Dacă acum ar avea loc alegeri parlamentare, 26% dintre germani ar vota pentru AfD, conform unui sondaj realizat de Institutul Forsa, publicat marți.
Acest rezultat plasează partidul de extremă dreapta înaintea blocului conservator CDU-CSU condus de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, care a coborât pe locul al doilea, cu 24% sprijin.
Deși agregatorul de sondaje Politico indică faptul că CDU se menține ușor în fața AfD, formațiunea de extremă dreapta a urcat în preferințele electoratului, după ce a obținut în alegerile federale din februarie aproape 21% din voturi, cel mai bun scor din istoria sa. În prezent, AfD este principala forță de opoziție din Bundestag.
AfD a fost fondat în urmă cu mai bine de un deceniu ca un partid cu o singură temă, de către un grup de profesori de economie care, în timpul crizei datoriilor din Europa, se opuneau monedei euro și ajutorului financiar pentru țările îndatorate.
Ascensiunea electorală a AfD a început în 2015, anul în care cancelarul Angela Merkel a decis să primească sute de mii de refugiați, în principal din Siria.
În prezent, sub conducerea lui Alice Weidel, AfD promovează poziții dure anti-imigrație.
Unii politicieni din partidele din spectrul politic tradițional consideră că AfD ar trebui interzis, în baza prevederilor Constituției germane menite să prevină repetarea trecutului nazist al țării.
Sondajul Forsa a mai arătat că, în timp ce Merz se concentrează pe probleme de politică externă, precum războiul din Ucraina și relația Europei cu SUA sub președinția lui Donald Trump, se confruntă cu probleme politice tot mai mari pe plan intern.
O majoritate a germanilor este nemulțumită de mandatul lui Merz, 67% declarându-se „nemulțumiți” de performanța acestuia după 100 de zile în funcție, potrivit sondajului.
Următoarele alegeri federale din Germania vor avea loc în 2029.
Articolul AfD, pe primul loc în cel mai recent sondaj din Germania. Nemții sunt nemulțumiți de Merz apare prima dată în Mediafax.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează cu privire la înmulțirea tentativelor de fraudă prin telefon (vishing).
DNSC avertizează că infractorii cibernetici sunt din ce în ce mai convingători.
Ei pot pretinde că sunt de la bancă, de la Poliție sau că sună din partea altor instituții sau autorități, pentru a câștiga încrederea.
Scopul lor este manipularea celui apelat prin activarea unui sentiment de urgență și frică, pentru a-l convinge să ofere date sensibile sau să transfere bani în conturi controlate de ei.
„Cum te protejezi? Când ceva nu se leagă, ia atitudine! NU oferi niciodată date confidențiale prin telefon. Nicio instituție legitimă nu îți va solicita date de autentificare sau coduri de securitate cum ar fi codul CVV de pe card. NU transfera bani la cererea urgentă a unei persoane necunoscute, indiferent cât de oficială pare. Băncile nu îți vor cere niciodată să muți banii într-un „cont securizat”. Dacă ai suspiciuni, închide apelul imediat și contactează banca sau instituția în numele căruia s-a apelat, folosind un număr de telefon oficial, de pe site-ul lor”, precizează DNSC.
În cazul în care, cineva se confruntă cu o astfel de tentativă de fraudă, trebuie să contacteze DNSC la numărul de telefon 1911, ori să raporteaze tentativă de fraudă la: https://pnrisc.dnsc.ro. Pentru mai multe informații, poate fi accesat site-ul: https://dnsc.ro
Articolul Tentativele de fraudă prin telefon, în creștere apare prima dată în Mediafax.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus, marți, că întâlnirea cu Putin este un „exercițiu de ascultare” pentru Donald Trump, potrivit BBC.
Întrebată cum va măsura Trump succesul întâlnirii sale cu Putin, Leavitt a spus că Trump va vorbi cu mass-media după întâlnire.
Ea spune că această întâlnire va fi este un „exercițiu de ascultare” pentru președinte.
