Cercetarea, realizată de o echipă condusă de specialiști de la Universitatea din Plymouth, arată că analiza cu ajutorul IA a unui număr mare de informații medicale ar putea contribui, în viitor, la identificarea mai precisă a persoanelor care prezintă un risc crescut de cancer de vezică urinară.
AI a analizat aproape 70.000 de dosare medicaleCercetătorii au analizat datele medicale a aproape 70.000 de pacienți din Țara Galilor, colectate între 1995 și 2020 din baza de date SAIL.
Modelul de inteligență artificială, denumit PRECISE-AGZ, a evaluat 48.261 de posibili indicatori din istoricul medical al pacienților.
Printre informațiile analizate s-au numărat fumatul, activitatea fizică, tratamentele administrate, alte boli și simptomele înregistrate în dosarele medicale.
În urma analizei, sistemul a identificat 38 de caracteristici relevante pentru estimarea riscului de cancer de vezică urinară.
Rezultatele au arătat că modelul a identificat corect aproximativ 85% dintre pacienții care aveau cancer de vezică urinară.
În cazul persoanelor care nu aveau boala, clasificarea a fost corectă în aproximativ 91% dintre cazuri.
Unele semnale apăreau cu până la cinci ani înainteUnul dintre cele mai interesante rezultate este că anumite informații din dosarele medicale puteau fi asociate cu riscul de cancer de vezică urinară cu mult timp înainte de confirmarea bolii.
Potrivit cercetătorilor, unele dintre semnalele identificate de model puteau fi observate în istoricul medical cu până la cinci ani înainte de diagnostic, în timp ce combinația de indicatori utilizată pentru estimarea riscului putea contribui la identificarea pacienților cu risc cu până la 12 luni înainte de diagnostic.
Asta nu înseamnă că IA îți spune cu 5 ani înainte că o să ai cancerAutorii subliniază însă că acest lucru nu înseamnă că AI poate spune în prezent că o persoană va dezvolta cancer peste cinci ani.
Este vorba despre identificarea unor tipare statistice în datele medicale, care ar putea ajuta la recunoașterea mai devreme a persoanelor ce necesită investigații.
Sângele în urină rămâne un semnal importantHematuria (prezența sângelui în urină) este unul dintre principalele semne care determină medicii să investigheze posibilitatea existenței unui cancer de vezică urinară.
Problema este că hematuria poate apărea și în cazul altor afecțiuni, precum pietrele la rinichi sau bolile prostatei.
Studiul sugerează că semnificația acestui simptom poate fi diferită în funcție de restul istoricului medical al pacientului.
La bărbați, de exemplu, asocierea dintre sângele în urină și hiperplazia benignă de prostată a fost legată, în analiza modelului, de un risc mai redus de cancer de vezică urinară.
AI nu s-a limitat însă la simptomele cunoscute.
Modelul a analizat combinații de factori medicali care nu sunt utilizate în mod obișnuit împreună pentru estimarea riscului.
Au apărut și asocieri medicale neașteptatePrintre rezultatele care necesită cercetări suplimentare se numără asocierile dintre riscul estimat de cancer de vezică urinară și anumite boli sau tratamente.
Pacienții cu Parkinson sau demență au prezentat un risc mai redus în analiza modelului, în timp ce utilizarea îndelungată a Tamoxifenului, medicament folosit în tratamentul cancerului de sân, a fost asociată cu un risc mai mare.
Cercetătorii avertizează că aceste rezultate nu demonstrează că respectivele boli sau tratamente provoacă ori previn cancerul de vezică urinară.
Sunt doar asocieri observate în date, care trebuie investigate pentru a se vedea dacă există explicații biologice.
Cum ar putea fi folosit sistemulModelul a împărțit pacienții în trei categorii, în funcție de probabilitatea estimată de apariție a bolii: risc scăzut, sub 7%, risc incert, între 7% și 55%, și risc ridicat, de peste 55%.
O astfel de clasificare ar putea fi folosită în viitor pentru a identifica mai precis persoanele care ar trebui trimise la investigații.
