Documentul, analizat vineri de Reuters, prezintă schița posibilului plan propus de organul executiv al Uniunii Europene în septembrie.
Propunerea ar împărți împrumutul în două părți, cea mai mare parte fiind destinată dezvoltării industriei de apărare a Ucrainei și achiziționării de material de apărare în Ucraina și în cele 27 de state membre ale UE.
A doua parte ar consta în sprijin bugetar, care ar permite Ucrainei să cumpere arme și din alte surse pentru a o ajuta în lupta sa acerbă împotriva invaziei rusești la scară largă și a intensificării atacurilor cu rachete și drone.
Sprijinul bugetar ar ajuta, de asemenea, Kievul să ofere garanțiile financiare necesare pentru a obține asistență suplimentară din partea Fondului Monetar Internațional, se arată în document.
Curtea poloneză este împotriva trimiterii suspectului ucrainean din cazul Nord Stream în GermaniaDeși Varșovia a declarat că decizia privind transferul lui Volodimir Z. în Germania aparține exclusiv instanțelor judecătorești, premierul Donald Tusk a afirmat la începutul lunii octombrie că predarea acestuia nu este în interesul Poloniei.
Tusk a afirmat că problema nu era faptul că acele conducte submarine, care leagă Rusia de Germania, au fost aruncate în aer în septembrie 2022, ci faptul că au fost construite.
„Persoana urmărită penal, dacă este autorul faptei, are dreptul la imunitate funcțională, care acoperă o faptă comisă în legătură cu activitățile sale pentru statul ucrainean”, a declarat judecătorul Dariusz Lubowski în verdictul său, prin care a decis că cererea Germaniei nu era admisibilă.
„Dacă Ucraina a fost într-adevăr organizatorul acestui act de agresiune, atunci numai Ucraina poate fi trasă la răspundere pentru acest eveniment”.
Rusia preia controlul asupra a trei sate din estul UcraineiMinisterul rus al Apărării a anunțat că trupele sale au preluat controlul asupra a trei sate din estul Ucrainei. Satele ocupate sunt Pryvilla, în regiunea Dnipropetrovsk, și Pishchane și Tykhe, în regiunea Harkov.
Posibil summit Putin-Trump în următoarele săptămâniKremlinul a anunțat că un summit între Vladimir Putin și Donald Trump ar putea avea loc în două săptămâni sau puțin mai târziu, dar mai sunt multe detalii de stabilit.
Cei doi lideri au convenit să organizeze întâlnirea după primul summit din Alaska din august, care nu a adus progrese semnificative.
Pregătirile includ convorbiri între ministrul rus de externe Sergei Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio pentru a stabili echipele și problemele premergătoare summitului.
Putin și Orban discută înaintea summitului de la BudapestaPreședintele rus Vladimir Putin a discutat la telefon cu prim-ministrul ungar Viktor Orban înaintea întâlnirii cu Donald Trump de la Budapesta. Orban a spus că Ungaria este pregătită să găzduiască liderii și că este „o veste excelentă pentru popoarele iubitoare de pace”.
Trump și Putin se întâlnesc la Budapesta pentru discuții de pacePreședintele american Donald Trump a anunțat că se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta, ca parte a eforturilor de a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Anunțul a urmat unui apel telefonic de două ore și jumătate între cei doi lideri, în care au convenit și asupra unei întâlniri la nivel înalt SUA – Rusia săptămâna viitoare, pregătită de secretarul de stat Marco Rubio și alți reprezentanți.
Putin a avut o întâlnire cu înalți oficiali după o convorbire telefonică cu TrumpPreședintele rus Vladimir Putin a organizat o ședință a Consiliului de Securitate al Rusiei, după ce a vorbit la telefon cu președintele american Donald Trump.
Informația a fost transmisă vineri, de agențiile de presă ruse, care îl citează pe consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov.
Conform declarației lui Ușakov, Vladimir Putin a prezentat membrilor Consiliului de Securitate o informare detaliată despre discuția pe care acesta a avut-o cu Donald Trump, notează Reuters.
