Cercetătorii explorează o metodă radicală de a genera electricitate din energia solară chiar și după apus, scrie CNN.
Cunoscută drept „energia solară nocturnă”, această tehnologie ar putea alimenta sateliții în perioadele de întuneric, reducând dependența de baterii.
Transformarea căldurii în electricitate după apusOamenii de știință de la Universitatea din New South Wales dezvoltă dispozitive care funcționează ca panouri solare inverse.
În loc să absoarbă lumina soarelui, acestea produc electricitate prin emiterea radiației infraroșii eliberate de Pământ pe timpul nopții.
Procesul se bazează pe un dispozitiv semiconductor numit diodă termoradiativă, capabil să transforme radiația infraroșie în electricitate.
Pe parcursul zilei, Pământul absoarbe energia solară, care este eliberată ulterior sub formă de căldură după apus.
Dioda convertește această radiație infraroșie emisă în energie electrică.
Cercetătorii spun că, deși ideea se bazează pe studii anterioare, aceasta reprezintă prima demonstrație directă a producerii de electricitate utilizabilă cu ajutorul unui astfel de dispozitiv.
Putere redusă, potențial mare în spațiuÎn prezent, diodele termoradiative generează mult mai puțină energie decât panourile solare convenționale.
Pe Pământ, eficiența lor este limitată de atmosferă, care reține căldura și reduce diferența de temperatură necesară funcționării.
Chiar și în condiții optime, cantitatea de energie produsă rămâne modestă.
Totuși, cercetătorii cred că adevăratul potențial al tehnologiei se află în spațiu.
Fără atmosferă, sateliții pot radia căldura în medii extrem de reci, creând condiții ideale pentru acest tip de generare a energiei.
În orbita joasă a Pământului, sateliții alternează la fiecare 90 de minute între lumină și întuneric, ceea ce face energia solară nocturnă deosebit de utilă.
Dincolo de orbita terestră și misiunile viitoareCercetători de la NASA analizează, la rândul lor, utilizarea diodelor termoradiative în misiuni spațiale îndepărtate.
În aceste contexte, tehnologia ar putea înlocui generatoarele termoelectrice voluminoase și costisitoare bazate pe materiale radioactive.
Deși există încă provocări, inclusiv rezistența la temperaturi ridicate, studiile sugerează că progrese semnificative sunt posibile în următorul deceniu.
Echipa de la UNSW pregătește teste experimentale și lucrează la materiale mai eficiente.
Cu finanțare și dezvoltare continuă, experții spun că energia solară nocturnă ar putea deveni o soluție practică pentru sistemele satelitare ale viitorului.
Gabriela Ruse a debutat excelent la Australian Open 2026 și va juca pentru un loc în turul al treilea cu australianca Ajla Tomljanovic.
Românca, aflată pe locul 79 WTA, a produs una dintre surprizele primului tur. Ruse a eliminat-o în două seturi pe Dayana Yastremska, cap de serie numărul 26, scor 6-4, 7-5.
Deși și-a pierdut serviciul de trei ori, Ruse a gestionat bine momentele-cheie.
De cealaltă parte, Ajla Tomljanovic (78 WTA) a avut nevoie de trei seturi pentru a trece de Yuliia Starodubtseva, într-un meci lung, scor 4-6, 7-6, 6-1.
Australianca vine după o perioadă complicată din punct de vedere fizic. Săptămâna trecută, a fost nevoită să abandoneze din cauza unei accidentări la umărul drept. Urma să joace cu Maya Joint, în turul al doilea al turneului de la Adelaide.
Istoricul direct este echilibrat, 1-1, Tomljanovic câștigând ultima confruntare disputată. Australianca s-a impus în turul secund al turneului WTA 125 de la Hong Kong, la finalul lui 2024, revanșându-se după înfrângerea suferită în fața româncei în calificările de la Dubai, în 2022.
Partida este programată să înceapă după ora 8:00. Câștigătoarea se va întâlni în turul al treilea cu învingătoarea dintre a șaptea jucătoare a lumii, rusoaica Mirra Andreeva, și Maria Sakkari, din Grecia, fostă ocupantă a poziției a 3-a mondiale.
Pe tabloul de dublu, Sorana Cîrstea va evolua în primul tur, alături de rusoaica Anna Kalinskaya.
Sorana Cîrstea a avansat marți în turul secund pe tabloul de simplu.
Cîrstea și Kalinskaya urmează să înfrunte perechea formată din belgianca Elise Mertens și chinezoaica Shuai Zhang, cap de serie nr. 4.
Câștigătoarele se vor confrunta în turul secund cu perechea americano-canadiană formată din Iva Jovic și Victoria Mboko.
Meciul este programat să înceapă după ora 06:30.
Ministerul Sănătății din România este beneficiar al acestui grant, care începe din luna ianuarie și se va derula pe o perioadă de trei ani.
„Deciziile legate de medicamente nu sunt niciodată abstracte. Ele se reflectă direct în viața pacienților, în așteptările familiilor și în responsabilitatea medicilor care, zi de zi, trebuie să ia decizii dificile în condiții reale de practică medicală. Prin CAPRICORD, autoritățile responsabile de stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor din 12 state europene lucrează împreună pentru a îmbunătăți modul în care sunt luate aceste decizii. Este un demers de cooperare europeană, de creștere a transparenței și de fundamentare mai solidă a procesului decizional public. Pentru pacient, acest proiect înseamnă reguli mai clare, decizii mai ușor de înțeles și soluții mai bine adaptate realităților medicale. Înseamnă că vocea pacientului și experiența profesioniștilor din sănătate să conteze mai mult atunci când se decide dacă un medicament este rambursat, în ce condiții și pentru cine”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pe Facebook.
În același timp, cooperarea europeană oferă autorităților naționale instrumente comune pentru a gestiona mai bine incertitudinile, mai ales în cazul terapiilor inovatoare sau al medicamentelor orfane, acolo unde dovezile sunt limitate, iar presiunea asupra bugetelor este ridicată.
„Pentru mine, un sistem de sănătate bun este unul care explică, care ia decizii asumate și care rămâne conectat la nevoile reale ale oamenilor. În acest cadru se înscrie și CAPRICORD”, mai spune Rogobete.
