Сборщик RSS-лент

Traficul rutier se desfășoară luni dimineață în condiții dificile pe drumurile din jumătate din țară, din cauza ceții care reduce vizibilitatea local sub 200 de metri și, izolat, chiar sub 50 de metri, anunță Centrul Infotrafic din cadrul IGPR

Fenomenul afectează artere rutiere din județele Bacău, Călărași, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Olt, Prahova, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea.

Ceață și pe autostrăzi: vizibilitate redusă pe A0, A1, A3 și A7

Ceața este prezentă și pe autostrăzile A0 (Centura București), A1 București–Pitești pe tronsonul kilometric 11–49, A3 București–Ploiești și A7 Ploiești–Buzău.

Recomandări pentru șoferi și pietoni 

Polițiștii le recomandă șoferilor să circule cu o viteză care să permită oprirea în siguranță, să folosească în mod corect luminile, să mărească distanța față de vehiculele din față și să evite manevrele bruște sau depășirile periculoase. Totodată, este interzisă oprirea pe benzile de rulare sau pe banda de urgență de pe autostrăzi, în special în condiții de ceață.

Pietonilor li se recomandă să traverseze doar prin locuri marcate și semnalizate, să se asigure că sunt observați de șoferi și să evite deplasarea pe carosabil în zonele unde vizibilitatea este puternic redusă.

Potrivit reprezentanților Patriarhiei, această perioadă de restricție este esențială pentru finalizarea etapelor proiectului de interior din Catedrala Mântuirii Neamului. Echipele de constructori se vor concentra pe terminarea ansamblului de mozaicuri, montarea de echipamente tehnice și amenajarea generală a spațiului pentru a corespunde standardelor liturgice.

„Această etapă este esențială pentru a asigura un mediu propice desfășurării slujbelor religioase în viitor”, a precizat pr. Adrian Agachi, consilier patriarhal.

Până la redeschidere, slujbele vor fi oficiate în Paraclisul Catedralei, o structură adiacentă special concepută pentru a asigura continuitatea vieții liturgice în astfel de situații.

Calendar adaptat pentru Sărbătorile de Iarnă

Conștientă de importanța perioadei sărbătorilor, când fluxul de pelerini crește considerabil, Patriarhia a conceput un program special pentru a echilibra continuarea lucrărilor cu nevoile credincioșilor:

• 30 noiembrie (Sfântul Andrei): Accesul va fi permis exclusiv pentru participarea la Sfânta Liturghie, în intervalul orar 9:00–12:00.
• 1 decembrie (Ziua Națională): Se va oficia slujba de Te Deum.
• 2 decembrie: Catedrala va fi deschisă pentru vizitare publică.
• 3–23 decembrie: Accesul va fi din nou suspendat pentru a permite reluarea lucrărilor.
• 24 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026: Pentru a permite închinarea în perioada Crăciunului și a Anului Nou, Catedrala Mântuirii Neamului va fi deschisă vizitatorilor zilnic, între orele 9:00 și 17:00.

Reacții în rândul comunității și importanța edificiului

Catedrala Națională s-a impus deja ca unul dintre cele mai importante puncte de pelerinaj din România. Datele oficiale ale Patriarhiei indică faptul că, în ultimul an, aproximativ 315.000 de persoane au trecut prin Sfântul Altar.

Patriarhia a dat asigurări că programul special a fost gândit pentru a nu afecta momentele liturgice importante și că măsurile au în vedere atât siguranța publicului, cât și asigurarea calității finisajelor interioare.

Cele mai va­loroase 100 de companii din România au fost evaluate în fiecare an din ultimii patru la peste 100 de miliarde de euro, reuşind în 2024 să ajungă la un nivel record, de 126,6 mld. euro.

Enrico Letta a fost premier al Italiei într-una dintre cele mai dificile perioade pentru economie, între 2013 şi 2014, când ţara sa şi Europa erau lovite de marea criză şi de criza datoriilor suverane, şi când zona euro risca să se destrame. Pentru una dintre cele mai grave probleme ale ţării sale, rata şomajului în rândul tinerilor la 40%, italianul a căutat o soluţie europeană. Letta este un proeuropean convins.

„Cum poate o firmă să reziste şi să fie la fel de puternică timp de 200 de ani, cum este grupul Generali, în condiţiile atâtor schimbări tehnologice şi politice care au avut loc de-a lungul a două secole?”, a fost întrebat recent la Bucureşti Andrea Sironi, preşedintele Consiliului de Administraţie al Generali Group, cel mai mare asigurător italian, cu aproape 900 de miliarde de euro active sub administrare.

