Negocierile urmau să reprezinte prima întâlnire oficială a președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodríguez, alături de un lider latino-american, potrivit Associated Press.
Liderul venezuelean urma să se întâlnească cu președintele Columbiei, Gustavo Petro, pentru a purta discuții cu privire la interesele comune în ceea ce privește securitatea la frontieră, pe fondul prezenței grupărilor armate ilegale asociate cu traficul de droguri. De asemenea, liderii celor două state urmau să discute și despre posibilitatea ca Venezuela să exporte gaz natural în Columbia.
Într-o declarație comună publicată de Ministerul de Externe al Venezuelei, guvernele celor două state din America Latină au pus anularea întâlnirii pe seama circumstanțelor de „forță majoră”. Nu au fost oferite alte detalii, însă a fost precizat faptul că întâlnirea va avea loc la o dată ulterioară.
În declarația comună este precizat faptul că liderul din Columbia își menține invitația de a se întâlni cu Rodríguez în cadrul oficial. În declarație a fost precizat și că guvernele celor două țări rămân „angajate în consolidarea cooperării și a relațiilor bilaterale”.
La scurt timp înainte de anunț, Președinția Columbiei a anunțat că liderul Gustavo Petro a avut o discuție telefonică alături de președintele SUA, Donald Trump, în care liderul american i-a urat „succes” pentru întâlnirea cu Rodríguez.
Reamintim că lidera interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, este cea care i-a luat locul, la începutul lunii ianuarie, fostului președinte, Maduro, care a fost capturat de SUA, în urma atacului desfășurat la Caracas. În prezent, fostul lider se află într-o închisoare din New York. Acesta este judecat în SUA pentru acuzații de trafic de droguri.
„Mi-am depus candidatura la poziția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei. Am primit si sprijinul autorităților române. Mărturisesc că, având în vedere diferențele politico-ideologice, nu prea mă așteptam, a fost o surpriză plăcută. Le mulțumesc”, a scris Corlățean, vineri, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.
Acesta a precizat că demersul candidaturii sale nu este unul simplu. „Vorbim despre o competiție (…). Și nu e o competiție deloc simplă”, a scris senatorul PSD.
Social-democratul a pus, însă, accent pe experiența sa în domeniul politicii externe.
„Pot spune că sunt mai multe candidaturi, susținute de guverne ale unor state influente din Europa de Vest. Nu am însă rezerve să intru in această competiție, am argumentele mele profesionale, care înseamnă pe scurt aproape 32 de ani de carieră în domeniul politicii externe, pentru România, în relațiile europene, transatlantice si pe un plan multilateral mai larg, din care 29 de ani în legătură directă cu instituțiile, funcționarea și competențele Consiliului Europei (democrație, stat de drept, drepturile omului)”, a explicat Corlățean.
Termenul limită de depunere a candidaturilor în cadrul organizației de la Strasbourg s-a finalizat. Acesta a precizat că demersul său ar putea fi o oportunitate importantă pentru România.
„Vom vedea dacă argumentele de carieră și profesionale vor prevala sau cele de influență statală ori de altă natură… Oricum, este o oportunitate importantă și pentru România, dacă ea se va materializa”, a scris senatorul social-democrat.
Reamintim că senatorul social-democrat este, încă de la finalul lunii ianuarie, reprezentant al Comisiei de la Veneția, din partea Comisiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru afaceri juridice și drepturile omului.
Reamintim că, Zelenski, alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, au vizitat Baza 86 Aeriană de la Fetești, unde tineri români, dar și ucraineni se antrenează pentru a deveni piloți de avioane F-16.
„M-am întâlnit cu membri ai armatei ucrainene care se antrenează la Centrul European de Instruire F-16 din România. Am discutat cu cadeții despre detaliile și condițiile programului lor de instruire. Am discutat, de asemenea, despre provocările cu care se confruntă piloții noștri și despre modul în care statul poate contribui la rezolvarea acestora”, a scris Zelenski, joi noapte, pe X.
