Ministrul Justiției, Astri Aas-Hansen, subliniază că situația de securitate din Europa este cea mai gravă de la Al Doilea Război Mondial încoace. Războiul din Ucraina continuă, Orientul Mijlociu este marcat de instabilitate, iar amenințările hibride din Marea Baltică au devenit o realitate cotidiană. Norvegia răspunde prin reactivarea conceptului de „apărare totală”, un model din perioada Războiului Rece care presupune cooperarea strânsă între armată, administrația civilă și cetățeni, scrie Defence24.
Scrisoarea din 17 martie 2026 le cere municipalităților să protejeze infrastructura critică, să asigure alimentarea cu apă și funcționarea sistemului de sănătate în situații de urgență, să se pregătească pentru pene de curent și întreruperi de comunicații și să fie pregătite să primească populații evacuate. Aas-Hansen explică faptul că administrațiile locale sunt responsabile pentru menținerea funcțiilor de bază ale statului la nivel local și reprezintă coloana vertebrală a sistemului de apărare totală.
Autoritățile locale, îngropate în datorii și în dificultateAici apare contradicția fundamentală. În timp ce guvernul alocă 600 de miliarde de coroane pentru investiții militare în nord, multe municipalități din aceeași regiune sunt atât de sărace încât se află sub administrare de stat. Datoria totală a municipalităților a depășit 630 de miliarde de coroane, iar aproximativ 80% din bugete sunt consumate de sarcini impuse de stat, ale căror costuri au crescut puternic în ultimii ani.
Experții estimează că până în 2027, până la 100 de municipalități ar putea ajunge pe lista ROBEK, un registru al entităților care, din cauza situației financiare precare, își pierd autonomia în privința împrumuturilor. În Stavanger, un oraș relativ bogat, școlile au început să le ceară părinților donații de jucării și cărți, deoarece bugetele s-au epuizat.
În Loppa, o mică municipalitate din nord, autoritățile au cheltuit peste 240 de milioane de coroane pe un centru educațional modern, în timp ce drumurile rămân necurățate iarna, iar infrastructura de urgență nu respectă cerințele legale.
Ambiții militare și sărăcia localăOficiul Național de Audit a publicat în 2025 un raport critic, concluzionând că structurile civile nu sunt suficient pregătite să sprijine forțele armate în caz de criză sau război. După aproape un deceniu în care acest domeniu a fost declarat prioritate politică, începând din 2016, elemente esențiale ale unui sistem funcțional de apărare totală nu au fost încă implementate.
Unele regiuni încearcă să facă față prin cooperare între municipalități, ceea ce permite dezvoltarea unor structuri de urgență mai solide. Guvernul se bazează și pe cetățeni, recomandând ca fiecare gospodărie să aibă rezerve pentru cel puțin o săptămână de apă, alimente, medicamente și numerar.
Planificatorii apărării din Norvegia se confruntă cu o întrebare esențială, ridicată și de analiști. Nu poți construi simultan putere militară în nord și, în același timp, să lași comunitățile locale de acolo să se degradeze.
Dacă școlile se închid, oamenii pleacă, infrastructura se deteriorează și legăturile sociale se destramă, nu mai rămâne nimic de apărat și nimeni care să sprijine operațiunile militare în caz de criză. Cele 357 de municipalități norvegiene au primit directivele, însă fără finanțare pentru implementare, acestea riscă să rămână simple ordine fără efect.
The announcement was made on Thursday after a discussion of the leaders of the governing coalition.
„A formula has been found by which the proposal related to the social package would be supported by the coalition, we had two possibilities. The first was to increase the deficit… we did not go for this option. The second option that we agreed on is to reduce the expenditure component”, explained Ilie Bolojan.
Basically, it is about postponing for the following years some rights obtained by magistrates through court sentences.
„The other amendments will not be approved,” Ilie Bolojan said
The budget discussions will also resume on Thursday.
„Discussions in the budget committee will resume at noon, we plan to start discussions in plenary this evening,” Bolojan said, adding that the budget could be approved on Friday.
The social package was a condition imposed by the PSD to approve the budget and continue in the governing coalition.
Ofițeri militari britanici au fost trimiși în SUA pentru a contribui la planificarea modului de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, au dezvăluit oficiali din domeniul apărării pentru The Times.
Potrivit LBC, ofițerii au fost trimiși la Comandamentul Central al SUA de la Baza Aeriană MacDill din Florida. Aceștia vor ajuta la elaborarea unor opțiuni privind modul de redeschidere a transportului maritim pe această rută.
Informația vine după ce joi dimineața, prețul petrolului a crescut la peste 112 dolari pe baril.
Luni, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că țara sa lucrează cu aliații la un plan pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz. „Trebuie să deschidem Strâmtoarea Ormuz pentru a asigura stabilitatea pieței”, a spus Starmer.