Rusia și Ucraina nu sunt pregătite pentru pace, afirmă Vance înaintea întâlnirii Zelenski-TrumpRusia și Ucraina nu sunt încă pregătite să ajungă la un acord de pace, deși au existat unele progrese în ultimele luni, a spus vicepreședintele american JD Vance, într-un interviu pentru Newsmax.
Declarațiile au venit cu o zi înainte ca președintele Donald Trump să se întâlnească la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi urmează să discute despre planul de pace și încheierea conflictului din Ucraina.
„Și chiar acum.. rușii și ucrainenii pur și simplu nu sunt în punctul în care să poată face o înțelegere.”, a mai spus acesta.
Trump ezită să trimită rachete Tomahawk Ucrainei înaintea întâlnirii cu ZelenskiPreședintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „au nevoie și ele” de rachetele Tomahawk, lăsând sub semnul întrebării posibilitatea de a le furniza Ucrainei.
El a spus că nu vrea să „diminueze” rezervele americane, cu o zi înainte de întâlnirea cu Volodimir Zelenski la Washington.
Ezitarea vine după o convorbire de peste două ore cu Vladimir Putin, care a avertizat că trimiterea Tomahawk-urilor ar dăuna relațiilor dintre SUA și Rusia. Zelenski urmează să ceară totuși aceste arme cu rază lungă de acțiune pentru a sprijini contraofensiva ucraineană.
Explozii în Donețk și Soci, în urma unor atacuri cu droneExplozii puternice au fost raportate în orașul ocupat Donețk și în orașul rusesc Soci, în noaptea de joi spre vineri, în urma unor atacuri cu drone, potrivit autorităților locale și imaginilor publicate pe rețelele de socializare.
Mai multe explozii au fost auzite în timpul nopții în Donețk, oraș aflat sub ocupație rusă, precum și în Soci, stațiune de pe litoralul Mării Negre, potrivit relatărilor oficiale și imaginilor difuzate online.
Primarul din Soci, Andrei Proșunin, a declarat că sistemele de apărare aeriană au fost activate și că orașul a fost ținta unui atac cu vehicule aeriene fără pilot, potrivit Kyiv Independent.
„Apărarea aeriană este în acțiune. Se respinge un atac cu drone,” a transmis acesta.
Donald Trump dă vina pe „relația proastă” dintre Zelenski și Putin pentru eșecul păcii în UcrainaPreședintele american Donald Trump a declarat că eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina sunt îngreunate de „relația teribilă” dintre liderii Rusiei și Ucrainei, adăugând că diplomația internațională depinde în mare măsură de relațiile personale dintre șefi de stat.
Donald Trump a afirmat joi, la Casa Albă, că tensiunile dintre Vladimir Putin și Volodimir Zelenski reprezintă principalul obstacol în calea negocierilor de pace pentru Ucraina, scrie The Guardian.
„Avem o problemă, cei doi nu se înțeleg prea bine și uneori e greu să organizezi întâlniri,” a spus președintele.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.332. Ucraina ar putea folosi împrumutul pentru reparații pentru a cumpăra arme din afara Europei / Curtea poloneză este împotriva trimiterii suspectului ucrainean din cazul Nord Stream în Germania apare prima dată în Mediafax.
Documentul, analizat vineri de Reuters, prezintă schița posibilului plan propus de organul executiv al Uniunii Europene în septembrie.
Propunerea ar împărți împrumutul în două părți, cea mai mare parte fiind destinată dezvoltării industriei de apărare a Ucrainei și achiziționării de material de apărare în Ucraina și în cele 27 de state membre ale UE.
A doua parte ar consta în sprijin bugetar, care ar permite Ucrainei să cumpere arme și din alte surse pentru a o ajuta în lupta sa acerbă împotriva invaziei rusești la scară largă și a intensificării atacurilor cu rachete și drone.
