Bugetul de stat al României pe anul 2026 și bugetul asigurărilor sociale au fost dezbătute joi noapte, de Parlamentul României.
Ședința a început la ora 21.00 și s-a finalizat la ora 3.00.
Premierul Ilie Bolojan a plecat din Parlamentul României în jurul orei 1.00 dimineața.
Dezbaterile urmează să fie reluate vineri, în jurul orei 10.00, cu bugetul Ministerului Culturii.
De la magistrați, la pensionariPremierul Ilie Bolojan a declarat în plenul Parlamentului că „cea mai gravă greșeală pe care o putem face este să ne relaxăm și să respirăm ușurați că am trecut de hopul major din ultimele luni, să revenim la obiceiurile risipitoare ale trecutului și să ne sacrificăm din nou viitorul”, a spus Bolojan.
Premierul a adăugat că România se află pe calea bună, dar că „avem în față o muncă de ani de zile”.
„Zero virgulă, zero patru la sută din PIB! Repet – 0,04% din PIB! Adică 1 miliard de lei. Acesta este rezumatul încrâncenării absurde din ultimele zile”, a spus Grindeanu de la tribuna Parlamentului.
Liderul PSD a susținut că, dincolo de conflictul politic, miza a fost una socială.
„Unii au înțeles-o ca pe o bătălie politică. Noi am înțeles-o ca pe o luptă dreaptă pentru 3,2 milioane de familii din România. De aceea nu am renunțat nici măcar o secundă la această luptă. Pachetul de Solidaritate a obținut finanțare integrală! Așadar, se poate!”, a afirmat acesta.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pachetul social dorit de PSD va fi inclus în buget. Varianta alesă a fost să se ia banii de la drepturile salariale câștigate de magistrați în instanțe:
„Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, a declarat Bolojan la finalul discuțiilor din Parlament.
Ulterior, ÎCCJ a anunțat că dă în judecată Guvernul condus de Ilie Bolojan.
În final, majoritatea amendamentelor depuse de Opoziție la legea bugetului de stat pe 2026 au fost respinse în plen.
Care sunt liniile bugetului României din 2026Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 391.728,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 714.329,7 milioane lei credite de angajament și în sumă de 527.413,3 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 135.684,5 milioane lei.
Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029, proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe baza următoarelor estimări referitoare la indicatorii macroeconomici și bugetari, bazate pe Prognoza de toamnă 2025 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză:
Planificarea bugetară pe anul 2026 și estimările pe perioada 2027-2029 își mențin angajamentul de ajustare a deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor, vizând continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor.
În acest context, deficitul bugetar ESA în anul 2026 este estimat la 6,0% din PIB, iar deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB. Se estimează că la sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB.
Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la circa 51,5% din PIB, arată raportul comun al Comisiilor de buget Finanțe pe bugetul din 2026.
Un nou studiu publicat în revista „Frontiers in Ecology and Evolution”, citat de Science Daily, explorează această întrebare prin examinarea comportamentului de cuibărit al oviraptorilor și a modelelor de eclozare.
Cercetătorii au combinat simulări de transfer de căldură cu experimente fizice pentru a înțelege mai bine modul în care acești dinozauri își incubau ouăle.
De asemenea, au comparat descoperirile cu incubarea păsărilor moderne. Pentru a face acest lucru, au construit un model în mărime naturală al unui oviraptor și un cuib realist pentru a testa modul în care căldura se deplasa prin ouă.
Reconstituirea unui cuib de oviraptorModelul s-a bazat pe Heyuannia huangi, o specie de oviraptor care a trăit între 70 și 66 de milioane de ani în urmă pe teritoriul actual al Chinei. Acest dinozaur avea o lungime de aproximativ 1,5 metri și cântărea în jur de 20 kg. El își construia cuiburi semi-deschise, dispuse în mai multe inele de ouă.
Pentru a recrea animalul, cercetătorii au construit trunchiul folosind spumă de polistiren și un cadru de lemn, apoi au adăugat bumbac, hârtie cu bule și țesătură pentru a imita țesuturile moi.
Ouăle au fost realizate din rășină de turnare. În cadrul experimentelor, două cuiburi au fost aranjate în inele duble pentru a corespunde dovezilor fosile.
