Angajații Șantierului Naval Damen Mangalia au declanșat, joi dimineață, un protest spontan în incinta unității. Nemulțumirea principală vizează neplata salariilor, fiind o situație care se repetă deja de trei luni, anunță aceștia.
Oamenii cer clarificări și rezolvarea problemelor, în contextul în care întârzierile salariale le afectează în mod direct traiul de viață.
Compania a intrat în insolvență în anul 2024, iar la începutul acestei luni administratorul judiciar, Casa de Insolvență Transilvania (CITR), a anunțat că societatea caută un investitor strategic.
În același timp, un plan de reorganizare a fost depus la judecătorul-sindic, în încercarea de a restabiliza activitatea.
Unitatea de la Mangalia este foarte importantă pentru industria navală din România. Statul român deține o parte din acțiuni, iar șantierul a trecut, de-a lungul timpului, prin mai mulți proprietari, de la compania sud-coreeană Daewoo la grupul olandez Damen.
Cu o suprafață de peste un milion de metri pătrați, acesta este cel mai mare șantier naval din țară și unul dintre cele mai mari din Europa.
În cursul anului trecut, au apărut informații potrivit cărora autoritățile române poartă discuții cu compania turcească Desan Shipyard pentru preluarea activității, după retragerea partenerului olandez.
Firma turcă, care are o tradiție de peste 70 de ani, deține un șantier mai mic în apropiere de Istanbul, dar urmărește în continuare extinderea pe piața regională.
În luna februarie a fost adoptată, la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, extinderea protecției pentru angajații companiilor în insolvență și pentru cei in concordat.
Măsură era menită să prevină intrarea în insolvență prin plata salariilor pentru cel mult o jumătate de an, fără a face referire la companiile vizate.
La finalul acelei ședinței, Ministerul Muncii a transmis că peste 5.000 de angajați de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București beneficiază de protecție salarială extinsă prin adoptarea acestui proiect.
„Pentru mine, este esențial ca oamenii să știe că munca lor este protejată, chiar și în momentele cele mai dificile pentru angajator. Nimeni nu trebuie să rămână fără veniturile pe care le-a câștigat prin muncă cinstită. Prin această ordonanță, întărim protecția salariaților și le oferim siguranța că statul este de partea lor, inclusiv atunci când companiile trec prin dificultăți. Vorbim despre mii de oameni, peste 5.000 de angajați de la companii precum Damen Mangalia, Liberty Galați sau Romaero București, pentru care acest sprijin poate face diferența între incertitudine și siguranță. Este o măsură de responsabilitate și de respect față de cei care muncesc și față de comunitățile care depind de aceste locuri de muncă”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
S-a făcut atunci referire la existența unui proiect de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, care ar urma să permită angajaților companiilor aflate în concordat să aibă acces la fondul de garantare.
În principiu, proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, aflat joi pe masa Cabinetului Bolojan, este menit să prevină declanșarea „unui lanț de efecte economice și sociale negative – afectarea unor sectoare industriale esențiale, pierderea locurilor de muncă, accentuarea vulnerabilităților sociale și economice în regiunile aflate în tranziție energetică, reducerea veniturilor bugetare din contribuții și impozite, precum și creșterea presiunii asupra sistemelor de protecție socială”, potrivit inițiatorilor.
Fondul de garantare se constituie prin distribuirea din contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori la bugetul de stat a cotei de 15%.
„Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzută la art. 5 alin. (1), pct. 44^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare angajatori în stare de insolvență sau concordat preventiv”, arată articolul modificat propus.
Președintele Vladimir Putin a încetat să mai apară la Kremlin după ce SUA și Israelul au eliminat conducerea iraniană, anunță Nexta. Practic, evenimentele publice de la Kremlin au dispărut din programul oficial.
Sursa menționată susține că ultima apariție publică a lui Putin a avut loc în urmă cu nouă zile. După aceea, întâlnirile au avut loc doar prin legătură video și telefonică.
Acest lucru a alimentat speculațiile, mai ales că nu este prima dată când poziția președintelui rus este ținută secretă. Unele zvonuri citate de Nexta susțin că Putin s-a simțit amenințat după lichidarea de la distanța a principalilor lideri iranieni.
Întreruperile în furnizarea de internet din Moscova ar putea avea legătură cu încercarea Kremlinului de a-l ascunde pe Putin.