În prezent, confirmarea cancerului de vezică urinară necesită investigații precum cistoscopia, procedură prin care medicul examinează interiorul vezicii urinare cu ajutorul unui instrument prevăzut cu o cameră.
Dacă modelul va fi validat în studii suplimentare, cercetătorii consideră că acesta ar putea ajuta la selectarea pacienților care au nevoie de investigații și, eventual, la reducerea unor proceduri invazive efectuate inutil.
AI nu este încă pregătită pentru utilizarea pe scară largăRezultatele sunt promițătoare, însă cercetarea se află încă în etapa de evaluare.
Una dintre principalele limite este faptul că toate datele analizate provin dintr-o singură bază de date din Țara Galilor. Performanța modelului trebuie verificată pe alte populații și în alte sisteme medicale înainte ca tehnologia să poată fi utilizată pe scară largă.
Studiul a fost publicat în revista IEEE Transactions on Biomedical Engineering.
Cercetătorii consideră că analiza automatizată a dosarelor medicale ar putea deschide o nouă direcție pentru depistarea mai timpurie a cancerului de vezică urinară. Deocamdată însă, modelul este un instrument de cercetare, nu un test medical disponibil pacienților.
De ce este importantă cercetareaCancerul de vezică urinară este al nouălea cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial. În 2022 au fost înregistrate aproximativ 614.000 de cazuri noi, iar boala a provocat în jur de 220.000 de decese.
În prezent nu există un program de screening de rutină pentru cancerul de vezică urinară destinat populației generale.
Tocmai de aceea, metodele care ar putea ajuta medicii să recunoască mai devreme persoanele cu risc reprezintă o direcție importantă de cercetare.
Vizita Papei va începe vineri, 25 septembrie, la Paris, unde acesta se va întâlni cu președintele Emmanuel Macron și va vizita sediul UNESCO, notează Le Figaro.
Suveranul Pontif va merge apoi la Catedrala Notre-Dame, fiind primul papă care vizitează catedrala de la redeschiderea sa în decembrie 2024.
Unul dintre principalele momente ale vizitei va fi întâlnirea dedicată tinerilor, organizată vineri seară pe Stade de France. Cele 80.000 de bilete disponibile s-au epuizat într-o singură oră.
Totodată, aproximativ 10.000 de adolescenți sunt așteptați sâmbătă la La Défense, înainte de a se deplasa spre Place de la Concorde și Champs-Élysées pentru a participa la slujba celebrată de Papă.
Sute de mii de pelerini așteptați la Paris și LourdesAproximativ 400.000 de persoane s-au înscris deja pentru liturghia de sâmbătă care va avea loc în Place de la Concorde. Organizatorii estimează că numărul participanților va continua să crească.
La Lourdes, unde Papa Leon al XIV-lea va celebra o slujbă pe 27 septembrie, sunt deja înscriși aproximativ 115.000 de pelerini, în condițiile în care capacitatea maximă estimată este de 150.000 de persoane.
Pentru desfășurare fără incidente, organizatorii pregătesc o infrastructură amplă, inclusiv aproximativ 12 kilometri de bariere și 1.500 de preoți pentru distribuirea Sfintei Împărtășanii.
Întreaga vizită a liderului de la Vatican constituie un deosebit efort logistic implicând mii de voluntari, 12.000 la Paris, 2.000 în Lourdes și 1.100 în Metz.
De ce atrage noul pontif atenția credincioșilor europeniPotrivit organizatorilor, vizita are loc într-un context de interes crescut pentru Papa Leon al XIV-lea și pentru Biserica Catolică în Europa, pe fondul creșterii numărului de catehumeni, adulți care se pregătesc spiritual pentru a fi botezați.
„Există un interes reînnoit față de Papă în Europa, așa cum am văzut în Spania. Este începutul pontificatului său, are o figură simpatică și a dat dovadă de curaj în relația cu Donald Trump”, a declarat o sursă de la Vatican despre valul de entuziasm care marchează începutul pontificatului lui Leon al XIV-lea.