Sprijinul bugetar ar ajuta, de asemenea, Kievul să ofere garanțiile financiare necesare pentru a obține asistență suplimentară din partea Fondului Monetar Internațional, se arată în document.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat joi că va solicita, la viitorul summit al UE, ca blocul să utilizeze activele rusești înghețate în Occident pentru efortul de război al Ucrainei.
Deși există sprijin politic pentru această idee în principiu, unele țări doresc mai multă claritate cu privire la riscurile juridice și fiscale.
Kremlinul a descris propunerea ca fiind o confiscare ilegală a proprietății rusești și a avertizat că va exista o represalie pentru orice furt de active rusești.
Articolul Ucraina ar putea folosi împrumutul pentru reparații pentru a cumpăra arme din afara Europei apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui raport publicat recent de Ministerul Apărării din Danemarca, țara a semnat un acord în valoare de 3.67 miliarde EUR cu teritoriile sale autonome, Insulele Feroe și Groenlanda, pentru a finanța inițiativele de apărare planificate până în 2033.
Aceasta urmează unei alte investiții de 1.96 miliarde EUR anunțate la începutul acestui an, potrivit Euronews.
Această inițiativă vine pe fondul tensiunilor politice și strategice din ultimii ani, inclusiv al interesului reînnoit al administrației Trump de a extinde influența Statelor Unite asupra Groenlandei, vasta insulă din Arctica și Atlanticul de Nord care rămâne sub suveranitatea daneză.
Luna trecută, mai multe drone neautorizate au pătruns în spațiul aerian danez, fapt caracterizat de autorități drept „atacuri hibride din partea unor actori profesioniști” care au perturbat temporar operațiunile aeroportuare. Mai multe țări din vecinătate au raportat, de asemenea, incursiuni ale dronelor, iar Rusia este considerată principalul suspect, deși a negat orice responsabilitate.
De la stații de alimentare în aer la spărgătoare de gheațăO inițiativă majoră implică alăturarea aliaților NATO, precum Germania, Franța și Belgia, în adăugarea capacității de realimentare în aer – o măsură care permite piloților de vânătoare să realimenteze în aer folosind avioane cisternă.
Aceste stații de alimentare din cer pot menține avioanele de vânătoare mult timp în aer, permițând misiuni lungi pentru avioanele de vânătoare F-35 ale armatei daneze și avioanele aliaților din Arctica și Atlanticul de Nord.
Danemarca speră, de asemenea, să construiască un nou sediu al operațiunilor speciale NATO pentru a-și consolida poziția de lider în regiune. În prezent, are o autoritate de apărare cu sediul în Nuuk, capitala Groenlandei, care operează în Insulele Feroe, în timp ce armata SUA menține o prezență permanentă la baza aeriană Pituffik din Groenlanda.
Armata daneză va cumpăra mai multe drone mici pentru a-și intensifica supravegherea aeriană în Arctica și Atlanticul de Nord, iar trupele sale vor primi instruire pentru pilotarea acestora, în efortul de a-și consolida pregătirea pentru situații de urgență.
În plus, ministerul apărării își propune să asigure accesul la o capacitate de spargere a gheții pentru a sprijini misiunile din Arctica.
Spărgătoarele de gheață sunt nave specializate care deschid căi prin apele acoperite de gheață, permițând atât operațiuni de apărare, cât și de salvare.
Ministerul a declarat că intenționează să colaboreze cu un operator local cu experiență în navigația arctică pentru a îndeplini aceste sarcini „cu respect pentru comunitățile locale”.
Danemarca investește, de asemenea, în extinderea infrastructurii sale de comunicații submarine sub forma unor noi cabluri submarine.
Prin adăugarea acestora la infrastructura „limitată” existentă, Danemarca speră să reducă vulnerabilitatea la întreruperi și potențiale sabotaje.
Cheltuieli mai mari în alte țări ale UEMai multe alte țări europene și-au mărit, de asemenea, cheltuielile pentru apărare pe fondul tensiunilor crescânde în țările mai apropiate de Rusia.