Deși mersul cu bicicleta a fost considerat de mult timp un obicei care poate reduce nevoia de îngrijire pe termen lung și poate diminua riscul de deces, există puține dovezi pe termen lung care să examineze aceste beneficii în mod specific în Japonia, potrivit ScienceDaily.
Pentru a înțelege mai bine aceste efecte, cercetătorii au analizat obiceiurile de mers cu bicicleta în rândul persoanelor în vârstă în două domenii principale.
În primul rând, au analizat cât de des au mers participanții cu bicicleta în 2013 și au urmărit dacă au avut nevoie ulterior de îngrijire pe termen lung sau au decedat pe o perioadă de 10 ani, până în 2023.
În al doilea rând, au evaluat schimbările în comportamentul de mers cu bicicleta (neutilizare, inițiere, întrerupere și continuare) între 2013 și 2017 și modul în care aceste tipare s-au raportat la rezultatele ulterioare privind sănătatea.
Analiza a inclus toți participanții, precum și o analiză concentrată asupra persoanelor care nu conduceau.
Risc mai mic de deces și de îngrijire pe termen lungRezultatele au arătat beneficii clare. Persoanele în vârstă care mergeau cu bicicleta în 2013 aveau un risc mai mic de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung și un risc mai mic de deces în deceniul următor, comparativ cu cei care nu mergeau cu bicicleta.
Aceste efecte protectoare au fost deosebit de puternice în rândul persoanelor care nu conduceau.
Continuarea mersului cu bicicleta aduce beneficii de duratăA doua parte a studiului a constatat că persoanele în vârstă care au continuat să practice ciclismul între 2013 și 2017 au prezentat un risc redus atât de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung, cât și de deces în anii care au urmat.
În rândul persoanelor care nu conduceau, beneficiile au fost și mai ample. Cei care au continuat să practice ciclismul sau au început să practice ciclismul în această perioadă au avut o probabilitate mai mică de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung ulterior.
Ciclismul ca „partener de stil de viață” pentru persoanele în vârstăÎn ansamblu, rezultatele sugerează că mersul cu bicicleta poate juca un rol important în susținerea bunăstării fizice și mentale a persoanelor în vârstă, contribuind la prelungirea vieții și la menținerea independenței.
Cercetătorii descriu mersul cu bicicleta ca un „partener de viață” care susține o îmbătrânire mai sănătoasă, în special pentru cei care nu mai conduc.
Acest lucru este deosebit de relevant, având în vedere că tot mai mulți vârstnici din Japonia renunță la permisul de conducere.
Studiul subliniază, de asemenea, necesitatea unui sprijin social mai mare pentru a încuraja mersul cu bicicleta în rândul persoanelor în vârstă.
Potrivit BoJ, sub efectul actualei moderări a prețurilor alimentelor și datorită subvențiilor acordate de guvern, inflația „ar trebui să încetinească temporar, coborând sub pragul de 2%”, nivelul-țintă stabilit de banca centrală, scrie Le Figaro.
Însă, ulterior, „ritmul de creștere (al inflației) ar trebui să fie împins în sus, sub impactul recentei creșteri a prețurilor petrolului brut”, a avertizat aceasta, indicând că trebuie acordată o „atenție susținută” efectelor acestei creșteri.
Aceste declarații vin la o zi după un avertisment similar din partea Rezervei Federale americane (Fed).
Este „prea devreme pentru a determina amploarea și durata efectelor potențiale (ale conflictului, n.r.) asupra economiei”, a estimat miercuri președintele Fed, Jerome Powell, dar „pe termen scurt, creșterea prețurilor la energie va face ca inflația globală să crească”.
Inflația din Japonia (excluzând produsele proaspete) a încetinit la 2% pe an în ianuarie, marcând o nouă scădere datorită subvențiilor pentru energie introduse în cadrul unui plan de relansare adoptat la sfârșitul anului 2025, dar rămâne la un nivel ridicat.
De atunci, conflictul din Orientul Mijlociu a făcut ca prețurile petrolului să crească vertiginos pe piețele mondiale, determinând o creștere bruscă a prețurilor combustibililor în arhipelag.
În consecință, Tokyo a început să acorde subvenții suplimentare pentru a readuce prețul benzinei la aproximativ 170 de yeni pe litru, a declarat Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt al guvernului.
Aceasta ar reprezenta o scădere semnificativă față de maximul istoric de 190,8 yeni (1,04 euro) pe litru atins luni.