Miercuri, MApN a anunțat că în perioada 5-12 octombrie 2026 va avea loc exercițiul „MOBEX București – Ilfov 26”, destinat verificării stadiului pregătirii populației pentru apărare.
Potrivit MApN, o parte dintre rezerviștii cu domiciliul în municipiul București și județul Ilfov se vor prezenta la unitățile militare stabilite, exclusiv la data înscrisă în ordinul de chemare. Aceștia vor participa, pe durata unei zile, la secvențe de pregătire.
Ordinele de chemare a rezerviștilor vor fi înmânate de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne.
„În conformitate cu prevederile Legii nr. 446/2006, rezerviștii au obligația să participe la antrenamentele și exercițiile de evaluare a rezervei”, precizează MApN.
Exercițiile MOBEX au loc anualExercițiile de tip MOBEX sunt planificate și organizate anual, vizând, în principiu, până la zece județe.
„În cadrul MOBEX-urilor este verificat modul de realizare a completării cu resurse umane și materiale a structurilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale”, precizează MApN.
Ultimul exercițiu de mobilizare desfășurat în municipiul București și județul Ilfov a avut loc în 2025. Pentru a limita impactul socio-economic, atunci au fost incluse doar o parte dintre unitățile dislocate în Capitală și în județul Ilfov.
În cadrul exercițiului din acest an vor fi planificate unitățile militare care nu au fost verificate în timpul exercițiului de mobilizare „MOBEX B-IF-25”.
MApN subliniază că exercițiul are caracter de rutină și face apel la populație să se informeze din surse oficiale.
Polonia și Spania intenționează să achiziționeze în comun cel puțin șapte aeronave Airbus A330 MRTT destinate realimentării în zbor și transportului strategic. Patru dintre acestea urmează să ajungă în Polonia până în 2030, în cadrul programului SAFE.
Polonia urmează să primească patru aeronave Airbus A330 MRTT în cadrul acestui program de achiziții comune cu Spania, cu o valoare estimată la 5,4 miliarde de euro, scrie Euronews.
Guvernul spaniol a aprobat acordul-cadru în ședința de marți a Consiliului de Miniștri, deschizând calea pentru ca cele două țări să obțină cele șapte aeronave, potrivit viceprim-ministrului și ministrului apărării polonez, Władysław Kosiniak-Kamysz.
„Cel mai important este că, până în 2030, Polonia va primi patru aeronave”, a declarat Kosiniak-Kamysz pe X, spunând că următorul pas va fi semnarea contractului final.
Achiziția va beneficia de finanțare din partea programului „Security Action for Europe” (SAFE) al Uniunii Europene, participarea Poloniei fiind prevăzută într-o anexă la acordul-cadru spaniol.
„Echipament esențial pentru Forțele noastre Aeriene”Kosiniak-Kamysz a declarat că noile aeronave vor oferi Poloniei o capacitate importantă, în contextul în care Forțele Aeriene poloneze introduc în serviciu avioanele de vânătoare F-35.
„Acesta este un echipament esențial pentru Forțele noastre Aeriene, care se află în proces de introducere în serviciu a aeronavelor F-35”, a spus el, adăugând că „este o decizie importantă pentru securitatea NATO și pentru securitatea Poloniei”.
Acordul-cadru va rămâne în vigoare timp de șapte ani de la încheierea sa oficială.
Ce este Airbus A330 MRTTAirbus A330 MRTT este o aeronavă militară de realimentare și transport, bazată pe modelul civil A330. Principala sa misiune este realimentarea altor aeronave în timpul zborului. Acest lucru permite avioanelor de luptă să parcurgă distanțe mari și să rămână mai mult timp în aer.
Aeronava poate transporta, de asemenea, militari, echipamente și marfă pe distanțe destul de lungi, putând fi configurată pentru misiuni de evacuare medicală.
Mai multe state membre NATO folosesc deja modelul A330 MRTT, fie în cadrul propriilor forțe aeriene, fie prin flota multinațională de aeronave cisternă a NATO.