Întrebată de ce Zelenski nu a fost invitat la întâlnire, Leavitt a spus că Donald Trump speră ca, la un moment dat, să poată avea loc o întâlnire trilaterală, dar că faptul că președintele SUA se va așeza la masă cu președintele Rusiei îi va oferi lui Trump „cea mai bună indicație despre cum să pună capăt acestui război”.
Detaliile și programul summitului Trump-Putin din Alaska de vineri sunt încă „în curs de stabilire”, spune Leavitt.
Articolul Casa Albă: Întâlnirea cu Putin este un „exercițiu de ascultare” pentru Trump apare prima dată în Mediafax.
Potrivit ANP, în jurul orei 18.00 s-a constatat că deţinutul Milosiu Ion, condamnat definitiv la 5 ani și 10 luni de închisoare pentru act sexual cu un minor, clasificat în regim închis, a părăsit penitenciarul prin escaladarea gardului împrejmuitor al unității, în timp ce se afla la activități lucrative la blocul alimentar.
ANP arată că deținutul are înălțimea de 1,70 m, statură atletică mediu, ochi căprui, sprâncene arcuite, față ovală, ten închis, păr negru închis, barbă nerasă, iar la momentul părăsirii punctului de lucru purta tricou gri, pantaloni negri, adidași negri, șapca neagră.
ȘTIRE INIȚIALĂPotrivit IPJ Dâmbovița, marți, în jurul orei 19.00, polițiștii au fost sesizați de un polițist din cadrul Penitenciarului Mărgineni cu privire la faptul că un bărbat, de 32 ani, din județul Prahova, ar fi evadat.
La momentul evadării, bărbatul era îmbrăcat în tricou gri, pantaloni negri, adidași de culoare neagră și purta o șapcă de culoare neagră.
Polițiștii desfășoară acțiuni de căutare a bărbatului.
În cauză, polițiștii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evadare.
Persoanele care dețin informații utile cu privire la depistarea bărbatului sunt rugate să anunțe de urgență cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune la numărul de urgență 112.
Articolul Evadare de la Penitenciarul Mărgineni: Un bărbat de 32 de ani din Prahova este căutat de poliție apare prima dată în Mediafax.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj pe rețelele sociale, după ce s-a întors în țară după vizita în Republica Moldova.
„Aceste zile petrecute dincolo de Prut ne-au reamintit cât de puternice sunt legăturile dintre România și Republica Moldova,” a scris el în postarea publicată marți pe Facebook.
„Să rămânem uniţi, să preţuim ceea ce ne apropie şi să privim cu încredere către viitorul nostru european!”, a mai spus acesta.
În această perioadă, Nicușor Dan s-a aflat într-o vizită privată în Republica Moldova, unde a luat parte la mai multe evenimente culturale locale.
Împreună cu președinta Moldovei, Maia Sandu, el a fost prezent la festivaluri și manifestări culturale din Orheiul Vechi, Sipoteni, Mașcăuți și Ciuciuleni.
Nicușor Dan a fost însoțit în călătorie de către partenera sa de viață și cei doi copii.
Articolul Nicușor Dan, mesaj după deplasarea sa în Republica Moldova: „Să rămânem uniţi, să preţuim ceea ce ne apropie” apare prima dată în Mediafax.
Patru persoane au fost arestate în legătură cu un jaf comis la începutul acestei veri la o casă din Los Angeles, despre care se presupune că ar fi deținută de actorul Brad Pitt, a anunțat poliția marți, potrivit AP.
Ofițerii au intervenit pe 25 iunie la o spargere la o casă din cartierul Los Feliz din Los Angeles. Poliția a declarat la momentul respectiv că suspecții au intrat prin efracție prin fereastra din față, au jefuit casa și au fugit cu diverse bunuri.
Detectivii au efectuat patru arestări, a declarat, marți, un ofițer de poliție. El a spus că numele suspecților ar putea fi făcute publice mai târziu în cursul zilei.
Ofițerii nu au putut identifica cine deținea sau locuia în casă și nu au fost disponibile informații despre ce a fost furat.