De la copilul care recunoștea mașinile pe stradă înainte să știe alfabetul, la pilotul care atacă virajele cu peste 200 km/h în competiții internaționale, parcursul lui Tudor este o poveste despre pasiune dusă la extrem.
Vicecampion național la karting, Tudor a făcut pasul spre GT4 European Series, unde poartă tricolorul cu mândrie.
Inspirat de Lewis Hamilton, își construiește drumul cu disciplină, curaj și un control mental impresionant, în timp ce se pregătește pentru provocări majore atât pe circuit, cât și în viață.
În al doilea episod al podcastului „Start Now!” de pe G4Media vei descoperi cum arată viața unui tânăr pilot român care își trăiește visul la viteză maximă.
Nu rata povestea lui Tudor: joi, 19 martie, de la ora 15:00.
El a precizat într-o declarație că Anthea Harris, o fostă înaltă funcționară, a fost numită în această funcție, potrivit Al Jazeera.
„Vreau să îi asigur pe australieni că Australia este bine pregătită”, a spus Albanese
„Aprovizionarea noastră cu combustibil este în prezent asigurată – dar vreau să fim mai mult decât pregătiți”.
Harris va „colabora cu toate nivelurile guvernamentale” pentru a se asigura că „aprovizionarea cu combustibil rămâne rezilientă și că provocările venite din Orientul Mijlociu sunt abordate aici, în stil australian”, a adăugat el.
Blocada afectează în mod special țările din Asia, care reprezintă destinația a aproximativ 84% din mărfurile transportate prin strâmtoare, potrivit ONU.
Oficialii nu au stabilit încă de unde proveneau acestea, au declarat două dintre aceste persoane, potrivit Washington Post.
Armata monitorizează mai atent potențialele amenințări din cauza nivelului de alertă ridicat, pe fondul atacurilor lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, potrivit unui înalt oficial al administrației care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile de securitate.
Mai multe drone au fost zărite deasupra bazei Fort Lesley J. McNair într-o singură noapte din ultimele 10 zile, a spus oficialul, ceea ce a determinat intensificarea măsurilor de securitate și organizarea unei reuniuni la Casa Albă pentru a discuta modul de reacție.
SUA au emis o alertă de securitate globalăObservarea dronelor în Washington survine în contextul în care SUA au emis o alertă de securitate globală pentru misiunile diplomatice din străinătate și au închis mai multe baze interne din cauza amenințărilor.
În această săptămână, Baza Comună McGuire-Dix-Lakehurst din New Jersey și Baza Aeriană MacDill din Florida și-au ridicat nivelul de protecție a forțelor la Charlie, o desemnare care înseamnă că comandantul dispune de informații care indică posibilitatea unui atac sau a unui pericol.
Singurul nivel de alertă mai ridicat, Delta, este pentru cazul în care a avut loc sau se anticipează un atac.
Mutarea lui Rubio și Hegseth, luată în considerareDronele deasupra Fortului McNair i-au determinat pe oficiali să ia în considerare mutarea lui Rubio și Hegseth, au declarat două dintre persoanele informate.
Înaltul oficial al administrației a declarat că secretarii nu s-au mutat. Locuințele lor din bază au fost făcute publice de mai multe surse media în octombrie.
Purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a refuzat să comenteze despre drone. „Departamentul nu poate comenta mișcările secretarului din motive de securitate, iar raportarea unor astfel de mișcări este extrem de iresponsabilă”, a spus el.
De două ori în această săptămână, oficialii au închis facilitățile de la Baza Aeriană MacDill, sediul Comandamentului Central al SUA, care este responsabil pentru operațiunile militare americane împotriva Iranului.
Ancheta FBI-uluiFBI investighează acum un pachet suspect care a închis luni, timp de câteva ore, centrul pentru vizitatori al bazei, iar miercuri un incident de securitate nespecificat a lăsat baza sub ordin de adăpostire la fața locului timp de câteva ore, a declarat baza într-un comunicat.
„Pentru a asigura siguranța și securitatea personalului nostru și a misiunii, comandanții ajustează nivelul de securitate al instalațiilor lor în conformitate cu evaluările locale ale amenințărilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene într-un comunicat.
„Potențial de efecte colaterale”Marți, Departamentul de Stat a ordonat tuturor misiunilor diplomatice americane din întreaga lume să efectueze „imediat” evaluări de securitate, invocând „situația actuală și în evoluție din Orientul Mijlociu și potențialul de efecte colaterale”, potrivit unui telegramă analizată de The Washington Post.