România se află într-un moment-cheie al tran­zi­ţiei digitale, în care accesul la inteligenţă artificială (AI) este mai facil ca oricând, dar miza reală nu este doar adoptarea tehnologiei, ci trans­formarea ei într-un avantaj com­petitiv şi sustenabil. În cadrul eveni­mentului ZF Digital Summit 2025, lideri din tech, telecom şi zona de reglementare au conturat o imagine optimistă, dar pragmatică: potenţialul este uriaş, însă fără direcţie strategică clară riscă să rămână subexploatat. Conferinţa ZF Digital Summit 2025. România în era AI: Agenţi de progres sau de risc? a fost realizată de ZF în par­teneriat cu Visa, Mastercard, Vodafone, Bitdefender, BRD, CEC Bank, Bondoc şi Asociaţii, Corporate Intelligence Agency, ENEVO Group, Filip&Company, Five Elements Digital, Garanti BBVA, Inform, Motorola, Popovici, Niţu, Stoica & Asociaţii, Safetech şi Wonderful.

Companiile de utilităţi investesc în mod natural în producţia de energie verde, companiile petroliere au devenit printre cei mai puternici investitori în regenerabile în con­textul tranziţiei energetice, dar acum apare o nouă „generaţie“ de investi­tori în regenerabilele europene: coloşii tech americani, alături de fonduri de investiţii majore.

România poate deveni un hub digital regional, însă pentru a valorifica această oportunitate sunt necesare investiţii susţinute şi strategii coerente care să susţină dezvoltarea infrastructurii şi adoptarea tehnologiilor emergente, a spus Nedim Baytorun, CEO al Vodafone România, în cadrul conferinţei ZF Digital Summit 2025. România în era AI: Agenţi de progres sau de risc?.

Economia a crescut în T3 cu 1,6% şi cu 0,8% în primele trei trimestre. Industria a crescut în septembrie cu 2,6% iar exporturile cu 9%.

BNR urmăreşte să ajusteze inflaţia, care a depăşit 9%, păstrând actuala dobândă de politică monetară la 6,5%, şi încearcă să nu accentueze intrarea economiei în recesiune, după cum reiese din declaraţiile lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care, bazându-se pe speranţă şi pe experienţa proprie, anticipează că nu vom avea două trimestre consecutive de creştere negativă, în contextul corecţiei fiscale.

Adrian Codirlaşu, preşedinte, CFA România şi lector universitar, spune că Bursa de Valori de la Bucureşti a avut o evoluţie spectaculoasă în ultima perioadă, acest lucru datorându-se în mare parte inflaţiei, însă şi corecţiile – când vor veni sau dacă vor veni – vor fi consistente.

Comisia Europeană şi-a manifes­tat recent susţinerea pentru un nou acord de explorare de gaze offshore dintre Grecia şi ExxonMobil, argu­men­tând că o colaborare cu parte­neri „de încredere“ ca SUA va ajuta Europa să scape în sfârşit de depen­denţa de gazele ruseşti.

Indicele bursier Stoxx Europe 600 a înregistrat un avans de peste 30% exprimat în dolari în acest an, lăsând acţiunile americane cu mult în urmă. Însă ştiţi care piaţă pune chiar şi a­ceastă performanţă în umbră? Cea a Ungariei, potrivit Financial Times Alphaville.

Normal ar fi fost ca peste fix o lună şi jumătate, de revelion, să marcăm sfârşitul actualului ciclu inflaţionist. Dar ce mai poate fi normal în 2025? Un an de-a lungul căruia am avut rareori motive să invocăm cuvântul normalitate. Washington Post, zilele trecute, nota că lumea a fost dată peste cap în 2025. Iar democraţia, economia şi geopolitică au ieşit din normalitate.

Subscrierile pentru emisiunea de titluri de stat Fidelis din noiembrie 2025 au fost cele mai reduse din ultimele şase luni, semnalând o temperare a apetitului investitorilor pentru această formă de econo­misire.

În 2025, până la începutul lunii sep­tembrie au fost deja conectaţi puţin peste 1.000 MW la sistem, astfel că anul acesta intră direct în acel „hall of fame“ al celor mai buni ani pentru investiţiile în energie.

Sunt peste o sută de mărturii scrise în paginile care urmează care ne spun: DA, categoric contează.