„Am acționat deja alături de alte țări pentru a elibera rezerve de petrol de urgență la un nivel fără precedent, dar, în cele din urmă, trebuie să redeschidem Strâmtoarea Ormuz pentru a asigura stabilitatea pieței. Nu este o sarcină simplă. Așadar, colaborăm cu toți aliații noștri, inclusiv cu partenerii noștri europeni, pentru a elabora un plan colectiv viabil care să poată restabili libertatea de navigație în regiune cât mai repede posibil și să atenueze impactul economic”, a spus premierul britanic luni.
Îngrijorările privind situația din Orientul Mijlociu sunt din ce în ce mai mari, după ce miercuri, zăcământul de gaze Pars din Iran a fost lovit. Teheranul a anunțat, în replică, faptul că va riposta prin atacuri asupra unor ținte din sectorul petrolier și gazier din întreaga regiune.
Războiul din Orientul Mijlociu a intrat în cea de-a 20-a zi. Mediafax prezintă în format live text principalele evenimente de peste zi.
Pe rețelele sociale și pe platforme precum Telegram, au apărut conturi care promovează ideea unei „Republici Narva”, cu simboluri, steaguri și hărți proprii. Conținutul include mesaje despre autonomie, dar și apeluri la sabotaj sau rezistență armată. Potrivit analizelor realizate de platforme anti-propagandă, aceste mesaje încearcă să exploateze sensibilitățile din regiune, unde peste 90% din populație este vorbitoare de limbă rusă, arată Euronews.
Narativele susțin, fără dovezi, că această minoritate ar fi discriminată. Ea ar avea nevoie de „protecție”, un tipar familiar folosit de Moscova în alte conflicte.
Dezinformare și manipulareUn exemplu de manipulare îl reprezintă citarea scoasă din context a ministrului de externe estonian Margus Tsahkna. Aceasta a fost prezentată online ca o amenințare directă la adresa Rusiei. În realitate, declarațiile făceau referire la un scenariu defensiv, în cazul unei agresiuni, nu la o acțiune ofensivă planificată. Conținutul distribuit combină mesaje serioase cu meme-uri și umor negru, într-o strategie menită să creeze confuzie și anxietate în rândul populației.
[ESTONIA]
On Russian social media, the idea of a “Narva People’s Republic” is beginning to circulate.
Recently created accounts are promoting the separation of Narva and the Ida-Virumaa region from Estonia, using language already employed in Ukraine’s separatist territories. ⬇️ pic.twitter.com/iTJuk87CpH
— Eye Think (@EyeThink_) March 12, 2026
Orașul Narva este situat chiar la granița cu Rusia, fiind considerat un punct sensibil pe flancul estic al NATO. Experții avertizează că, deși nu există indicii privind o amenințare militară imediată, astfel de campanii pot pregăti terenul pentru escaladări viitoare. În eventualitatea unui conflict, forțele NATO din regiune, inclusiv unități staționate în Lituania, ar putea fi mobilizate rapid pentru a apăra zona.
Tactici cunoscute din conflictele anterioareStrategia amintește de evenimentele din 2014. Atunci au fost proclamate „republicile populare” în regiunile Donețk și Lugansk, în estul Ucrainei, cu sprijinul Rusiei. De asemenea, utilizarea „omuleților verzi” – soldați fără însemne – în Crimeea a permis Moscovei să își nege implicarea directă, în timp ce prelua controlul asupra teritoriului.
Aceste precedente ridică îngrijorări că narativul din Narva ar putea fi folosit, în viitor, pentru a justifica acțiuni similare. Serviciile de securitate estoniene consideră că această campanie face parte dintr-o strategie coordonată de influență. Menirea ei este să submineze coeziunea socială și să creeze tensiuni interne.
Specialiștii subliniază că astfel de acțiuni sunt ieftine, dar eficiente. Ele sunt capabile să provoace panică și să testeze reacțiile autorităților și ale societății. Deși nu există dovezi ale unei amenințări militare iminente, cazul Narva arată cum conflictele moderne se extind dincolo de câmpul de luptă, în spațiul informațional. Pentru Europa și NATO, provocarea nu este doar militară, ci și legată de combaterea dezinformării și protejarea stabilității interne.
După o blocadă petrolieră de câteva luni, întreaga rețea electrică a Cubei s-a prăbușit și a generat un blackout total la nivel național. Ulterior, Donald Trump a anunțat în Biroul Oval: „Cred că voi avea onoarea să preia controlul asupra Cubei!”
Înlăturarea președintelui, dar menținerea regimuluiCâteva ore mai târziu, au apărut și detalii despre o posibilă tactică a Casei Albe. Președintele Miguel Díaz-Canel, aflat la putere din 2018, urmează să fie demis. Chiar și așa, în loc de o schimbare a regimului, se preconizează mai degrabă o schimbare a conducerii. Cuba ar putea menține sistemul comunist care guvernează țara de 65 de ani.
Se așteaptă ca SUA să urmărească cu atenție schimbările de la Havana, dar să facă și presiuni diplomatice și economice, notează ziariștii.
