Anunțul lui Trump intervine într-un moment de tensiuni între Washington și mai mulți aliați europeni, legate de războiul din Iran, relatează Le Figaro. „O decizie va fi luată foarte curând”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social, fără să ofere detalii despre amploarea sau calendarul unei eventuale retrageri.
Nemulțumiri față de aliațiDeclarațiile liderului de la Casa Albă sugerează o posibilă recalibrare a prezenței militare americane în Europa, în contextul în care Washingtonul acuză lipsa de implicare a unor aliați în conflictul cu Iranul.
Miercuri, Trump a spus că analizează și reducerea trupelor americane din Germania, după un schimb dur de replici cu cancelarul german Friedrich Merz.
Acesta afirmase că „americanii nu au, în mod evident, nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială – declarații care au provocat reacția dură a liderului american.
Merz nu a răspuns direct amenințărilor liderului american privind retragerea militară, dar a pledat pentru menținerea unui „parteneriat transatlantic de încredere” în cadrul NATO.
Impact asupra reacției NATOItalia, Spania și Germania găzduiesc baze importante ale armatei americane, folosite pentru operațiuni aeriene, navale și logistice, dar și ca puncte-cheie pentru desfășurări militare în alte regiuni.
O eventuală reducere a acestor efective ar marca o schimbare semnificativă în postura militară a Statelor Unite în Europa și ar putea afecta capacitatea de reacție rapidă a alianței NATO.
Presiuni asupra aliaților NATOPotrivit unor informații anterioare, Washingtonul analizează și alte măsuri de presiune asupra aliaților occidentali. Printre acestea s-ar număra inclusiv suspendarea Spaniei din NATO și reconsiderarea poziției SUA privind Insulele Falkland, ca reacție la lipsa de sprijin a unor parteneri în conflictul cu Iranul.
Teritoriul britanic de peste mări, situat în Atlanticul de Sud, este revendicat de Argentina, dispută care a dus la un conflict militar în 1982. Statele Unite au susținut în mod tradițional poziția Regatului Unit, iar o eventuală schimbare de atitudine ar avea implicații diplomatice sensibile în relația cu Londra.
În discursul susținut în fața simpatizanților adunați la Otopeni, Diana Șoșoacă a afirmat că nu se teme de anchetele în care este vizată și de eventuale măsuri judiciare, susținând că nu există închisori care să o poată „îngenunchea”.
„Nu mi-e frică. Nu au ei pușcării și aresturi ca să mă poată îngenunchea. Și americanii și rușii mi-au zis la fel: Nici măcar noi nu avem închisori care să vă facă față”, a spus europarlamentara.
Avertismente pentru șefii penitenciarelor„Vă dați seama că România e vai de mama ei, ce închisori avem. Se poate și evada”, a spus europarlamentara.
Ea a adăugat că, dacă ar ajunge în detenție, va face plângeri împotriva autorităților: „Dacă mă duc acolo, îi avertizez pe toți directorii de închisoare și pe șeful penitenciarelor și pe ministrul Justiției că le voi face plângeri naționale și internaționale pentru toate crimele și violurile care se petrec în pușcărie și pentru toată mafia cu magazinele care aparțin oamenilor politici.”
Șoșoacă critică motivele pentru ridicarea imunitățiiPotrivit Dianei Șoșoacă, în aceeași zi au mai rămas fără imunitate și alți europarlamentari. „Odată cu mine, s-a ridicat și imunitatea a încă cinci colegi. Este pentru prima dată în istorie când, într-o legislatură a Parlamentului European, într-un an și zece luni se ridică 50 de imunități. Cei mai mulți sunt polonezii”, a spus europarlamentara.
Șoșoacă susține că motivele invocate în astfel de cazuri ar viza fapte minore. „Că l-a înjurat pe un judecător, că i-a smuls microfonul uneia din opoziție, în timp ce vorbea la un protest, că a înjurat un procuror sau că a scris nu știu ce pe Facebook, nu știu ce pe TikTok”, a spus europarlamentara.
Șoșoacă: s-ar putea să câștige RusiaȘoșoacă s-a adresat celor veniți să o întâmpine, spunându-le că România este „o multicolonie”. „Suntem colonie americană, israeliană, franceză, UE, austriacă, germană, suntem o multicolonie, așa ne place nouă. Și acum se bat toți pe putere”, a afirmat europarlamentara.
Ea a adăugat că, în opinia sa, conflictul dintre marile puteri ar putea avea un deznodământ favorabil Rusiei. „Și s-ar putea, știți cum e, când toți (…) se ceartă, s-ar putea să câștige Rusia, cum câștigă de obicei”, a spus aceasta.
Șefa S.O.S. România: scenariu despre UEVorbind despre Uniunea Europeană, Șoșoacă le-a transmis celor prezenți la Otopeni că ar exista discuții privind destrămarea acesteia. „Deja sunt discuții foarte mari. În 2028, cred că va începe dezintegrarea Uniunii Europene, iar în 2030 nu cred că va mai exista”, a spus europarlamentara.
Europarlamentara Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, a revenit joi seară de la Strasbourg, unde a participat la plenara Parlamentului European.
La Aeroportul Otopeni, a fost întâmpinată de mai mulți simpatizanți, care au venit să-și dovedească susținerea și să protesteze față de decizia de ridicare a imunității de către Parlamentul European.
Despre salariile mici, printre scandăriCâteva zeci de persoane au fluturat steaguri tricolore și flori, scandând mesaje de susținere. „Diana, Diana”, „Diana te iubim” și „Diana președinte” s-a auzit pe tot parcursul protestului. Participanții purtau pancarte cu mesajul „Solidari cu Diana Șoșoacă” și multe steaguri ale partidului SOS România.
Între scandări, oamenii discutau despre salariile mici, plângându-se că sunt plătiți „la minim pe economie”.
Șoșoacă: Nu au ei pușcării să mă îngenunchezeDiana Șoșoacă s-a alăturat grupului, dând tonul unor lozinci cu mesaj protestatar. „La luptă!”, „Revoluție!”, „Adevărul, adevărul!”, „România liberă”, „Jos trădătorii” și „Trădătorii la canal” au fost strigate de aceasta și preluate imediat de mulțime.
„Nu mi-e frică. Nu au ei pușcării și aresturi ca să mă poată îngenunchea”, le-a spus europarlamentara S.O.S. România celor adunați la aeroport.
Undă verde pentru continuarea ancheteiLa solicitarea autorităților române, plenul Parlamentului European a votat marți pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, după ce Comisia juridică și-a dat avizul favorabil.
Decizia permite procurorilor să continue cercetările într-un dosar penal care vizează mai multe mai multe presupuse infracțiuni care ar fi fost comise în perioada 10 decembrie 2021 – 11 februarie 2025. Printre acuzațiile menționate se numără propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, declarații cu caracter antisemit, dar și lipsire de libertate în mod ilegal și ultraj.
Ridicarea imunității elimină un obstacol procedural în calea anchetei.