Anunțul a fost făcut luni de președintele Volodimir Zelenski, potrivit Reuters, în contextul pregătirilor pentru posibile noi lovituri de amploare ale Federației Ruse.
Apărarea antiaeriană a Ucrainei, adaptată pentru atacuri masiveDecizia vine după ce atacurile rusești de la începutul lunii au provocat pagube majore infrastructurii energetice, lăsând mii de blocuri de locuințe fără electricitate și încălzire, în special în Kiev. În acest context, apărarea antiaeriană a Ucrainei este considerată o prioritate strategică absolută pentru autoritățile de la Kiev.
În mesajul său video nocturn, Volodimir Zelenski a subliniat că Forțele Aeriene vor adopta „o nouă abordare” în utilizarea sistemelor de apărare, care va include grupuri mobile de foc, drone interceptoare și alte mijloace de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune.
„Sistemul va fi transformat”, a declarat președintele ucrainean.
Dronele interceptoare, pilon central al apărării antiaeriene a UcraineiUn element-cheie al noii strategii îl reprezintă dronele interceptoare, considerate o soluție eficientă și mai puțin costisitoare pentru a contracara valurile de drone și rachete lansate de Rusia. Ucraina și-a dezvoltat rapid producția internă de drone după declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, iar integrarea acestora în apărarea antiaeriană a Ucrainei marchează un pas important în adaptarea la războiul modern.
Pentru coordonarea acestei inițiative, Zelenski a anunțat numirea lui Pavlo Yelizarov în funcția de comandant adjunct al Forțelor Aeriene, responsabil de dezvoltarea și implementarea noilor capacități.
Avertismente privind noi atacuri rusești asupra infrastructurii criticeTotodată, apărarea antiaeriană a Ucrainei este pusă sub presiune de avertismentele lansate de autorități. Zelenski și ministrul de externe Andrii Sybiha au declarat că serviciile de informații au observat misiuni de recunoaștere rusești asupra unor obiective sensibile, inclusiv stații de transformare care alimentează centrale nucleare.
Președintele i-a îndemnat pe cetățeni să fie „extrem de vigilenți” și a cerut fiecărei regiuni să fie pregătită să reacționeze rapid. În paralel, el a solicitat premierului Iulia Svyrydenko să adopte măsuri urgente pentru sprijinirea populației și acordarea de bonusuri angajaților implicați în refacerea rețelelor de electricitate și încălzire.
Tensiunile crescânde dintre Europa și SUA au ajuns și în arenele sportive, potrivit Sky News. Un spectator a strigat „Lăsați Groenlanda în pace” în timp ce imnul național al SUA era intonat la începutul unui meci NBA la Londra. Imnul era interpretat Vanessa Williams. Strigarea a fost urmată de o rundă de aplauze și urale din partea altor spectatori.
În altă parte a Europei, tensiunea SUA-Europa este speculată financiar. O firmă din Copenhaga vinde fără șepci „Make America Go Away”. Acestea au devenit un simbol al protestului în Danemarca, țara care controlează Groenlanda.
În loc de „Make America Great Again”, șepcile roșii sunt inscripționate cu sloganurile „Make America Go Away” și „Nu det NUUK!” – o variantă a expresiei daneze „Nu er det nok”, care înseamnă „Acum e de ajuns”, înlocuind Nuuk, numele capitalei Groenlandei.
Șepcile roșii au fost create de Jesper Rabe Tonnesen, proprietar de magazin de haine din Copenhaga, în vârstă de 58 de ani.
„S-a vândut într-o jumătate de zi și am fi putut vinde mii acum”, a declarat el pentru Associated Press.
Tonnesen spune că a comandat „mii” de șepci în plus. Toate profiturile vor fi donate unei organizații caritabile pentru copii din Groenlanda.
Luni seara, la România TV, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit despre ultimele speculații apărute privind numirea sa în funcția de conducere a Serviciului Român de Informații (SRI).
Sorin Grindeanu a respins în cadrul intervenției orice asociere cu negocieri politice sau propuneri în acest sens.
Întrebat dacă poartă discuții cu președintele Nicușor Dan pentru schimburi între procurorii șefi și șefii serviciilor de informații, Grindeanu a declarat că nu negociază „procurorii șefi și nu cred că o face nici președintele României. Eu știu că se dă un concurs pe aceste funcții și acest concurs a fost demarat, însă la începutul acestei luni, atunci nu e de negociat”.
Mai mult, despre posibilitatea negocierilor pentru conducerea SRI, Grindeanu a explicat în cadrul intervenției sale procedura legală, menționând că un rol major îl au administrația prezidențială și Parlamentului.
„Șefii serviciilor vin conform procedurii printr-o propunere de la administrația prezidențială, de la președintele României, și trebuie să fie votați pentru a avea o majoritate în Parlament. Evident că trebuie să existe discuții până încât să poată să existe această majoritate”, a spus Grindeanu.
Referitor la zvonurile care îl plasau pe o listă de propuneri pentru șefia SRI, Sorin Grindeanu a respins această ipoteză: „Exclus, exclus. Sub nicio formă”.