Acesta a oferit câteva detalii privind etapele de instruire pe care le parcurg tinerii care se antrenează să devină piloți.
„La centru, băieții noștri trec prin diferite etape de instruire, inclusiv teorie și misiuni reale. Primii piloți ucraineni și-au început programul acolo în 2024, iar unii dintre ei efectuează deja misiuni de luptă pentru a respinge agresiunea rusă”, se arată în mesajul oficial publicat de Zelenski.
I met with Ukrainian service members who are training at the European F-16 Training Center in Romania. We spoke with the cadets about specifics and conditions of their training program. We also discussed the challenges our pilots face and how the state can help address them.
At… pic.twitter.com/GBKJb0q8A5
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 12, 2026
Președintele Ucrainei a mulțumit, încă odată public, României, instructorilor de la Baza 86 Aeriană Fetești, dar și celorlalte națiuni care au oferit sprijin Ucrainei în invazia la scară largă pornită de Rusia.
„Mulțumesc României, instructorilor de la centru și tuturor celor care ne ajută să ne apărăm și să combatem teroarea rusă. Vom fi întotdeauna recunoscători Statelor Unite pentru oportunitatea de a consolida protecția spațiului nostru aerian cu avioane de vânătoare americane, precum și Danemarcei, Olandei și Norvegiei, care au transferat deja avioane în Ucraina”, a scris Zelenski.
În cadrul vizitei oficiale în România, Zelenski s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan. Cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic, dar și mai multe documente care atestă cooperarea în domeniile apărării și energiei.
De asemenea, președintele Ucrainei s-a întâlnit și cu premierul Ilie Bolojan.Cei doi oficiali au purtat discuții despre proiecte comune, precum construirea de drone în România folosind expertiza ucraineană, dar și importanța respectării drepturilor minorităților române din Ucraina.
Atacul a vizat obiectivul militar comun utilizat de Franța și Peshmerga – forțele armate din regiunea Kurdistan, în zona Makhmur, aflată în sud-vestul orașului Erbil, potrivit unei declarații a guvernatorului regional, Omed Koshnaw, citate de Sky News.
Armata Franței a confirmat atacul, declarând că soldații răniți, care erau implicați în antrenamente anti-teroriste alături de partenerii irakieni, au fost duși la cel mai apropiat centru medical.
De asemenea, au apărut detalii legate de un atac petrecut, miercuri seară, la o altă bază militară din Erbil. Aceasta găzduiește forțe militare britanice și americane. Baza a fost lovită de o dronă lansată de Teheran. Potrivit unui oficial al Apărării SUA, nu au existat răniți gravi, iar toți soldații americani staționați acolo rămân în serviciu, a precizat oficialul SUA pentru BBC.
Bazele americane s-au apărat împotriva atacurilor încă de la începutul războiului. De asemenea, niciun soldat britanic staționat în baza militară comună a forțelor SUA și Regatului Unit nu au fost rănit în atacul de miercuri seara.
Comandamentul Central al Armatei SUA anunță, printr-un comunicat oficial, că și-a pierdut aeronava cisternă KC-135, chiar în timpul realimentării, pe teritoriul Irakului.
Reporterul Jenniffer Jacobs de la CBS susține că primul avion cisternă s-a prăbușit în vestul Irakului cu o echipă de 6 militari. Celălalt avion KC-135 (avion cisternă) „a fost lovit, dar a aterizat în Israel”, susține CBS.
U.S. Central Command is aware of the loss of a U.S. KC-135 refueling aircraft. The incident occurred in friendly airspace during Operation Epic Fury, and rescue efforts are ongoing. Two aircraft were involved in the incident. One of the aircraft went down in western Iraq, and the…
— U.S. Central Command (@CENTCOM) March 12, 2026
Șase soldați francezi, răniți într-un atac cu drone asupra unei baze militare irakieneCei șase soldați francezi care au fost răniți se aflau într-o bază militară din nordul Irakului, când aceasta a fost atacată de drone, potrivit Sky News.
