Oficialul exclude blocarea proiectelor de infrastructură, dacă proiectul legii pensiilor speciale nu va trece.
Ce se întâmplă dacă legea nu trecePîslaru a fost întrebat, marți, care este cel mai negru scenariu în situația în care din nou proiectul legii pensilor speciale și câți bani va pierde România, dar mai ales ce proiecte vor fi blocate din cauza pierderii acestor bani.
„Guvernul în acest moment are încredere că pe de o parte am respectat pe conținut prevederile Curții Constituționale față de versiunea anterioară cu supraimpozitare”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ce a schimbat guvernulCurtea Constituțională s-a pronunțat doar pe formă data trecută când a făcut analiza. „Ne așteptăm ca în această formă în care singura schimbare este prelungirea perioadei de interimat de la 10 ani la 15 ani să arătăm foarte clar că prerogativele guvernului sunt evidente în zona de salarizare și pensii și buget”, a spus ministrul.
Pîslaru nu crede că vor mai fi surprize la Curtea Constituțională dacă se va decide cineva să atace din nou proiectul.
Tensiune în societate„Evident este regretabilă această tensiune apărută în societate”, a spus Pîslaru. Ministrul a adăugat că guvernul respectă evident puterea judecătorească. „Personal consider că judecătorii au un rol crucial în societatea românească”, a declarat oficialul.
„Discutăm însă de aspecte legate de echitate și de reforme firești așteptate de întreaga populație”, a spus Pîslaru.
Ce spune Comisia EuropeanăCu privire la o estimare precisă pe partea de bani care ar putea fi pierduți sau câștigați, discuția cu Comisia Europeană a fost foarte clară. „Așa cum noi nu putem da o cifră exactă, nici ei nu pot da o cifră exactă ce se va întâmpla”, a declarat ministrul.
Dovezile depuse arată două lucruri. Eforturile pe care le-a făcut guvernul și unde a ajuns în procesele respective de selecție sau de adoptare.
Scrisoare de la Comisia EuropeanăMinistrul s-a bucurat că pe 28 noiembrie a putut să raporteze că pașii din guvern erau deja inițiați. Aceștia sunt raportați ca fiind inițiați.
Decizia finală o va avea guvernul după schimbul acestor scrisori. Va veni scrisoarea de observație a Comisiei Europene într-un timp de două luni. Apoi va urma răspunsul Guvernului României care va elucida stadiul final al reformei pensiilor speciale.
Niciun proiect blocatMinistrul a exclus blocarea proiectelor dacă banii vor fi pierduți. „Nu va exista niciun proiect blocat în lipsa unor plăți”, a declarat Dragoș Pîslaru.
„Guvernul își va asuma în mod evident finalizarea tuturor investițiilor pe care acum le are în finalizare. Nu vom mai avea niciun fel de dubii cu privire la lista proiectelor care acum este în derulare”, a spus ministrul.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat că documentul, trimis pe 28 noiembrie, aduce dovada îndeplinirii jaloanelor care erau suspendate din luna martie. Această suspendare a fost cauzată de eșecul guvernelor precedente de a atinge anumite obiective din PNRR pe o perioadă de peste doi ani.
Pîslaru a accentuat eforturile depuse de actualul guvern în ultimele cinci luni pentru a corecta aceste decalaje și a furniza Comisiei Europene toate probele solicitate.
Recuperarea a 51 de milioane de euro prin renegociereRomânia se afla în situația de a pierde zeci de milioane de euro din cauza unor jaloane considerate retroactive, care nu mai puteau fi corectate. În urma procesului de renegociere a PNRR, Comisia Europeană a fost de acord cu realocarea acestor jaloane în cadrul altor operațiuni.
„Vestea bună este că nu pierdem bani pe jaloanele de achiziții publice greșite. 51 de milioane de euro sunt recuperate”, a declarat ministrul.
