Sancțiunile au fost impuse marți de secretarul de stat american Marco Rubio și reprezintă cea mai recentă escaladare a campaniei administrației președintelui Donald Trump împotriva Curții Penale Internaționale, cu sediul la Haga.
„Secretarul general își exprimă serioasa îngrijorare cu privire la această desemnare, precum și cu privire la desemnarea în continuare a altor angajați ai Curții Penale Internaționale”, a declarat Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la New York, scrie Reuters.
Dujarric a subliniat că Organizația Națiunilor Unite și Curtea Penală Internațională sunt instituții separate și au mandate distincte. Cu toate acestea, ONU consideră CPI un element esențial al sistemului internațional de justiție penală.
„ONU și CPI sunt instituții separate, cu mandate distincte”, a explicat Dujarric, adăugând că organizația internațională consideră instanța de la Haga „un pilon-cheie al justiției penale internaționale”.
Sancțiunile SUA vizează conducerea Curții Penale InternaționaleDecizia administrației americane îl vizează pe președintele Curții Penale Internaționale, Tomoko Akane, precum și pe avocatul principal Abdoulaye Seye. Măsurile fac parte din presiunile exercitate de administrația Trump asupra instanței internaționale.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002, în baza Statutului de la Roma, cu misiunea de a ancheta și judeca persoane acuzate de cele mai grave crime internaționale, inclusiv crime de război, genocid și crime împotriva umanității.
Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma și au criticat în repetate rânduri competența CPI în cauze care implică cetățeni americani sau aliați ai Washingtonului.
Sancțiunile anunțate de Marco Rubio marchează o nouă etapă în conflictul dintre administrația americană și Curtea Penală Internațională, în contextul unor dispute mai largi privind jurisdicția instanței și rolul acesteia în anchetarea presupuselor crime internaționale.
Reacția lui Antonio Guterres arată preocuparea ONU față de măsurile îndreptate împotriva oficialilor CPI, chiar dacă organizația mondială și instanța de la Haga funcționează independent una de cealaltă.
Centrala nucleară Paks din Ungaria a evitat o oprire completă, întrucât se preconizează că nivelul apei din Dunăre, principala sa sursă de răcire, va rămâne suficient de ridicat în apropierea centralei, datorită lucrărilor de inginerie efectuate pe râu. Anunțul a fost făcut miercuri de premierul ungar Peter Magyar.
El a afirmat că nu este necesară oprirea celor două turbine care funcționează în prezent, deoarece nivelul apei va rămâne peste nivelul prevăzut. În plus, datorită barjelor, nivelul apei a crescut cu 15 centimetri.
„Putem afirma cu certitudine că nu va fi necesar să oprim niciuna dintre cele două turbine aflate în prezent în funcțiune, deoarece vom putea rămâne peste nivelul la care ar fi fost necesară oprirea lor”, a declarat prim-ministrul Peter Magyar într-un videoclip postat pe Facebook, potrivit Reuters.
Când va funcționa centrala de la Paks, din nou, la capacitate maximăÎncepând de duminică, celelalte șase turbine ale centralei nucleare, adică cele trei unități oprite anterior, vor fi repuse în funcțiune conform programului, potrivit telex.hu.
Peter Magyar a anunțat și când centrala de la Paks va funcționa, din nou, la capacitate maximă.
„Am primit de la conducerea centralei planul de lucru, care nu este încă public și, evident, se mai poate modifica cu câteva ore în plus sau în minus. Dar planul este ca, joi sau vineri săptămâna viitoare, centrala nucleară de la Paks să funcționeze la capacitate maximă. Așadar, va produce din nou 2000 de megawați”, a spus premierul ungar.
Ca soluție pe termen scurt, guvernul de la Budapesta a scufundat două barje în apropierea orașului Paks pentru a ridica nivelul apei suficient încât cele două turbine ale centralei să poată continua să funcționeze.
România a oprit cele două reactoare de la CernavodăÎn data de 13 august, producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță. Decizia de oprire a fost luată după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.
Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat miercuri principalele obiective pe care le are pentru noul ministru al Apărării, Evhenii Khmara, care tocmai ce a fost numit în funcție.
Printre priorități se numără eficientizarea producției de armament, a achizițiilor și a aprovizionării armatei, dar și extinderea capacității Ucrainei de a lovi ținte aflate la distanță, relatează Ukrinform, care îl citează pe președintele ucrainean.
„Principala mea sarcină pentru ministrul apărării din Ucraina, în aceste circumstanțe, este de a eficientiza eficient sistemul nostru de apărare, sistemele noastre de producție și achiziții și sistemul de aprovizionare a armatei. Acest lucru trebuie făcut astfel încât protejarea vieților în Ucraina să aibă tot ce este necesar pentru a respinge atacurile rusești, a menține poziții pe linia frontului, a desfășura operațiuni active și a efectua atacuri semnificative împotriva Rusiei ca răspuns la teroarea sa, la acest război și la aceste crime pe care Putin le-a transformat efectiv într-o nouă ideologie rusească”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a făcut câteva precizări și despre experiența lui Evhenii Khmara în cadrul unității Alfa a Serviciului de Securitate al Ucrainei. Potrivit acestuia, activitatea din trecut a ministrului arată că este orientat spre rezultate.
„Mă aștept ca Ministerul Apărării să extindă aria de acoperire a loviturilor noastre în adâncime. Împreună cu producătorii ucraineni de arme, va oferi capabilități mai mari pentru apărarea spațiului aerian ucrainean și, împreună cu partenerii noștri, va spori capacitățile operațiunilor noastre defensive și ofensive”, a spus Zelenski.
El a mai spus că Evhenii Khmara și generalul Mihailo Drapatîi au deja o colaborare bună, precizând că există o doză de speranță în el că aceasta va continua.
„Khmara și Drapatyi au deja o bună cooperare. Vă mulțumesc pentru asta. Înainte de iarnă, noi, în Ucraina, trebuie să fim și vom fi cât mai încrezători posibil în apărarea și pozițiile noastre”, a declarat președintele ucrainean.
Volodimir Zelenski a transmis nominalizările pentru noua componență a conducerii ministerelor pe 18 august. El l-a propus pe Andrii Sybiha pentru funcția de ministru de Externe și pe Evhenii Khmara pentru conducerea Ministerului Apărării.
Pe 19 august, Guvernul ucrainean a aprobat demiterea lui Khmara din funcția de ministru adjunct al Apărării, în contextul numirii sale la conducerea ministerului.