Pitt ar fi cumpărat proprietatea pentru 5,5 milioane de dolari în aprilie 2023, potrivit Traded, un site web imobiliar comercial.
Vedeta fusese în afara țării în iunie, într-un turneu promoțional global pentru noul său film, „F1”.
Articolul Arestări după ce o casă ce ar aparține lui Brad Pitt a fost jefuită de hoți apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Culturii a anunțat marți finalizarea evaluărilor anuale de management pentru anul 2024 și demararea concursurilor de proiecte de management pentru instituțiile din subordine.
Potrivit unui comunicat al ministerului, au fost realizate evaluările de management pentru toate cele 24 de instituții subordonate Ministerului Culturii, care își desfășoară activitatea pe baza unor proiecte de management aprobate.
Au fost exceptate de la această procedură următoarele instituții: Centrul Cultural Toplița și Teatrul Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” – contractele de management au fost încheiate la finalul anului 2024; Biblioteca Națională a României – contract de management suspendat.
„În ceea ce privește obiectivul asumat cu privire la organizarea de concursuri de proiecte de management pentru toate instituțiile publice de cultură aflate în prezent în interimat până la finalul anului, primii pași ai acestui proces au fost deja făcuți în luna august, prin inițierea procedurilor de concurs pentru Opera Națională Română din Iași și pentru Muzeul Național Bran”, a transmis Ministerul Culturii.
Articolul Ministerul Culturii anunță concursuri de management pentru instituțiile aflate în interimat apare prima dată în Mediafax.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că nu va ceda Rusiei regiunea estică Donbas și a cerut ca Ucraina să fie inclusă în discuțiile privind teritoriul său, în contextul pregătirilor pentru întâlnirea de vineri dintre liderii Statelor Unite și Rusiei, informează Bloomberg.
Vladimir Putin solicită ca Ucraina să renunțe la regiunile Donețk și Lugansk, care împreună formează Donbasul, ca precondiție pentru deblocarea unui armistițiu și începerea negocierilor privind un acord de pace pe termen lung.
O astfel de decizie ar presupune ca Zelenski să ordone retragerea trupelor dintr-o suprafață de 9.000 de kilometri pătrați din regiunea Donețk, oferind Moscovei o victorie pe care armata rusă nu a reușit să o obțină militar.
„Nu vom părăsi Donbasul. Nu putem face asta. Pentru ruși, Donbasul este un cap de pod pentru o viitoare ofensivă”, a declarat Zelenski, marți, la Kiev. „Orice chestiune teritorială nu poate fi separată de garanțiile de securitate”.
„Dacă astăzi părăsim Donbasul, fortificațiile noastre, înălțimile pe care le controlăm, vom deschide clar un cap de pod pentru pregătirea unei ofensive a rușilor. Peste câțiva ani, Putin va avea un drum deschis atât spre regiunile Zaporojie și Nipru, cât și spre Harkov”, a adăugat Zelenski.
Lupte intense în regiunea DonețkUcraina se confruntă cu un atac intens al forțelor ruse în sectoarele Dobropillia și Pokrovsk din regiunea Donețk.
Forțele ucrainene iau „măsuri eficiente” pentru a opri înaintarea Rusiei în sectoarele Dobropillia și Pokrovsk, a anunțat marți armata ucraineană, descriind situația drept „complexă și dinamică”.
Actualizarea vine după ce grupul independent de monitorizare a frontului DeepState a susținut că trupele ruse au avansat spre autostrada Dobropillia–Kramatorsk, reușind să străpungă apărarea ucraineană.
Armata ucraineană a recunoscut că un mic grup de soldați ruși a reușit să ocolească pozițiile ucrainene lângă Dobropillia, dar a respins informațiile privind o breșă majoră.
Statul Major a precizat că peste 110.000 de militari ruși sunt concentrați în zona Pokrovsk și încearcă să străpungă apărarea prin trimiterea unor mici unități de infanterie între liniile ucrainene.
„Unitățile noastre sunt implicate în lupte defensive intense împotriva unui inamic superior numeric”, se arată în comunicat, adăugând că unele dintre grupurile de infiltrare au fost deja distruse.