Jalonul 440: AMEPIP a devenit funcțional și efectuează deja controale, explică Dragoș PîslaruPentru acest jalon, evaluat la 330,34 milioane de euro, Guvernul a furnizat dovezile cerute privind funcționalitatea AMEPIP. Acestea includ numirea conducerii, detalierea activității desfășurate și primele sancțiuni impuse. Ca urmare, Comisia Europeană a validat îndeplinirea jalonului.
Separat, România a înaintat un plan extins pentru reforma întreprinderilor de stat, un demers coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu și apreciat la nivel strategic de către CE.
Jalonul 121: Progrese în administrarea companiilor din sectorul energeticÎn ceea ce privește jalonul legat de guvernanța corporativă în domeniul energiei, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice. Rămân câteva excepții, generate de motive procedurale, cum ar fi pozițiile încă vacante la Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia și Eurotest, a mai adăugat Dragoș Pîslaru.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat marți că procedura privind cererea nr.4 avansează. „Am primit feedback de la Comisia Europeană … noi nu trimitem lucrurile de dragul de a le trimite”, a dezvăluit ministrul în cadrul unei conferințe de presă.
Întârzierea a fost provocată de respingerea CCR a legii propuse de Guverm
„Avem o întârziere (…) inițial voiam să depunem documentele până la începutul lunii noiembrie”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Noul termen este 15 decembrie, a mai spus Pîslaru care a explicat că reorganizarea Romsilva este ultima problemă importantă care trebuie rezolvată.
„În rest sunt doar aspecte operaționale… vom termina în timp util pregătirile pentru depunerea cererii”, a precizat ministrul român.
Dacă solicitarea va fi aprobată, România ar putea primi tranșa de bani în prima parte a anului viitor.
Pîslaru a spus, marți, în conferință de presă la Guvern, că jalonul 215 este legat de pensiile speciale, iar aici lucrurile sunt foarte clare, din punctul său de vedere, pentru că Guvernul României continuă procedura, chiar dacă termenul limită de 28 noiembrie nu a fost îndeplinit în perspectiva promulgării.
„Asta nu ne oprește însă să ducem reforma până la capăt și din acest punct de vedere, chiar astăzi știți că există în Parlament asumarea răspundării și sperăm să mișcăm procedurile pentru ca să avem o promulgare într-un timp cât mai scurt cu putință. Din perspectiva acestui jalon, ce este foarte important este că România a prezentat în scrisoarea depusă vineri faptul că voința politică există, că s-a manifestat în timp util, că bineînțeles discutăm de aspecte procedurale care ne-au împiedicat să avem promulgarea încă”, a spus ministrul.
Un alt jalon, jalonul 79, al 4-lea, se referea la selectarea și numirea membrilor Consiliului de Administrație în domeniul transportului la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători. Aici este vorba despre 19,8 milioane de euro de pe componenta de împrumut.
„Aici avem vestea bună că am prezentat, așa cum era cerința, indicatorii de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație la CNIR, așa cum era o cerință explicită în scrisoarea de suspendare, dar procedurile de selecție sunt încă în desfășurare în condiții de transparență, n-au putut fi finalizate la timp. Deci din această perspectivă, am explicat eforturile, am explicat că procesele sunt în derulare, dar nu am venit cu detaliile efective cu privire la selecție, pentru că nu a fost finalizată”, a spus Pîslaru.
În ceea ce privește cererea de plată numărul 3, după depunerea scrisorii de către România urmează o perioadă de circa două luni de zile, în care Comisia Europeană va analiza dovezile depuse de Guvernul României, va avea un punct de vedere cu privire la acestea și va trimite o scrisoare de observații, prin care își prezintă perspectiva cu privire la modul în care România a îndeplinit aceste jaloane.
„În mod evident, ca urmare a acelei scrisori de observații, România va avea din nou la dispoziție un termen de circa două luni de zile, pentru a putea justifica dacă există diferențe de opinie față de abordarea Comisiei și nu vă ascund faptul că, în mod evident, sperăm că până când o să vină scrisoarea de observații, cel puțin pe subiectul acesta legat de legea cu privire la pensiile speciale, noi să fi terminat reforma în totalitate, adică să fie promulgată”, a explicat Dragoș Pîslaru.
