza proiecte în domeniul exploatării de petrolul în Marea Neagră. România deja a făcut pași significative în această direcție. Avem posibilități de dezvoltare, avem colaborări, avem propuneri concrete. Am vorbit astăzi foarte mult despre proiecte concrete în domeniul petrolului și gaze, domeniul în care România ne poate sprijin”.
Privind participarea la formatul B9 de la București, Zelenski a răspuns afrimat invitației făcute de președintele Nicușor Dan.
Totodată, președintele ucrainean a anunțat semnarea unui decret prin care ziua de 31 august va deveni Ziua Limbii Române în Ucraina..
Fondurile propune în proiectul de buget pentru 2026 pentru a fi virate furnizorilor sunt de aproximativ 2,5 ori mai mici decât cele pe care operatorii economici le-au acoperit în contul schemei de plafonare și pe care le-au transmis la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) spre validare, conform calculelor Mediafax. Este vorba de diferența dintre prețul plafonat și cel real din contractul fiecărui client, pe care statul trebuie să o compenseze, conform actelor normative succesive dedicate.
Statul român, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), mai are de verificat și, dacă nu sunt inadvertențe, de validat, peste 9,3 miliarde de lei, conform cifrelor valabile la data de 9 martie, obținute exclusiv ale Mediafax, sumă pe care furnizorii de energie electrică și gaze naturale au suportat-o în contul schemelor recente de plafonare și compensare a prețurilor și care trebuie să le-o deconteze. Mai exact, este vorba de 9.312.546.012,26 de lei, conform surselor Mediafax
În proiectul de buget sunt prevăzute 3,75 de miliarde de lei cu destinația fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii -aferente facturilor consumatorilor casnici, iar 2 miliarde de lei, Ministerului Energiei, respectiv consumatorii non casnici.
Schema de plafonare și compensare a prețului la energie electrică a expirat la 31 iunie anul trecut, dată de la care se acordă un ajutor de 50 de lei lunar peroanelor cu venituri modeste, până la finalul acestui an, iar cea aferentă gazelor naturale expiră la sfârșitul lunii martie, iar din 1 aprilie este introdusă reglementarea modului în care se calculează prețul, timp de un an, pentru a nu fi prea mare față ce actualul preț plafonat.
Ce doresc furnizoriiRitmul validării sumelor restante s-a redus considerabil în ultimele lui, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, a pentru Mediafax.
„Ultima lună confirmată la majoritatea furnizorilor a rămas tot ianuarie 2024. Anul trecut am observat o viteză foarte mică a verificărilor și un volum foarte redus a sumelor confirmate, dar măcar exista un progres săptămânal. Mic, dar exista. Asta, până în decembrie 2025, de când nu mai observăm nici un progres…”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, pentru Mediafax.
„Decontarea totală și finală, de către Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, nu poate fi făcută fără confirmarea de la ANRE. Parțial s-au făcut unele plăti, dar departe de suma finală cu care furnizorii au finanțat în acești ani schema de ajutor a consumatorilor, în cea mai mare parte din împrumuturi, și pe care o cer în mod corect și legal”, a subliniat președintele AFEER.
ACUE: Bugetul de stat pentru 2026 nu acoperă obligațiile restante rezultate din schema de plafonare a prețurilor la energieFederația ACUE avertizează, printr-un comunicat transmis joi, că alocarea bugetară de 3,75 miliarde lei prevăzută pentru anul 2026 este insuficientă pentru a acoperi obligațiile restante ale statului față de furnizorii de energie, generate de schema de plafonare a prețurilor aplicată consumatorilor,
Federația ACUE estimează că restanța efectivă la plată este de aproximativ 6 miliarde lei, în condițiile în care, în anul 2025, statul a efectuat plăți anticipate de până la 40% din valoarea cererilor depuse și aflate în evaluare.
„Această situație ar trebui reflectată în mod realist în bugetul pentru anul 2026, astfel încât obligațiile restante să poată fi achitate într-un termen rezonabil”, arată oficialii ACUE.