Atacul a vizat obiectivul militar militar comun utilizat de Franța și Peshmerga – forțele armate din regiunea Kurdistan, în zona Makhmur, aflată în sud-vestul orașului Erbil, potrivit unei declarații a guvernatorului regional, Omed Koshnaw.
Armata Franței a confirmat atacul, declarând că soldații răniți, care erau implicați în antrenamente anti-teroriste alături de partenerii irakieni, au fost duși la cel mai apropiat centru medical.
Anterior, o sursă din cadrul securității a declarat pentru Sky News că doi soldați americani au fost răniți în urma atacurilor cu drone asupra unei baze militare în interiorul Aeroportului Internațional Erbil, miercuri seara.
Rugăciuni suspendate în lăcașurile sfinte din IerusalimRugăciunea în lăcașurile sfinte din Ierusalim a fost „temporar suspendată”, ca rezultat al amenințărilor Iranului legate de atacurile cu rachete, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe al Israelului.
„Una dintre ele a lovit la câteva sute de metri de Orașul Vechi, Zidul de Vest, Moscheea Al-Aqsa și Biserica Sfântului Mormânt”, potrivit comunicatului citat de BBC.
În urma atacului, Ministerul de Externe a precizat că rugăciunile „la toate siturile sfinte” au fost temporar suspendate pentru protejarea vieților omenești, dar a siguranței credincioșilor.
Câteva dintre cele mai importante lăcașuri de cult iudaice, musulmane și creștine se află în Ierusalim.
UPDATE. Irakienii susțin că ei au doborât avionul cisternă iar tot echipajul SUA a murit.
Sediul Comandamentului Central „Khatem al-Anbiya”: „Un avion american de realimentare a fost doborât de sistemele de apărare aeriană din vestul Irakului, ducând la prăbușirea sa și moartea întregului echipaj”.
UPDATE. Reporterul Jenniffer Jacobs de la CBS susține că primul avion cisternă s-a prăbușit în vestul Irakului cu o echipă de 6 militari. Celălalt avion KC-135 (avion cisternă) „a fost lovit, dar a aterizat în Israel”, susține CBS.
Un comunicat de ultimă oră al Comandamentului Central al Armatei SUA din Tampa, Florida, anunță că un avion american KC-135, care se afla în timpul realimentării, a fost pierdut în spațiul aerian prietenos în timpul Operațiunii Epic Fury
Incidentul, susține CENTCOM, a implicat două aeronave: una s-a prăbușit în vestul Irakului, în timp ce cealaltă a aterizat în siguranță.
Armata SUA a declarat că incidentul nu a fost cauzat de foc ostil sau dintr-o greșeală.
Operațiunile de salvare sunt în desfășurare, spune SUA.
„Mai multe informații vor fi puse la dispoziție pe măsură ce situația evoluează. Vă rugăm să aveți răbdare pentru a aduna detalii suplimentare și a oferi clarificări familiilor ofițerilor”.
Boeing KC-135 este o aeronavă cisternă militară americană, folosită pentru realimentarea avioanelor în aer, dezvoltată pe baza prototipului Boeing 367-80.
KC-135 a fost inițial însărcinat cu realimentarea bombardierelor strategice și a fost utilizat pe scară largă în Războiul din Vietnam și în conflicte ulterioare, cum ar fi Operațiunea Furtună în Deșert, pentru a extinde raza de acțiune și rezistența avioanelor de vânătoare și bombardiere tactice americane.
Costul unei aeronave de acest tip, în funcție de gradul de modernizare, variază între 26 și 62 milioane de dolari.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite operează în jur de 396 de Avioane Boeing KC-135 Stratotanker de la sfârșitul anului 2025/începutul anului 2026, care servesc drept coloana vertebrală a capacității lor de realimentare în aer.
Aceste aeronave sunt răspândite în unități din serviciul activ (aproximativ 153), Garda Națională Aeriană (171) și Rezerva Forțelor Aeriene (72).