În cadrul unui plan de succesiune pregătit de mult timp, portofoliul lui Kühne, care cuprinde transport maritim, aviație, industria chimică și imobiliare, va ajunge în cele din urmă în proprietatea Fundației Kühne, care va deveni astfel una dintre cele mai mari din Europa, informează Bloomberg.
Un imperiu construit în jurul Kuehne + NagelFundația este administrată de un consiliu din care fac parte unii dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Kühne, precum și soția sa. În centrul imperiului se află Kuehne + Nagel International AG, gigantul de transport și logistică cofondat de bunicul său, în care Kühne deținea pachetul majoritar.
Miliardarul a murit în această săptămână, la 89 de ani, și nu a avut copii. Deși se retrăsese de mai mult timp din conducerea de zi cu zi a companiilor, el a continuat până recent să aibă o influență puternică asupra strategiei de afaceri. Dispariția sa ridică acum întrebări despre modul în care vor fi administrate investițiile sale.
În ultimele decenii, Kühne a folosit banii obținuți din Kuehne + Nagel pentru a investi și în alte companii. A ajuns să dețină 30% din compania de transport maritim Hapag-Lloyd, 20% din grupul chimic Brenntag și o participație importantă la compania de transport Flix.
Deținea și proprietăți imobiliare și hoteluri de lux, printre care The Fontenay din Hamburg, orașul său natal. La începutul acestui an, Kuehne Holding, compania prin care își administra investițiile, și-a majorat participația la Lufthansa la 20%.
Averea lui Kühne a crescut de peste patru ori în ultimul deceniu și a ajuns la aproximativ 49 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Cea mai mare parte a averii sale era reprezentată de participațiile deținute la companii.
Kühne locuia în Elveția și Mallorca împreună cu soția sa, Christine. Ea este implicată de mult timp în activitatea fundației, mai ales în proiectele medicale. În 2009, la Davos, a fost înființat un centru de cercetare și educație în domeniul alergiilor care îi poartă numele. Christine Kühne rămâne membră a conducerii fundației.
Ce se va întâmpla cu investițiile miliardaruluiPrincipala întrebare este acum ce instrucțiuni a lăsat Kühne pentru administrarea pe termen lung a investițiilor sale. Sectorul transporturilor și logisticii trece printr-o perioadă cu numeroase achiziții și fuziuni, ceea ce ar putea pune presiune asupra fundației să ia decizii importante privind portofoliul.
Unii analiști cred că participațiile la Kuehne + Nagel și Hapag-Lloyd ar putea fi considerate investiții strategice, care vor fi păstrate pe termen lung. În cazul altor companii, fundația ar putea avea mai multă libertate.
Kühne, cetățean german, a locuit timp de decenii în Elveția din motive fiscale și s-a căsătorit relativ târziu. Fundația Kühne a fost creată în urmă cu aproximativ 50 de ani împreună cu părinții săi și finanțează proiecte în logistică, medicină, cultură și climă.
Fundația Kühne, Kuehne Holding și Kuehne + Nagel au sediul în Schindellegi, o localitate elvețiană aflată pe un deal deasupra lacului Zürich.
Cine va conduce fundația care preia avereaKühne era cunoscut drept un om de afaceri dur, direct și foarte implicat în deciziile companiilor sale. A renunțat la funcția de director general în jurul anului 1992 și la cea de președinte al consiliului în 2011, dar a rămas președinte onorific.
În jurul său s-a format un grup restrâns de consilieri care ocupă funcții importante în fundație, holding și companiile din portofoliu. Printre aceștia se numără Karl Gernandt, Joerg Wolle și avocații Thomas Staehelin și Tobias Staehelin.
Gernandt conduce Kuehne Holding și Hapag-Lloyd și este membru în consiliul de supraveghere al Lufthansa. Joerg Wolle conduce de aproximativ zece ani consiliul Kuehne + Nagel. Din acest cerc mai fac parte directorul general al Kuehne + Nagel, Stefan Paul, și Dominik de Daniel, primul director general al Kuehne Holding.
Potrivit planului de succesiune, Thomas Staehelin va prelua conducerea fundației.
După transferul averii lui Kühne, fundația va deveni una dintre cele mai mari organizații de acest tip din Europa.