ACUE este o federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate energie electrică, petrol, gaze şi minerit energetic, reprezentând interesele unor importante companii din domeniul producerii, distribuţiei, furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale şi al serviciilor conexe acestor activităţi. ACUE reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, ceea ce însumează peste 25.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro.
„Statul trebuie să își respecte angajamentele”Potrivit federației, la momentul adoptării schemelor de sprijin, legislația prevedea un termen de 45 de zile pentru plata sumelor datorate, calculat de la depunerea dosarului de decontare, dar ulterior, pe fondul întârzierilor înregistrate, statul a eliminat unilateral prevederile referitoare la termenele de evaluare și de plată.
Majoritatea cererilor confirmate de ANRE și achitate integral de stat vizează reduceri de preț prefinanțate de către furnizori încă din lunile ianuarie – februarie 2024, ceea ce înseamnă că termenul inițial de 45 de zile s-a transformat, în practică, într-un interval de aproximativ doi ani, atrag atenția furnizorii de sub umbrela ACUE.
„Schema de plafonare a prețurilor a fost o măsură de politică publică necesară pentru protejarea consumatorilor, însă costurile acesteia nu pot fi transferate pe termen nelimitat către furnizori. Statul trebuie să își respecte angajamentele și să asigure plata sumelor datorate într-un termen rezonabil”, Dana Daraban, director executiv al ACUE.
Oficialii ACUE subliniază că, în pofida demersurilor repetate pentru identificarea unor soluții care să accelereze procesul de analiză la nivelul ANRE și, implicit, plata sumelor prin Ministerul Energiei, pentru consumatorii non-casnici, și Ministerul Muncii, pentru consumatorii casnici, în perioada decembrie 2025 – martie 2026 valorile confirmate de ANRE au fost aproape inexistente.
Astfel, susțin aceștia, situația este agravată și de nivelul insuficient al sumelor incluse în proiectul de buget pentru anul 2026, care nu reflectă necesarul real de plată aferent cererilor de decontare deja depuse și aflate în proces de evaluare.
„În practică, furnizorii au fost obligați să prefinanțeze diferențele de preț generate de schema de plafonare pentru perioade foarte lungi de timp, ceea ce generează costuri financiare semnificative și presiuni asupra lichidității companiilor”, subliniază Dana Daraban.
„Întârzierile majore și sistematice în plata sumelor datorate furnizorilor ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care statul își respectă propriile angajamente față de operatorii economici pe care i-a obligat, prin lege, să aplice o politică publică. Transferarea costurilor unei politici publice asupra operatorilor economici, fără o compensare efectivă și la timp, generează costuri bancare suplimentare, blocaje de lichiditate și riscuri pentru funcționarea normală a pieței. În plus, această situație afectează echilibrul concurențial, deoarece furnizorii expuși pe termen lung la schema de plafonare au suportat constrângeri financiare și operaționale considerabile pentru a respecta legea și pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie”, au transmis reprezentanții ACUE.
Aceștia subliniază că pentru funcționarea corectă a pieței și pentru menținerea încrederii în cadrul economic și instituțional, este esențial ca statul să asigure un mecanism de compensare rapid, transparent și predictibil pentru costurile generate de propriile decizii de politică publică.
Prevederile proiectul de buget pe 2026Conform proiectului de buget pentru 2026 https://mfinante.gov.ro/ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la capitolul 68.01 „Asigurări și asistență socială”, titlul 57 „Asistență socială” este prevăzută suma de 1.750.000 mii lei
În bugetul Ministerului Energiei, la capitolul 80.01 „Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă”, titlul 40 „Subvenții”, este prevăzută suma de 2.000.000 mii lei , reprezentând credite de angajament și credite bugetare, pentru plata cererilor de decontări formulate în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022
Art.38. – (1) În anul 2026, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care fondurile asigurate din contul de disponibil prevăzut la art. 15 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 14 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025 – 30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare, nu asigură plata integrală a cererilor de decontări transmise conform prevederilor acestor acte normative, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei pot efectua plăți, din bugetul propriu, pentru achitarea acestora.