În total, au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe provenind de la partidul POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6 amendamente, iar grupul AUR – 5 amendamente.
Astfel, forma finală a proiectului de lege a fost adoptată și va fi prezentată în Parlament.
Premierul va angaja răspunderea Guvernului asupra proiectului marți, începând cu ora 15:00, în cadrul unei ședințe speciale care va urma celei omagiale dedicate Zilei Naționale de 1 Decembrie, a transmis Dogioiu.
Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul, de această dată având și avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, însă, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, așadar, din acest punct de vedere, nu mai există motiv ca legea pe care își va asuma răspunderea Guvernul să pice la CCR, așa cum s-a întâmplat la prima încercare.
„Data de 1 decembrie este o zi de doliu în istoria națiunii maghiare, fiind ziua în care Transilvania a fost desprinsă de Ungaria. Ceea ce, pentru unii (România, n. red.), înseamnă prilej de bucurie, pentru cealaltă parte, cea maghiară, înseamnă pierdere și doliu”.
Sunt cuvintele directorului general al Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, Gabriella Lezsák, în cadrul unei conferințe care a avut loc luni, la Budapesta, în contextul zilei de 1 decembrie.
„Trauma Trianonului”Discuția a fost dedicată rolului militarilor secui (așa-numita Divizie Secuiască), în episodul denumit de aceasta „trauma Trianonului”.
„Divizia Secuiască este un simbol al curajului, al dârzeniei și al solidarității”, a spus Lezsák, arătând, mai departe, că este important ca „trauma Trianonului să fie înfățișată tinerilor și publicului actual, într-un mod care să consolideze identitatea”.
Potrivit acesteia, Estul Transilvaniei, care rămăsese, după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, fără o autoritate centrală, a rezistat în fața trupelor române datorită Diviziei Secuiești.
De asemenea, istoricul militar Zoltán Babucs, cercetător la Centrul de Studii Istorice din cadrul Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, a susținut că destrămarea Imperiului Austro-Ungar nu a venit din interior, ci a fost rezultatul politicii militare a Antantei.
Au cumpărat proiectile de artilerie pe 3.000 de țigăriAcesta a mai adăugat că guvernul Károlyi „a comis o crimă istorică, impardonabilă” și a subliniat că nu poate fi iertat faptul că, în noiembrie 1918, militarilor întorși de pe front li s-au confiscat armele.
„Acea mică parte de 1,2 milioane de militari maghiari ar fi putut opri trupele de ocupație (române, n. red.) pe care Károlyi le-a lăsat să intre fără să fie tras niciun foc de armă”.
Barna Gottfried, specialist la Institutul și Muzeul de Istorie Militară al Ministerului Apărării din Ungaria, l-a calificat pe Károlyi drept un „politician lipsit de talent și neadecvat”.
El a spus că dispozitivele de ochire au fost demontate de pe tunurile solicitate de unitate, iar secuii au fost nevoiți să cumpere la Budapesta grenade și proiectile de artilerie, în schimbul a trei mii de țigări. Între timp, partea română era pregătită „pentru preluarea Transilvaniei”.
În contrapunct, partea maghiară a fost luată pe nepregătite.
Moderatorul conferinței a spus că Divizia Secuiască a fost prinsă la mijloc, între partea română și ofensiva comuniștilor maghiari, „care vedeau în secui un potențial pericol intern”.
Context istoric1 decembrie 1918 este ziua în care, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș a proclamat Unirea cu Regatul României.
În Transilvania, decizia politică a fost luată de reprezentanții aleși ai românilor, majoritari, demografic.
În contextul prăbușirii Imperiului Austro-Ungar, popoarele fostului imperiu își formau propriile state naționale (cehii, slovacii, croații, etc…).