Articolul Zelenski afirmă că Ucraina nu își va retrage trupele din Donbas / Lupte intense în regiunea Donețk apare prima dată în Mediafax.
„E vorba despre o numire care a avut loc cu respectarea tuturor prevederilor legale timp de două luni pe un post rămas vacant, temporar”, a spus marți Bogdan Ivan, ministrul Energiei referitor la faptul că l-a propus pe șeful său de cabinet în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica.
El a spus că îl cunoaște pe Alin Ioan Demian de mai mulți ani și că are încredere în el.
„E un om în care am încredere, economist, cu studii, cu tot ce e nevoie, întâmplător, e și coleg cu mine. Și am o relație cu el de mai bine de zece ani de zile”, a spus Bogdan Ivan, marți seara, la Digi24.
Ministrul a spus că „nici el nu mai vrea să facă parte de acolo și eu am decis ca să nu fie niciun fel de discuție pe această numire care are un mandat temporar de două luni până se finalizează procedura de selecție (…) am decis să renunț la ea”.
„Cu cine în afară de oamenii cu care lucrezi în echipă, pe o perioadă de provizorat de două luni, poți să ajungi într-o formă în care să lucrezi, să ai informații, să ai pe cineva de încredere, de care ești convins că urmărește interesul companiei și al ministrerului în acea companie”, a mai spus Bogdan Ivan.
El a precizat că nu face niciun secret din faptul că Alin Ioan Demian este șeful lui de cabinet.
Articolul Ivan, despre propunerea de la Hidroelectrica: Făcută cu respectarea tuturor prevederilor legale apare prima dată în Mediafax.
Donald Trump și-a intensificat criticile la adresa președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, anunțând marți pe platforma Truth Social că ia în calcul „o acțiune juridică de amploare” împotriva acestuia: „Iau în considerare posibilitatea de a autoriza o acțiune juridică de amploare împotriva lui Powell, din cauza muncii oribile și evident incompetente pe care a desfășurat-o în gestionare”.
Liderul american îl acuză pe Powell de gestionarea defectuoasă a șantierului de renovare a sediului Fed din Washington, potrivit Le Figaro.
Costul renovării Fed, încă un motiv de disputăTrump susține că lucrările, pe care le consideră excesiv de costisitoare, ar fi trebuit să coste „50 de milioane de dolari”, dar în realitate ar fi ajuns la „trei miliarde de dolari”. Fed estimează însă suma la 2,5 miliarde.
Tensiunile dintre cei doi au escaladat în ultimele săptămâni, Trump numindu-l pe Powell „idiot” și îndemnând alți bancheri centrali „să-l înlăture”. În plus, președintele american cere ca Fed „să reducă acum ratele dobânzilor”, argumentând că nivelul actual frânează creșterea economică, investițiile și evoluția pieței bursiere.
Planuri de schimbare la vârfÎn opinia sa, dobânzile mai mici ar stimula creditarea, ar reduce costurile de împrumut pentru companii și populație și ar impulsiona consumul, creând un mediu economic mai favorabil – un obiectiv care, pe lângă efectele economice, i-ar putea aduce și beneficii politice în perspectiva unei campanii electorale.
Jerome Powell, numit de Trump în primul său mandat, ar urma să rămână la conducerea instituției până în mai 2026, dar președintele și-ar dori să numească mai devreme o persoană „mai apropiată de viziunile sale”, având deja în vedere plasarea consilierului său economic Stephen Miran în conducerea Fed.
Articolul Donald Trump amenință cu acțiune juridică de amploare împotriva șefului Fed apare prima dată în Mediafax.
Aeroportul Internațional Cluj-Napoca anunță marți reluarea zborurilor directe spre Tel Aviv, Israel, începând din 27 octombrie 2025.
Zborurile vor fi operate de compania Wizz Air, cu trei frecvențe pe săptămână, în zilele de luni, miercuri și vineri.