Căldura, designul cuibului și tiparele de eclozareEchipa a testat modul în care atât prezența adultului, cât și condițiile de mediu au afectat temperaturile ouălor și rezultatele eclozării.
În condiții mai reci, când era prezent un adult care clocea, temperaturile în inelul exterior al ouălor variau cu până la 6 °C. Astfel de diferențe ar putea duce la eclozarea asincronă, în care ouăle din același cuib eclozează în momente diferite.
În medii mai calde, această variație a scăzut la aproximativ 0,6 °C. Acest lucru sugerează că, în climatele mai calde, lumina soarelui ar fi putut contribui la uniformizarea temperaturilor și ar fi influențat modelele de eclozare.
Eficiența incubației la dinozauri vs. păsăriCercetătorii au comparat, de asemenea, incubația la oviraptor cu cea a păsărilor moderne. Majoritatea păsărilor se bazează pe incubarea prin contact termoregulator (TCI), în care adulții stau direct pe ouăle lor și le furnizează căldură. Pentru ca TCI să funcționeze, adultul trebuie să atingă toate ouăle, să acționeze ca sursă principală de căldură și să mențină temperaturile constante.
Oviraptorii probabil nu puteau îndeplini aceste condiții. Dispunerea ouălor lor în formă de inel însemna că adultul nu putea menține contactul cu fiecare ou în același timp.
În schimb, acești dinozauri și căldura mediului au acționat probabil împreună, făcându-i co-incubatori. Deși această metodă era mai puțin eficientă decât cea a păsărilor moderne, este posibil să fi fost potrivită stilului lor de cuibărit, care pare să fi trecut de la cuiburi îngropate la cuiburi semi-deschise.
Cercetătorii avertizează că rezultatele lor se bazează pe un cuib reconstruit și pe condiții de mediu moderne, care diferă de cele din Cretacicul târziu. Aceste diferențe ar putea influența concluziile. Ei observă, de asemenea, că oviraptorii aveau probabil perioade de incubație mai lungi decât păsările moderne.
Statele Unite accelerează desfășurarea a încă câteva mii de pușcași marini și marinari în Orientul Mijlociu, potrivit a două persoane familiarizate cu această decizie.
Se preconizează că cea de-a 11-a Unitate Expediționară a Pușcașilor Marini (MEU), formată din cel puțin 2.200 de pușcași marini, va pleca din San Diego în zilele următoare, mai devreme decât era programat, au declarat sursele menționate.
Ei au precizat că a 11-a MEU se va deplasa la bordul navei USS Boxer, o navă de asalt amfibie, și va fi însoțită probabil de cel puțin una, dacă nu chiar două nave suplimentare, ceea ce înseamnă că vor fi mobilizați și câteva mii de marinari americani.
„Cum am spus, va continua și discuția pe emisiile de carbon, pe certificatele de emisii de carbon, așa-numitul ETS, pe de o parte disponibilitatea ca excepțiile, zonele industriale care să fie exceptate de la necesitatea de a cumpăra certificate de emisii să fie lărgite, din nou, o disponibilitate din partea Comisiei în procesul de revizuire a acestui mecanism ETS”, a precizat Nicușor Dan, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.
Această revizuire a regulilor vine în sprijinul propunerilor formulate de un grup de 10 țări.
„Comisia să emită un număr de certificate și, astfel, prețul certificatului să scadă și, astfel, componenta de emisii de carbon din prețul de energie să scadă, fie ca momentul în timp la care noi ne asumăm niște ținte de emisii de carbon să fie prelungite și, in felul ăsta, din nou, valoarea certificatului să scadă. fie ca momentul în timp la care noi ne asumăm niște ținte de emisii de carbon să fie prelungite și, în felul ăsta, din nou, valoarea certificatului să scade.
Deci, toată această discuție pe mecanismul de preț în energie va fi reluată la Consiliul viitor din iunie”, a concluzionat președintele.
Președintele a explicat, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, procesul pentru simplificarea legislației aplicabile companiilor.