Fort McNair găzduiește Universitatea Națională de Apărare și unii dintre cei mai înalți oficiali militari ai Pentagonului. Baza nu a găzduit în mod tradițional lideri politici, dar un număr tot mai mare de oficiali ai administrației Trump, inclusiv secretarul Departamentului Securității Interne, Kristi L. Noem, care își încheie mandatul, s-au mutat în bazele din zonă, invocând motive de securitate.
McNair este situată convenabil în apropierea Capitol Hill și a Casei Albe. Dar nu dispune de aceeași zonă tampon de siguranță ca alte baze din regiunea capitalei.
Trump a primit amenințări similareAmenințări similare cu drone au apărut în jurul președintelui Donald Trump și al altor înalți oficiali în ultimii ani, pe măsură ce liderii iranieni căutau răzbunare pentru atacul american care l-a ucis pe generalul iranian Qasem Soleimani în 2020, potrivit oficialilor americani din administrațiile Trump și Biden.
În timpul campaniei prezidențiale din 2024, detașamentul Serviciului Secret care proteja echipa lui Trump a întâlnit în repetate rânduri drone neidentificate, inclusiv în timpul unei conferințe de presă la Los Angeles și al unui cortegiu auto prin zona rurală din vestul Pennsylvaniei.
În septembrie, oficialii i-au spus lui Trump că Iranul voia să-l ucidă și că avea mai multe echipe de asasini în țară și, deși nu existau dovezi care să lege Iranul de vreuna dintre tentativele de asasinat din acel an, nu puteau exclude o legătură.
Amenințările iraniene la adresa fostului secretar de stat Mike Pompeo și a fostului consilier pentru securitate națională John Bolton, pe care Iranul îi considera responsabili pentru atacul asupra lui Soleimani, au determinat administrația Biden să le extindă protecția de securitate guvernamentală. Trump a eliminat detașamentele lor în 2025.
Într-un raport publicat în revista Med a editurii Cell Press, citat de ScienceDaily, chirurgii descriu în detaliu modul în care i-au extirpat plămânii grav infectați bărbatului și au folosit un sistem de „plămân artificial” pentru a-l menține în viață până la efectuarea unui transplant dublu de plămâni.
Cazul evidențiază o potențială nouă modalitate de a menține în viață pacienții aflați în stare critică în timp ce așteaptă organe de la donatori.
O boală care pune viața în pericol„Era în stare critică. Inima i s-a oprit imediat ce a ajuns. A trebuit să-i aplicăm resuscitarea cardiopulmonară”, a spus autorul principal Ankit Bharat, chirurg toracic la Universitatea Northwestern. „Când infecția este atât de gravă încât plămânii se topesc, aceștia sunt afectați ireversibil. Atunci pacienții mor”.
Pacientul, un bărbat de 33 de ani, a dezvoltat sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS), o afecțiune periculoasă în care inflamația și infecția copleșesc plămânii.
Boala lui a început cu o gripă, care s-a agravat rapid și a fost complicată de o pneumonie bacteriană.
Pe măsură ce starea lui s-a deteriorat, plămânii, inima și rinichii au început să cedeze. În acel moment, un transplant dublu de plămâni a devenit singura lui șansă de supraviețuire.
Îndepărtarea plămânilor pentru a opri infecțiaPlămânii bărbatului erau irecuperabili și contribuiau activ la răspândirea infecției. Cu toate acestea, corpul său era prea instabil pentru a face față imediat unui transplant, așa că medicii aveau nevoie de timp pentru a-l stabiliza.
„Inima și plămânii sunt intrinsec conectați”, a explicat Bharat. „Când nu există plămâni, cum menții pacientul în viață?”
Pentru a rezolva această problemă, echipa medicală a dezvoltat un sistem pulmonar artificial conceput să preia temporar rolul plămânilor.
Acest sistem oxigena sângele, elimina dioxidul de carbon și susținea circulația, permițând inimii și altor organe să continue să funcționeze chiar dacă pacientul nu avea plămâni.
Sistemul pulmonar artificial menține pacientul în viațăDupă ce plămânii afectați au fost îndepărtați, starea pacientului a început să se îmbunătățească. Tensiunea arterială s-a stabilizat, organele au început să se refacă, iar infecția a fost ținută sub control.
Două zile mai târziu, au devenit disponibili plămâni de la un donator, iar chirurgii au realizat cu succes un transplant pulmonar dublu. La mai bine de doi ani distanță, pacientul duce o viață normală, cu o funcție pulmonară sănătoasă.