„Sezonul de iarnă aduce o şi mai mare diversitate a alternativelor de călătorie cu plecare de pe Aeroportul Internaţional Cluj, prin reluarea zborurilor spre Tel Aviv. Este un moment așteptat de către pasageri, pentru că Tel Aviv este o destinație de tradiție de la Cluj-Napoca, care completează excelent varietatea destinaţiilor disponibile de pe aeroportul clujean. Suntem convinşi că zborurile vor continua să se bucure de aprecierea pasagerilor noștri și a celor din întreaga regiune deservită de aeroportul clujean”, a declarat David Ciceo, directorul Aeroportului Internațional Avram Iancu.
Reprezentanții aeroportului anunță că pasagerii au posibilitatea de a alege pentru călătoriile lor una dintre cele peste 50 de destinații regulate, spre aproximativ 20 de țări din Europa și Orientul Mijlociu. Pentru cei care doresc vacanțe spre destinații însorite sunt disponibile zboruri charter sezoniere către principalele destinații turistice.
Articolul Aeroportul Cluj anunță reluarea zborurilor directe spre Tel Aviv din 27 octombrie apare prima dată în Mediafax.
În decembrie 2020, la scurt timp după ce vaccinul anti-COVID-19 Pfizer-BioNTech a primit autorizație de utilizare de urgență din partea Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), președintele Donald Trump îl descria ca pe „un miracol medical” și „una dintre cele mai mari realizări științifice din istorie”. „Va salva milioane de vieți și va pune capăt pandemiei odată pentru totdeauna”, declara el din Biroul Oval.
O analiză ABC News, publicată marți, arată că, la cinci ani distanță, administrația Trump a trecut de la susținerea entuziastă la o poziție sceptică, marcând o schimbare radicală de direcție în privința tehnologiei ARNm.
Warp Speed și doar 8 săptămâni până la testarea pe oameniLa vremea respectivă, oficialii administrației Trump promovau intens siguranța și eficiența vaccinurilor ARNm. Fostul secretar pentru Sănătate, Alex Azar, le numea „extraordinar de sigure și eficiente”, iar fostul chirurg general Jerome Adams le vedea drept „linia de sosire” în lupta cu pandemia. Mai mult, în semn de încredere, personalități-cheie precum Anthony Fauci și Francis Collins s-au vaccinat public.
La opt săptămâni după publicarea online a secvenței genetice a virusului SARS-CoV-2, operațiunea Warp Speed – proiect-fanion al administrației Trump, reușise deja să înceapă testele clinice pe oameni, în colaborare cu Moderna. Secretarul pentru Sănătate avea să declare ulterior că a fost „cea mai mare realizare din viața sa”.
De la sprijin total la tăieri masiveÎn mod normal, dezvoltarea unui vaccin durează ani, uneori peste un deceniu, dar operațiunea Warp Speed și-a propus să comprime acest proces în mai puțin de un an, lucru care s-a și întâmplat pentru primele vaccinuri ARNm (Pfizer-BioNTech și Moderna).
Acum, în al doilea mandat, situația s-a schimbat radical. Sub influența noului secretar al sănătății, Robert F. Kennedy Jr., sceptic cunoscut al vaccinurilor, SUA a anunțat săptămâna trecută anularea a cel puțin 500 de milioane de dolari din finanțarea federală pentru dezvoltarea vaccinurilor ARNm.
Dispută între știință și noua direcție politică„Finanțarea se va îndrepta către platforme de vaccinuri mai sigure și mai largi, care rămân eficiente chiar și atunci când virusurile suferă mutații”, a declarat Kennedy, deși experții în boli infecțioase și vaccinologie subliniază că platforma ARNm este sigură și a salvat milioane de vieți.
În trecut, Kennedy a făcut declarații precum că vaccinul COVID-19 ar fi „cel mai mortal vaccin realizat vreodată” și a cerut revocarea autorizației pentru toate vaccinurile anti-COVID. Anul acesta, a retras și recomandarea de vaccinare pentru copiii sănătoși și femeile însărcinate sănătoase.
