Președintele SUA, Donald Trump, și-a reînnoit atacul la adresa aliaților din NATO, afirmând într-o postare că „fără Statele Unite, NATO este un tigru de hârtie” și acuzând statele aliate că „nu au vrut să se alăture luptei pentru a opri un Iran nuclear”. Trump a susținut că această confruntare este deja „câștigată din punct de vedere militar” și a reproșat partenerilor occidentali că se plâng de prețurile ridicate la petrol, dar „nu vor să ajute la redeschiderea Strâmtorii Hormuz”.
Declarația vine după ce Trump criticase deja, în această săptămână, statele NATO pentru lipsa de implicare în operațiunea americano-israeliană împotriva Iranului. Reuters relata pe 17 martie că liderul de la Casa Albă a calificat poziția aliaților drept o „greșeală foarte prostească” și a cerut sprijin în special pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, după ce Iranul a perturbat traficul maritim în zonă.
Miza este majoră pentru piețele energetice globale. Cotațiile rămân ridicate, iar Strâmtoarea Hormuz este crucială pentru fluxurile mondiale de energie, transportând aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global.
În Europa, reacția a fost mai prudentă. La summitul de la Bruxelles, liderii UE au cerut un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice și de apă din Orientul Mijlociu, au insistat asupra dezescaladării și au susținut nevoia unei acțiuni coordonate pentru menținerea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Blocul comunitar a anunțat întărirea unor misiuni navale existente, dar nu a mers până la o implicare militară directă de tipul celei cerute de Trump.
„Este o decizie a Ministerului de Finanțe, pentru că alocările se fac de către Ministerul de Finanțe. Da, s-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției”, a spus Marinescu, precizând că Ministerul Justiției și Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credite distincți.
Ministrul a insistat însă că hotărârile judecătorești definitive trebuie respectate. „Este la fel de adevărat că e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești. Aceste sume de bani vor trebui să fie achitate. Din ceea ce am înțeles eu, este vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate aceste drepturi”, a afirmat el.
Întrebat dacă Guvernul ar putea plăti totuși sumele în acest an, Marinescu a spus că speră să fie găsite resursele necesare. „Speranța mea este ca anul acesta să se găsească totuși fonduri”, a declarat ministrul, adăugând că nu poate vorbi în numele ministrului Finanțelor.
Potrivit acestuia, este vorba despre „sume considerabile”, probabil de peste un miliard de lei, însă detaliile exacte țin de ÎCCJ, în calitate de ordonator de credite pentru aceste plăți. Marinescu a arătat că, din proiectul de buget, rezulta o creștere substanțială atât pentru bugetul ÎCCJ, cât și pentru cel al Ministerului Public, tocmai pentru achitarea acestor drepturi restante.
Curtea Supremă de Justiție anunță că dă în judecată Guvernul Ilie Bolojan pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești.Declarațiile vin după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că va acționa Guvernul în instanță, acuzând Executivul că a redirecționat din bugetul pe 2026 bani prevăzuți pentru plata unor drepturi salariale câștigate de magistrați către ajutoare sociale pentru pensionari și plăți restante ale administrațiilor locale. Instanța supremă a transmis că executarea hotărârilor judecătorești „nu este opțională” și a cerut încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală.
Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ în 2026, în creștere cu circa 50% față de anul precedent, fonduri care urmau să acopere inclusiv aceste restanțe. Ulterior, o parte dintre plăți a fost amânată, iar banii au fost redirecționați către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
Radu Marinescu a susținut că Ministerul Justiției a pledat constant pentru respectarea hotărârilor judecătorești, dar a subliniat că instituția pe care o conduce nu construiește bugetul și nu decide alocările finale. „Noi am pledat întotdeauna pentru respectarea hotărârilor judecătorești și vom pleda în continuare”, a spus ministrul.
Întrebat dacă a fost consultat atunci când s-a decis tăierea sumelor de la ÎCCJ, Marinescu a răspuns că nu a participat la discuțiile din coaliție. El a spus însă că, din informațiile sale, propunerea a venit din partea Ministerului de Finanțe și a premierului și a adăugat că, din punctul său de vedere, suma ar fi trebuit alocată.
Marinescu a mai spus că tema nu ar trebui transformată într-un conflict între categorii sociale și profesionale. El a respins discursul public potrivit căruia magistrații ar fi „privilegiați” sau „dușmani ai societății”, afirmând că astfel de formulări reprezintă derapaje care nu ajută la rezolvarea problemei.
Un element de context invocat și înaintea votului pe buget a fost chiar presiunea existentă asupra finanțării instanțelor. La dezbaterile din comisiile parlamentare, reprezentanții ÎCCJ au avertizat că sumele aprobate nu acoperă necesarul instituției, în principal din cauza drepturilor salariale câștigate în instanță și a executărilor silite.
Într-un comunicat publicat vineri pe site-ul oficial, gruparea de pe Anfield a transmis că este „șocată și dezgustată de abuzurile rasiste abominabile” la care a fost supus jucătorul.