În iulie, Franța a anunțat planuri de cheltuieli militare suplimentare în valoare de 6.5 miliarde de euro în următorii doi ani.
Regatul Unit a alocat 287 de milioane de euro pentru o nouă strategie industrială de apărare, menită să stimuleze producția internă și să creeze locuri de muncă în acest sector.
Între timp, principalul organism colectiv de luare a deciziilor din Spania a aprobat săptămâna aceasta împrumuturi în valoare de 6.89 miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării, cu scopul de a contribui la modernizarea capacităților militare ale țării.
Articolul Danemarca crește cheltuielile pentru tehnologia de apărare pe fondul preocupărilor legate de securitate apare prima dată în Mediafax.
Deși Varșovia a declarat că decizia privind transferul lui Volodimir Z. în Germania aparține exclusiv instanțelor judecătorești, premierul Donald Tusk a afirmat la începutul lunii octombrie că predarea acestuia nu este în interesul Poloniei.
Tusk a afirmat că problema nu era faptul că acele conducte submarine, care leagă Rusia de Germania, au fost aruncate în aer în septembrie 2022, ci faptul că au fost construite.
„Persoana urmărită penal, dacă este autorul faptei, are dreptul la imunitate funcțională, care acoperă o faptă comisă în legătură cu activitățile sale pentru statul ucrainean”, a declarat judecătorul Dariusz Lubowski în verdictul său, prin care a decis că cererea Germaniei nu era admisibilă.
„Dacă Ucraina a fost într-adevăr organizatorul acestui act de agresiune, atunci numai Ucraina poate fi trasă la răspundere pentru acest eveniment”.
Ucraina a negat implicarea în explozii, potrivit Reuters.
„Instanța poloneză a refuzat extrădarea către Germania a unui cetățean ucrainean… Și pe bună dreptate. Cazul este închis”, a declarat Tusk pe X după pronunțarea verdictului.
Explozia a întrerupt în mare parte aprovizionarea cu gaz rusesc către Europa, marcând o escaladare majoră a conflictului din Ucraina și reducând aprovizionarea cu energie.
Procuratura germană afirmă că suspectul făcea parte dintr-un grup suspectat că a închiriat un iaht și a plasat explozibili pe conductele din apropierea insulei daneze Bornholm.
El este acuzat de conspirație în vederea comiterii unui atac cu explozivi și de „sabotaj anticonstituțional”.
Articolul Curtea poloneză este împotriva trimiterii suspectului ucrainean din cazul Nord Stream în Germania apare prima dată în Mediafax.
„În cursul zilei de astăzi, 17.10.2025, data fiind complexitatea cauzei, în temeiul art. 325 Codul de procedură penală, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a preluat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București dosarul nr. 8006/164/P/2025 constituit în urma sesizării din oficiu cu privire la explozia petrecută în dimineața zilei de 17.10.2025 la scara 2 a blocului 32 din str. Vicina, nr. 3, sector 5, București, în urma căreia au rezultat decesul a 3 persoane și vătămarea corporală a altor 13 persoane”, potrivit unui comunicat de presă.
În cauză sunt efectuate cercetări in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere din culpă.
„În vederea aflării adevărului judiciar și stabilirii împrejurărilor concrete care au condus la producerea exploziei, identificării persoanelor responsabile în scopul stabilirii răspunderii penale a acestora sunt administrate mijloace de probă specifice acestui gen de cauze, respectiv efectuarea cercetării la fața locului, audieri de martori, ridicarea de înscrisuri, expertize tehnice, precum și orice alte mijloace apreciate a fi concludente și utile”, conform comunicatului.
Activitățile sunt efectuate cu sprijinul lucrătorilor de poliție din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale, Serviciului Omoruri și Serviciului Vătămări și Ucidieri din Culpă din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Articolul Dosarul exploziei din Rahova, preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București apare prima dată în Mediafax.