De asemenea, românii din Transilvania au profitat de acest context și au decis unirea cu România, un moment vital pentru istoria noastră, pentru că, sub Imperiul Austro-Ungar, aceștia nu aveau reprezentare, cu atât mai puțin putere politică.
Pentru Ungaria, ziua de 1 decembrie este privită ca „zi de doliu”, după cum s-au exprimat participanții la conferința din Budapesta, amintită mai sus, pentru că reprezintă începutul pierderii Transilvaniei.
În mentalul colectiv maghiar, această dată este legată de tragedia națională numită „Trianon” (Tratatul de la Trianon din 1920 a confirmat pierderea Transilvaniei).
Călin Georgescu a criticat dur alegerile parțiale din 7 decembrie, susținând că nu există premisele unui proces electoral corect. În fața Poliției din Buftea, unde s-a prezentat pentru controlul judiciar, el a spus că nu are încredere în organizarea scrutinului.
„Până când frauda cosmică a alegerilor de anul trecut, din luna decembrie, nu va fi sancționată penal și istoric, insist – penal și istoric, nu am niciun motiv să cred că ea nu se va repeta în orice alegeri din țara aceasta. De aceea consider că este inutil și ridicol să discut despre orice fel de alegeri din România”, a declarat acesta.
Georgescu a adăugat că nu susține niciun candidat: „Mă distanțez total de așa-zisele alegeri de pe 7 decembrie și evident de orice candidat. Când alegerile sunt organizate de rândași, nu te poți să te aștepți să fie câștigate de cai. Este imposibil”.
Georgescu, noi critici privind gestionarea resurselor de apăÎn același context, Călin Georgescu a comentat și situația barajelor cu nivel scăzut al apei și întreruperile de alimentare din ultimele zile:
„Am văzut apa din barajele golite iresponsabil. Când vorbeam de resursele de apă ale României au apărut voci care ridiculizau ce spuneam. Acum sunt faptele: zeci de mii de oameni au rămas fără apă și spitalele sunt închise.”
Fostul candidat a fost întâmpinat de zeci de persoane la sediul Poliției din Buftea. Prezența acestora a creat aglomerație în fața instituției, mulți dintre susținătorii lui afișând mesaje de solidaritate.
Datele apar într-un raport publicat marți de Asociația Industriei Aerospatiale, de Securitate și Apărare din Europa.
Potrivit raportului citat de Bloomberg, creșterea, a patra consecutivă, este rezultatul unor ani de investiții insuficiente, urmate de creșterea bugetelor de la debutul războiului din Ucraina. Ocuparea forței de muncă în acest sector a crescut, de asemenea, cu 8,6%, ajungând la 633.000 de locuri de muncă.
„Trebuie să ne asigurăm că putem continua, ca industrii din domeniul apărării, să sprijinim consolidarea capacităților suverane europene de descurajare și apărare. Și acest lucru nu se poate opri doar pentru că avem un fel de armistițiu și negocieri în curs”, a declarat marți Micael Johansson, președinte al ASD și director general al Saab, potrivit sursei citate.
„Când comparăm europenii cu concurenții, trebuie să ținem cont de faptul că 98% dintre tehnologii sunt disponibile în Europa”, a declarat reporterilor secretarul general al ASD, Camille Grand. „Apărarea europeană este perfect capabilă, pe termen mediu și lung, să-și satisfacă propriile nevoi”, a mai spus acesta, potrivit Bloomberg.
Cheltuieli pentru apărare majorate considerabilStatele membre ale UE și-au mărit considerabil cheltuielile pentru apărare de când Rusia a invadat Ucraina. Ca urmare, statele membre au cheltuit 343 de miliarde de euro pentru apărare anul trecut, față de 251 de miliarde de euro în 2021, potrivit Euronews.
Propunerea pentru următorul buget pe șapte ani al blocului reflectă această creștere considerabilă, cu 131 de miliarde de euro alocate apărării, față de aproximativ 10 miliarde de euro în bugetul 2021-2027.