„Acest comportament este complet inacceptabil. Este dezumanizant, laș și bazat pe ură. Rasismul nu are ce căuta în fotbal, în societate și nicăieri – nici online, nici offline”, se arată în declarația clubului.
Reprezentanții lui Liverpool au subliniat că fotbaliștii nu trebuie transformați în ținte ale unor astfel de atacuri și au criticat lipsa de reacție a platformelor digitale.
„Abuzurile îndreptate constant împotriva jucătorilor, adesea din spatele unor conturi anonime, reprezintă o pată pe imaginea fotbalului și a platformelor care permit perpetuarea acestora”, se mai precizează în comunicat.
Clubul cere o reacție coordonată la nivelul întregului fenomen fotbalistic: „Tot fotbalul trebuie să fie unit și să spună clar că acest lucru nu va fi tolerat. Simplele condamnări nu sunt suficiente”.
De asemenea, oficialii solicită explicit companiilor de social media „să își asume responsabilitatea și să acționeze acum”, acuzând faptul că acestea au „puterea, tehnologia și resursele” necesare pentru a combate fenomenul, dar „prea des eșuează să o facă”.
În comunicat se mai arată că Liverpool FC îi va oferi în continuare sprijin total lui Ibrahima Konate și va colabora cu autoritățile pentru identificarea celor responsabili, însă subliniază că „povara nu poate cădea în continuare pe umerii jucătorilor și cluburilor”.
„Situația actuală nu poate continua. Trebuie confruntată, combătută și eradicată – nu mâine, ci acum”, se mai arată în poziția oficială.
Ibrahima Konate este un titular constant în echipa antrenată de Arne Slot în acest sezon, însă viitorul său rămâne incert.
Contractul fundașului expiră în luna iunie, iar zvonurile recente l-a asociat cu un posibil transfer la Real Madrid.
„Apa este un produs esențial care spune foarte multe despre cum se schimbă comportamentul de consum. Livrarea la domiciliu elimină unul dintre cele mai neplăcute aspecte ale cumpărăturilor, transportul baxurilor grele, și transformă o nevoie de bază într-o experiență simplă și predictibilă. La Sezamo, nu livrăm doar produse, ci oferim mai mult timp și mai puțin stres în viața de zi cu zi”, spune Michael Kaiser, Country Lead Sezamo.
Din punct de vedere al volumului vândut, apa plată domină categoria, cu 51% din total. Este urmată de apa carbogazoasă, care reprezintă un pic peste 25%, și de apa alcalină și medicinală, cu o pondere de +7%. Fiecare apă minerală are un profil diferit de săruri dizolvate, măsurat prin reziduul sec la 180°C, indicator care reflectă nivelul de mineralizare. În acest context, Sezamo oferă o gamă variată de ape, cu niveluri diferite de mineralizare, adaptate diverselor stiluri de viață și preferințe de consum.
Citeşte comunicatul integral AICI
Topul „100 best Corporate PR agencies in the world” cuprinde agenții full-service, cu practici corporative și portofolii solide de clienți, companii internaționale sau locale cu expertiză recunoscută în domeniul comunicării corporative. În top sunt incluse 16 agenții membre PROI Worldwide, rețeaua globală de agenții independente din care face parte și Rogalski Damaschin.
Agențiile prezente în acest clasament internațional au fost evaluate în anul 2025 de echipa editorială a PRovoke Media pe baza unui set de criterii, printre care: ritm de creștere și performanță financiară, creativitate și campanii, mediu de lucru și cultură organizațională, inovație și thought leadership.
„Nominalizarea în acest top este o recunoaștere valoroasă pentru noi. Corporate PR este disciplina cu cea mai mare greutate strategică pentru organizații, pentru că include subdomenii care construiesc sau monetizează reputația lor – corporate branding, CSR, comunicare internă, comunicare financiară și cu piețele de capital, comunicare de criză, brand de angajator. Este, în același timp, o disciplină de sinteză, care combină competențele și cunoștințele de comunicare cu cele economice, sociologice și chiar politice. Includerea agenției Rogalski Damaschin în acest top al celor mai bune agenții de PR Corporate din lume este un rezultat de grup, venit în urma mai multor inițiative ale echipei noastre, din toate domeniile comunicării, nu doar cele asociate în mod tradițional acestei arii de practică, întrucât nevoile clienților noștri nu mai sunt astăzi atât de liniar delimitate. Ultimii 15 ani din evoluția agenției noastre reflectă de altfel această convergență între specializările tradiționale ale PR-ului, din care disciplina Corporate PR face parte, și arii de comunicare ancorate în nevoile de marketing”, a declarat Eliza Rogalski, Founder & Managing Partner, Head of Corporate Reputation Rogalski Damaschin.
Clasamentul primelor 100 de agenții de Corporate PR din lume este parte din „cea mai amplă analiză a sectorului agențiilor de relații publice la nivel global” din istoria platformei, după cum a precizat Paul Holmes, fondatorul PRovoke Media.