„Comisia s-a angajat să vină cu 10 așa-numite omnibusuri de pachete legislative care simplifică legislația aplicabilă companiilor pe diferite sectoare. Dintre aceste 10 omnibusuri, toate au fost redactate de Comisie. Trei au trecut și de Consiliu și de Parlament, deci sunt în vigoare, două sunt acum în negociere între Parlament și Consiliu și celelalte sunt în negocierea Consiliului și celelalte cinci”, a precizat Dan.
Șeful statului a subliniat că noile propuneri vizează un regim juridic uniform la nivelul întregii Uniuni, dar și un document normativ menit să protejeze sectoarele economice strategice.
„Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim, adică firme care să fie înființate și care să funcționeze pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene, și de asemenea, după cum știți, în urmă cu două săptămâni aproximativ, Comisia a propus așa-numitul Industrial Accelerator Act”.
Referitor la stimularea industriei europene, președintele a arătat că noul act normativ are ca scop accelerarea procedurilor administrative și a producției în zone specifice.
„Industrial Accelerator Act, un document care are o propunere normativă, care vrea să stimuleze producția industrială în cadrul Uniunii Europene, care vrea să protejeze niște domenii strategice, care vrea să accelereze producția industrială pe anumite zone și care de asemenea să accelereze niște proceduri de avizare uniform în cadrul Uniunii Europene”, a conchis Dan.
Președintele României a explicat la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles că sistemul actual de tarifare de pe piața unică penalizează statele care investesc în resurse regenerabile sau ieftine.
„În ceea ce privește mecanismul de preț, după cum știți, mecanismul prin care se stabilește prețul energiei electrice este că toți producătorii primesc prețul celei mai scumpe dintre sursele de producție care este disponibilă la un anumit interval de timp. Și asta face ca cei care produc mai ieftin să aibă pe anumite intervale orare câștiguri substanțiale. Asta face ca, inclusiv în țări care au un procent semnificativ de energie ieftină și regenerabilă, din cauza faptului că ultima bucățică de energie este la un preț mare, consumatorii și companiile din țările respective au un preț mare”, a declarat Dan.
Comisia Europeană, deschisă la reducerea prețului energieiȘeful statului susține că a găsit deschidere la nivelul Comisiei Europene pentru două variante de intervenție care să protejeze facturile românilor. Potrivit acestuia, dezbaterea va continua în Consiliul din luna iunie, fiind vizate atât plafonarea directă a gazului, cât și recuperarea profiturilor excesive de la producători.
„Comisia a fost deschisă la mecanisme care să reducă prețul energiei, fie prin plafonarea prețului gazului, pentru că cele mai multe intervale orare sunt cele în care centrala pe gaz este cea care dă prețul maximal, deci prețul pentru toată ziua și pentru toată suprafața geografică, fie ca aceste diferențe de preț care sunt mari câștigate de cei care produc energie ieftină să fie temporar luate de stat și duse către protecția consumatorilor”, a mai adăugat președintele.
Acord înspre stimularea energieiReferitor la strategia pe termen lung, Nicușor Dan afirmă că Europa a făcut un pas istoric prin acceptarea energiei nucleare ca soluție strategică de viitor. Totodată, acesta subliniază că România mizează pe un pachet masiv de investiții europene pentru a-și securiza rețelele de transport și interconectarea cu restul continentului.
„Comisia Europeană a venit cu o propunere și cu o sumă de bani de 30 de miliarde de euro care să fie investite pe suprafața Europei în rețele, în optimizarea rețelelor și în interconexiuni între țări, astfel încât să ne apropiem tot mai mult de o piață europeană a energiei. Consiliul a ajuns la un acord de a merge înspre stimularea energiei nucleare. Și inclusiv, țări care voiau să renunțe la centralele lor nucleare revin și solicită prelungirea funcționării acestora”, a concluzionat Nicușor Dan.
În concluziile lor, șefii de stat și prim-miniștrii UE și-au exprimat alarma cu privire la agravarea crizei umanitare din Gaza, descriind condițiile drept „catastrofale” și solicitând acțiuni urgente, arată Euronews.
Liderii UE au subliniat, de asemenea, necesitatea ca Organizația Națiunilor Unite, agențiile sale și organizațiile umanitare să opereze independent și imparțial în Gaza pentru a ajuta la salvarea de vieți omenești și la alinarea suferinței.