(2) În bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la capitolul 68.01 „Asigurări și asistență socială”, titlul 57 „Asistență socială” este prevăzută suma de 1.750.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, pentru plata cererilor de decontări formulate în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025- 30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare.
(3) În bugetul Ministerului Energiei, la capitolul 80.01 „Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă”, titlul 40 „Subvenții”, este prevăzută suma de 2.000.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, pentru plata cererilor de decontări formulate în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025 – 30 iunie2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare.
„Statele Unite sunt de departe cel mai mare producător de petrol din lume, așa că atunci când prețurile petrolului cresc, câștigăm mulți bani.
DAR, de un interes și o importanță mult mai mare pentru mine, ca președinte, este oprirea unui imperiu malefic, Iranul, de a deține arme nucleare și de a distruge Orientul Mijlociu și, într-adevăr, întreaga lume.
Nu voi permite niciodată să se întâmple asta! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni.
Președintele DONALD J. TRUMP”, este noul mesaj al lui Donald Trump.
Aproape concomitent cu Donald Trump, și noul lider al Iranului, Mojbaba Khamenei, a emis primul mesaj către public. Acesta jură să țină Strâmtoarea Ormuz închisă și amenință bazele SUA din Orient.
Nicușor Dan a mulțumit președintelui și poporului ucrainean pentru lupta pe care o duce, „o luptă pentru Europa întreagă, deci și pentru România”.
El a spus că semnarea declarației de parteneriat strategic este un moment important în relația noastră bilaterală.
„Nu trebuie să ne ascundem, să spunem că istoric a existat neîncredere între țările noastre.
Această neîncredere s-a evaporat, cred eu, în momentul începerii războiului din 2022 și momentul de azi e un moment în care cele două țări își asumă încrederea reciprocă în ce pot să facă împreună, își asumă responsabilitatea comună pentru această parte de Europa, pentru cetățenii ei și pentru, cum am spus, întreaga regiune”, a declarat Nicușor Dan.
El a spus că a vorbit cu președintele Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina și despre continuarea sprijinului pe care România îl oferă, dar și despre colaborarea militară.
„Unul din documentele semnate vorbește de producția comună de drone în România”, a spus președintele României.
El a declarat că a mai vorbit cu liderul ucrainean despre proiecte comune de conectivitate, proiecte comune de energie și despre integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.
Președintele Nicușor Dan a făcut noi precizări în privința accesului la educație al populației românești din Ucraina, dar și referitor la accesul minorității la serviciul religios în limba maternă pe teritoriul ucrainean.
„În primul rând, documentul semnalat azi, așa cum am spus, duce nivelul de protecție al minorităților la standardele stablite de organisme internaționale, Consiliului Europei. Dacă vorbim de educație, pentru că ăsta a fost subiectul, că Ucraina are o reforma de educație în care în linii mari comasează școli și, din perspectiva acestui document, face o excepție pentru minorități astfel încât ei, bineînțeles, fiind mai puțini, să poată să-și desfășoare în localitatea lor educația în limba maternă. Este un exemplu de cum aceste garanții oferite minorităților funcționează”, a declarat președintele României după întâlnirea cu Volodimir Zelenski.
În ceea ce privește biserica, se reasigură posibilitatea de a participa la serviciu religios în limba maternă.
„Mai departe de subordonarea pe linie bisericească a respectivelor biserici în care comunitățile românești participă la serviciu religios ăsta nu poate să fie obiectul unui document între state, ci al unui document între biserici”, a mai spus președintele Nicușor Dan.
Știrea inițială:Una dintre temele de discuție dintre președinții României și Ucrainei a fost cea cu privire la situația comunităților de români de pe teritoriul Ucrainei.
Președintele Nicușor Dan a declarat la finalul discuțiilor de la Cotroceni cu Volodimir Zelenski că a primit garanții cu privire la continuarea funcționării școlilor în limba română și pentru toate celelalte drepturi ale minorității române.