Trump: „Acum ne ocupăm de alte probleme”Decizia de a tăia finanțarea federală pentru dezvoltarea acestui tip de vaccinuri este „periculoasă”, consideră fostul chirurg general Jerome Adams, care a precizat că „riscurile sunt incomparabil mai mici decât efectele adverse rare”. Iar dr. Richard Besser, fost director interimar al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, spune că „este total în contradicție cu ceea ce administrația Trump spunea în primul mandat și cu dovezile științifice clare”.
„A doua administrație Trump nu vorbește niciodată despre cea mai mare realizare a primei: crearea operațiunii Warp Speed și a vaccinurilor ARNm”, a menționat pentru sursa citată dr. Craig Spencer, profesor asociat la Universitatea Brown. „În schimb, a numit în funcție o persoană cunoscută pentru pozițiile sale sceptice față de vaccinuri”.
Întrebat despre anularea finanțării, Trump a lăudat Operațiunea Warp Speed, dar a adăugat: „A fost cu mult timp în urmă și acum ne ocupăm de alte lucruri… căutăm răspunsuri la alte probleme, alte boli și afecțiuni”.
Articolul De la „miracol medical” la scepticism: schimbarea radicală a administrației Trump față de vaccinurile ARNm apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ungariei Viktor Orbán a spus marți că este necesar un summit între Rusia și Uniunea Europeană și a explicat de ce nu susține declarația comună a Consiliului European referitoare la întâlnirea de vineri dintre Trump și Putin.
Agenția maghiară de știri MTI scrie că Viktor Orbán a subliniat marţi necesitatea organizării unui summit între Rusia şi Uniunea Europeană, într-o declaraţie dată portalului Mandiner.
În înregistrarea video, premierul a confirmat, răspunzând la o întrebare, că Ungaria nu susţine declaraţia comună a Consiliului European referitoare la întâlnirea de vineri între preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin.
Viktor Orbán a invocat două motive: pe de o parte, declaraţia conţine o solicitare clară şi fără echivoc privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, iar în Ungaria „a avut loc un referendum”, în cadrul căruia poporul ungar a spus că nu doreşte să facă parte din Uniunea Europeană alături de ucraineni.
„Dacă vor să ne impună un document care contravine voinţei poporului ungar, eu nu îl pot susţine”, a afirmat el.
Celălalt motiv invocat a fost că războiul ruso-ucrainean este o chestiune europeană, pe care Europa ar trebui să o rezolve, dar nu este în stare să o facă, iar atunci când „doi oameni puternici” – preşedinţii american şi rus – se aşază la masa negocierilor, este un lucru jalnic să intervii din exterior.
El a sugerat că UE trebuie să adopte „o atitudine mai bărbătească.
„Avem nevoie de un summit ruso-european, nu de comentarii la un summit ruso-american”, a subliniat Viktor Orbán.
Articolul Viktor Orbán: Avem nevoie de un summit ruso-european, nu de comentarii la un summit ruso-american apare prima dată în Mediafax.
Ambasadoarea UE în Ucraina a făcut aceste precizări în contextul deciziei date de Înaltul Consiliu de Justițiie al Ucrainei de a-l desemna pe Ihor Kushnir ca membru al Comisiei de Înaltă Calificare a Judecătorilor.
„Salut desemnarea noului membru al Comisiei de Înaltă Calificare a Judecătorilor de către Înaltul Consiliu al Justiției. Ucraina continuă înaintarea reformelor judiciare pe calea sa europeană. Așteptăm următorii pași”, se arată postarea publicată marți după-amiază pe X de Katarina Mathernova, ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina. Ihor Kushir este cel de-al 16-lea membru al Comisiei de Înaltă Calificare a Judecătorilor. Anterior, acesta a fost judecător în cadrul Curții Supreme, funcție ocupată în 2024, după demisia lui Roman Ihnatov, magistratul care a fost acuzat că deținea pașaport rusesc. Pentru a accede la Uniunea Europeană, Ucraina trebuie să continue reformele în justiție, mai ales în lupta împotriva corupției.Articolul Ucraina continuă reformele judiciare în vederea aderării la UE apare prima dată în Mediafax.