De asemenea, aceștia au îndemnat Israelul să își schimbe decizia privind legea de înregistrare a ONG-urilor, să redeschidă punctele de trecere a frontierei către Gaza și să își respecte pe deplin obligațiile în temeiul dreptului internațional, inclusiv dreptul internațional umanitar.
Aceștia urmau să discute atât guvernanța CFM 2028-2034, cât și chestiunea resurselor proprii – impozite colectate la nivelul UE, nu de către statele membre individuale, potrivit Euronews.
Anul trecut, Comisia Europeană a propus adăugarea a cinci noi resurse proprii la cele trei deja existente, pentru a genera venituri totale de 58,2 miliarde EUR pe an.
Noile resurse proprii includ venituri din emisiile de gaze cu efect de seră în interiorul UE, importurile de produse care au generat gaze cu efect de seră în afara UE (CBAM), deșeurile electronice (E-Waste), companiile mari cu o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 100 de milioane (CORE), accizele la produsele din tutun (TEDOR).
Însă nu toate statele membre sunt de acord cu propunerea, iar discuția este așteptată să dureze câțiva ani, deoarece CFM necesită unanimitatea tuturor celor 27 de state membre ale UE pentru a fi aprobat.
În completare, Consiliul European invită Comisia să prezinte un raport cu privire la impactul evoluțiilor recente asupra securității energetice, prețurilor energiei, lanțurilor de aprovizionare și migrației. Consiliul solicită măsuri adecvate și coordonare la nivelul UE pentru securitatea internă.
Totodată, liderii UE au decis ca, în privința prețurilor la energie, să ceară Comisiei Europene un raport.
Cu toate acestea, multe capitale și-au exprimat interesul pentru viitoarea revizuire a mecanismului, pe care Comisia Europeană urmează să o realizeze până în vară, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul climatic intermediar al blocului comunitar pentru 2040, potrivit Euronews.
În timpul intensei activități de lobby ETS dinaintea summitului UE, unele țări ale UE au solicitat executivului comunitar să extindă cotele ETS gratuite după 2034, astfel încât să nu fie nevoite să plătească pentru toate emisiile lor de CO2.
De asemenea, au solicitat încetinirea eliminării treptate a cotelor ETS gratuite, începând cu 2028, pentru a oferi companiilor mai mult timp de adaptare.
„Unii vor (revizuiri) specifice și chirurgicale, alții sunt gata să facă multe”, a declarat diplomatul UE.
Per ansamblu, marea majoritate a țărilor UE sunt de acord cu importanța independenței energetice prin intermediul surselor regenerabile, inclusiv al energiei nucleare, unele țări precum Austria opunându-se energiei atomice.
„Consiliul European solicită dezescaladarea și o moderație maximă, protejarea civililor și a infrastructurii civile și respectarea deplină a dreptului internațional de către toate părțile, inclusiv a principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional umanitar”, declară liderii, potrivit Euronews.
„Consiliul European deplânge pierderile de vieți omenești în rândul civililor și monitorizează îndeaproape impactul de amploare al ostilităților, inclusiv asupra stabilității economice.”
Textul include o condamnare explicită a „atacurilor militare nediscriminatorii ale Iranului împotriva țărilor din regiune”, dar nu condamnă atacurile americano-israeliene ca o încălcare a dreptului internațional.
Liderii își exprimă, de asemenea, sprijinul pentru Cipru, țara cea mai apropiată de regiune, și salută disponibilitatea exprimată de Germania, Franța, Italia și Olanda de a asigura libertatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, „odată ce condițiile sunt îndeplinite”.
Diplomații indică faptul că acest lucru înseamnă odată ce ostilitățile au încetat.
De asemenea, aceștia doresc să consolideze resursele misiunii Aspides din Marea Roșie, menținând în același timp mandatul acesteia concentrat strict pe rebelii Houthi.
Mai mult, cei 27 subliniază „importanța menținerii unui nivel ridicat de vigilență și a asigurării nivelului necesar de pregătire” în cazul în care războiul duce la un val migratoriu către continent.