Criza economică din Cuba, o oportunitateSituația din țara cu unsprezece milioane de locuitori s-a înrăutățit recent drastic. După răsturnarea liderului venezuelean Nicolás Maduro – inclusiv din cauza blocadei Statelor Unite – toate livrările de petrol au încetat.
Produsele alimentare și benzina sunt insuficiente sau indisponibile. Un litru de combustibil costă 9 dolari. Criza energetică paralizează țara, iar spitalele au deficit de medicamente.
Díaz-Canel dă vina pe SUA pentru situația de urgență, dar în același timp în țară se intensifică protestele împotriva lui.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, ai cărui părinți au emigrat din Cuba în Florida, este o figură cheie în echipa de politică externă a lui Trump. Rubio știe cel mai bine care este planul pe Cuba.
Trump i-a dat imediat cuvântul în Biroul Oval: „Acești responsabili nu știu să rezolve problemele – au nevoie de o nouă conducere”.
Este posibilă o revenire a familiei Castro?Revoluționarul comunist Fidel Castro, care a murit la vârsta de 90 de ani, a venit la putere în 1959. A condus aproape 50 de ani.
Familia lui încă are o mare influență în Cuba. Fratele său mai mic, Raúl Castro (94 de ani), a condus o vreme și este încă considerat un jucător din spatele scenei.
Nepotul lui Castro, Raúl Guillermo Rodríguez Castro (41 de ani), poreclit „Crab”, a participat recent la o ședință de criză a guvernului.
Potrivit publicației Axios, acesta a purtat negocieri secrete cu Rubio despre „viitorul insulei”.
Aceasta reprezintă o inițiativă menită să transforme ruta maritimă vitală într-o sursă de venit direct pentru Iran.
Potrivit planului discutat, țările ale căror nave tranzitează strâmtoarea vor fi obligate să plătească taxe autorităților iraniene pentru utilizarea acestei rute ca traseu sigur.
Inițiativa parlamentară iraniană a atras deja atenția comunității internaționale și a investitorilor din domeniul transportului maritim, unii avertizând că introducerea taxelor ar putea crește costurile pentru companiile de shipping și ar putea afecta stabilitatea comercială regională.
Analiza include și discuții privind securitatea navei și controlul maritim, într-o zonă deja marcată de incidente anterioare între forțele regionale și flotele occidentale.
„Există alternative, dar să vedem cum merge. Va fi nevoie și de un anumit caracter politic din partea noastră, a tuturor”, a spuss Kaja Kallas, înaintea reuniunii Consiliului European, relatează Reuters.
Declarația vine pe fondul presiunii exercitate de statele membre asupra guvernului Budapesta pentru retragerea veto-ului dat împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Premierul ungar, Viktor Orban, a justificat opoziție, prin tensiunile cu Kievul, generate de oprirea fluxului de petrol prin conducta Drujba.
Conducta Drujba a fost avariată într-un atac rusesc, la finalul lunii ianuarie, iar autoritățile de la Kiev au anunțat că livrarea de țiței nu va fi reluată prea curând, având în vedere avariile susținute.
Atât premierul Orban, cât și Robert Fico, premierul Slovaciei s-au împotrivit atât împrumutului acordat Ucrainei, cât și noului pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, anunțând că o schimbare de poziție va veni după ce tranzitul de petrol va fi reluat prin Drujba.
Asociația Pro Infrastructura critică, pe site-ul său, faptul că Ministerul de Interne tergiversează implementarea sistemului prin care poliția poate amenda șoferii care încalcă legea, folosind imaginile de pe camerele video instalate pe drumuri.
Asociația reclamă stilul birocratic excesiv care întârzie aplicarea unor reglementări vitale pentru siguranța rutieră, menită să descurajeze comportamentul agresiv la volan.
„Despescu și Predoiu tergiversează o măsură esențial㔄Subiectul nu este deloc nou și vi l-am mai supus atenției fix acum un an, în martie. Pe-atunci nu aveam ordin de ministru, dat între timp.
Dar în octombrie 2025, alte scuze: ba că nu există un centru național care să centralizeze cererile venite din țară și să scrie procesele verbale de contravenție, ba că trebuie să se modifice actul normativ inițial, OUG 84/2024”, se arată pe portalul oficial al asociației.
„Mai trebuie o hârtie”Reprezentanții asociației sugerează că șeful Poliției Române, Bogdan Despescu, și Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, tergiversează o măsură care poate salva vieți în trafic, iar totul se întâmplă în ciuda faptului că există cadrul legal necesar.
„În dulcele stil birocratic de ghișeu, “mai trebuie o hârtie”. În cazul nostru, o nouă ordonanță de urgență pusă în consultare abia în noiembrie 2025.
În 6 martie 2026, proiectul de OUG a fost publicat pe site-ul MAI în transparență, transmis la avizare la MTI, MDLPA, MAPN, ANSPDCP și MEC și la analiză în MJ și MFP”.
Aceste tergiversări nu fac decât să încurajeze șoferii indisciplinați în trafic și să crească riscul de accidente.