„Am vorbit de minoritatea românească din Ucraina și de deschiderea pe care Ucraina o are, o va avea pentru minoritatea românească. Am primit garanții cu privire la continuarea funcționării școlilor în limba română și pentru toate celelalte drepturi ale minorității române în acord cu drepturile minorităților stabilite prin carte internaționale”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Modificările Curentului Golfului ar putea ajuta cercetătorii să prezică distrugerea, cauzată de om, a unui sistem imens de curenți oceanici, cunoscut sub numele de Circulația Meridională Atlantică de Răsturnare (AMOC), potrivit Live Science. AMOC transportă apă caldă de la tropice spre Atlanticul de Nord, jucând un rol crucial în reglarea climei globale. O eventuală prăbușire a acestui sistem ar putea avea un impact catastrofal asupra climei mondiale, în special europene.
Un studiu arată că modificările descoperite în Curentul Golfului ar putea anunța prăbușirea unor curenți oceanici cheie. Izvorând din Golful Mexic și părăsind Coasta de Est a SUA, lângă Capul Hatteras din Carolina de Nord, Curentul Golfului este o ramură importantă a AMOC.
Curenții oceanici se schimbăUn număr tot mai mare de dovezi sugerează că AMOC slăbește și se îndreaptă rapid spre un „punct de cotitură”, care ar putea transforma complet clima în multe părți ale lumii, inclusiv în nord-vestul Europei și în regiunile tropicale musonice. Momentul în care AMOC s-ar putea prăbuși este incert, dar un semnal de avertizare timpuriu ascuns în Curentul Golfului ar putea ajuta oamenii de știință să prezică evenimentul cu ani înainte de a se întâmpla, arată noile cercetări.
„În primul rând, există această derivă foarte graduală spre nord [a Curentului Golfului], care este legată de o oarecare slăbire a AMOC-ului, dar se pare că există și acest salt atunci când AMOC devine prea slab, acesta fiind un indicator de avertizare timpurie”, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului, René van Westen, cercetător la Universitatea Utrecht din Olanda.
Simulări și date prin satelitCercetătorii au făcut numeroase simulări și au analizat datele din satelit. Rezultatele au fost publicate pe 26 februarie în revista Communications Earth & Environment. Studiul este cea mai aprofundată analiză a impactului potențial al unui colaps al AMOC. Experții spun că rezultatul studiului poate fi considerat un semnal de avertizare, dar subliniază că este nevoie de multe alte cercetări pentru a confirma sau infirma pericolul privitor la AMOC.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat că aproximativ 140 de tone de zahăr au fost oprite definitiv de la comercializare, după ce inspectorii au descoperit diferențe semnificative între cantitatea declarată pe ambalaj și cea reală.
Acțiunea face parte dintr-o amplă campanie de monitorizare și control la nivel național, care a vizat operatorii economici ce comercializează zahăr, cu scopul de a verifica respectarea legislației privind protecția consumatorilor.
Diferențe de peste 70 de grame pe ambalajÎn urma controalelor efectuate în 10 martie 2026, comisarii ANPC au constatat că unele produse aveau diferențe de peste 70 de grame față de gramajul declarat pe ambalaj.
Potrivit instituției, aceste abateri contravin prevederilor legale privind informarea corectă a consumatorilor și afectează direct interesele economice ale acestora.
Raportat la cantitatea totală de zahăr retrasă de pe piață, rezultă că aproximativ 10 tone de zahăr nu au fost livrate în mod real consumatorilor, deși erau incluse în gramajul declarat.
Prejudiciul total estimat pentru cumpărători se ridică la aproximativ 30.000 de lei.
Sancțiuni de peste 2,8 milioane de leiÎn cadrul acțiunii de control, inspectorii ANPC au verificat 271 de operatori economici.
Pentru neregulile constatate au fost aplicate mai multe sancțiuni:
456 de amenzi contravenționale, în valoare totală de peste 2,84 milioane de lei
110 avertismente
11 măsuri de oprire temporară a prestării serviciilor (OTPS) până la remedierea deficiențelor
Potrivit reprezentanților ANPC, practicile identificate se încadrează în categoria practicilor comerciale incorecte, deoarece pot induce în eroare consumatorii în privința caracteristicilor esențiale ale produsului, în special cantitatea reală achiziționată.