Noi dovezi privind leziunile pulmonare ireversibile„În mod convențional, transplantul pulmonar este rezervat pacienților care suferă de afecțiuni cronice, cum ar fi boala pulmonară interstițială sau fibroza chistică”, a spus Bharat.
„În prezent, oamenii cred că, dacă suferi de SDRA severă, trebuie să-i susții în continuare și, în cele din urmă, plămânii se vor vindeca”.
Cu toate acestea, examinarea plămânilor îndepărtați a arătat o altă poveste. Analiza moleculară a relevat cicatrici extinse și leziuni ale sistemului imunitar, semne clare că țesutul nu se putea reface.
„Pentru prima dată, din punct de vedere biologic, oferim dovezi moleculare că unii pacienți vor avea nevoie de un transplant pulmonar dublu, altfel nu vor supraviețui”, a spus Bharat.
O punte potențială de salvare a vieții până la transplantDeocamdată, această abordare este limitată la centre medicale foarte specializate, care dispun de expertiza și resursele necesare.
Cu toate acestea, Bharat speră că, în cele din urmă, aceasta va putea fi dezvoltată în sisteme mai standardizate, care să ajute la menținerea în viață a pacienților în timp ce așteaptă plămâni de la donatori.
„În practica mea, pacienți tineri mor aproape în fiecare săptămână pentru că nimeni nu și-a dat seama că transplantul era o opțiune”, a spus Bharat.
„Pentru leziunile pulmonare severe cauzate de virusuri sau infecții respiratorii, chiar și în situații acute, un transplant pulmonar poate salva vieți”.
Prețul țițeiului Brent a urcat la 112,00 dolari, în creștere cu 4,27%, în timp ce prețul țițeiului West Texas Intermediate a crescut cu 2,73%, ajungând la 98,95 dolari, potrivit OilPrice.
Cea mai recentă creștere a prețurilor a survenit după ce Iranul a atacat infrastructura energetică din Orientul Mijlociu, ca represalii pentru atacurile anterioare asupra câmpului său de gaze South Pars.
Qatarul a confirmat că atacurile cu rachete iraniene au provocat „daune extinse” în jurul complexului industrial Ras Laffan, cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate din lume și o piatră de temelie a aprovizionării globale cu gaze.
Între timp, Emiratele Arabe Unite au suspendat operațiunile la instalația de gaze Habshan în urma incidentelor legate de rachete, resturile proiectilelor interceptate afectând, potrivit rapoartelor, și alte infrastructuri energetice, inclusiv câmpul petrolier Bab.
Arabia Saudită, Kuweit, Irak și Bahrain continuă să fie ținte ale Iranului, Arabia Saudită raportând că apărarea aeriană a distrus un total de 19 drone în Provincia de Est și patru rachete lansate spre Riad.
Transportul maritim a rămas, de asemenea, sub amenințare, agenția de securitate maritimă a Regatului Unit raportând că o navă situată la est de Strâmtoarea Ormuz a luat foc după ce a fost lovită de un „proiectil necunoscut”.
Aceste atacuri coordonate și avertismentele de evacuare emise anterior pentru instalațiile energetice regionale dezvăluie strategia Iranului de a viza coloana vertebrală energetică a Golfului pentru a crește prețurile și, prin urmare, a provoca suferință Statelor Unite, Israelului și aliaților acestora.
Una dintre victime se afla în stare critică, se precizează în comunicat, relatează Al Jazeera.
Nu s-au făcut comentarii cu privire la cine ar fi responsabil pentru atac.
Acesta survine pe fondul unui ciclu de atacuri tot mai intense între forțele americane și grupările armate irakiene aliniate cu Teheranul, în contextul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului.
PMF, cunoscută în arabă sub numele de Hashd al-Shaabi, este o grupare umbrelă formată în principal din facțiuni paramilitare șiite, care a fost înființată în 2014 pentru a opri avansul fulgerător al grupării ISIL (ISIS).
PMF a fost integrată oficial în forțele de securitate ale statului irakian și include mai multe grupuri aliniate cu Iranul.
În ultimele zile au avut loc mai multe atacuri mortale asupra unor obiective ale PMF din Irak, cel puțin patru persoane fiind ucise într-un atac la Bagdad și opt într-un atac asupra unui punct de control din provincia Anbar, din vestul țării.