Acesta este al șaselea și ultimul top dintr-o serie care acoperă mai multe domenii asupra cărora se concentrează activitatea agențiilor: Financial PR, Healthcare PR, Technology PR, Public Affairs, Consumer PR și Corporate PR.
Rogalski Damaschin, în mai multe topuri PRovoke Media din ultimii aniÎn descrierea Rogalski Damaschin, reprezentanții PRovoke Media menționează că agenția se remarcă prin angajamentul față de creativitate și inovare, adăugând că thought leadership este una dintre trăsăturile caracteristice ale abordării sale. Cultura organizațională a Rogalski Damaschin se bazează pe colaborare, încredere și un accent puternic pe implicarea angajaților.
În ultimii ani, agenția Rogalski Damaschin a fost inclusă în mai multe topuri PRovoke Media. În 2025, a fost desemnată drept una dintre cele mai bune 50 de agenții de PR din Europa Continentală. În 2020, a fost clasată pe locul 3 în rândul celor mai creative agenții de comunicare din EMEA după numărul de angajați și pe locul 5 la nivel mondial, după ce, în 2019, ocupase locul 5 în EMEA și locul 9 global, tot în clasamentul creativității.
Activitatea de Corporate PR a Rogalski DamaschinRogalski Damaschin are o practică de Corporate PR consecventă și a susținut în mod constant impunerea acestei discipline pe piața din România.
Analiza care a stat la baza includerii agenției în top menționează câteva inițiative-cheie, recunoscute de industrie, printre care se numără dezvoltarea și gestionarea a trei dintre cele mai importante proiecte de rebranding și comunicare de pe piață – în sectorul energetic pentru Evryo (fosta CEZ), în industria cimentului pentru Heidelberg Materials România și în sectorul financiar pentru Pluxee România (fosta Sodexo); lansarea unui raport dedicat crizelor de comunicare, în cadrul diviziei sale axate pe date, Insight Lab, ce a oferit îndrumări relevante brandurilor pentru a putea face față eventualelor situații de criză reputațională; lansarea „The Cloud”, un concurs de idei, cu premii, la care toți angajații au fost încurajați să participe cu propuneri de campanii pe baza unor briefuri reale ale clienților.
Analiza remarcă, de asemenea, consolidarea parteneriatelor de lungă durată ale agenției cu clienții săi, unele dintre ele de peste 10 ani, dar și extinderea portofoliului de clienți cu branduri din zona de real estate, din industria filmului și domeniul auto.
Despre PRovoke MediaPRovoke Media a fost creată sub numele de Holmes Report în anul 2000 de către Paul Holmes, fondator și președinte, cu peste trei decenii de experiență în evaluarea domeniului relațiilor publice, precum și în consultanța acordată atât firmelor de PR, cât și clienților acestora.
PRovoke Media oferă cele mai sofisticate analize și rapoarte despre tendințele și provocările din domeniul relațiilor publice și are o prezență globală extinsă prin evenimentele și premiile pe care le organizează.
Despre Rogalski DamaschinCu aproape 20 de ani de activitate, Rogalski Damaschin este una dintre cele mai influente și performante agenții de comunicare din România, având un portofoliu de clienți care activează în industriile de energie, tehnologie, industria auto, servicii financiar-bancare, industria farmaceutică, dezvoltare urbană, construcții, cultură sau motivarea forței de muncă.
Imaginație pentru rezultateViziunea agenției este de a ajunge la rezultate pentru clienții săi prin puterea imaginației. Contextul plin de schimbări și provocări forțează mediul de business să răspundă prin modalități care sunt în linie cu obiectivele de creștere, dar și cu așteptările publice.
Prin exercițiul imaginației, agenția descoperă perspective de comunicare care explorează semnificații noi, cu rolul de a ajunge la rezultate concrete, măsurabile și relevante pentru business. Agenția își susține manifestul “imaginație pentru rezultate” printr-o cultură a curiozității, a curajului și empatiei, a colaborării și încrederii reciproce.
„Exportul de material militar către statele implicate în conflictul armat internațional cu Iranul nu poate fi autorizat pe durata conflictului”, a transmis guvernul Elveției într-un comunicat, potrivit Reuters.
„Exporturile de material de război către SUA nu pot fi autorizate în acest moment”, a adăugat acesta.
Guvernul a precizat vineri că, după loviturile lansate de Israel și SUA asupra Iranului, pe 28 februarie, nu au mai fost acordate noi licențe pentru exportul de armament către Statele Unite.
De asemenea, a menționat că, de mai mulți ani, nu au fost acordate licențe definitive pentru exportul de armament către Israel.
Executivul a mai anunțat că un grup de experți va monitoriza constant situația și va decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare în baza legislației privind neutralitatea.
Weekendul trecut, guvernul elvețian a anunțat că a respins două cereri ale SUA pentru survoluri militare legate de Iran, dar a aprobat alte trei, invocând legea neutralității.
Șefa executivului de la Roma a subliniat că statele europene au acceptat, timp îndelungat, o stabilitate aparent confortabilă, bazată pe dependențe externe: securitate militară asigurată de Statele Unite ale Americii, energie importată din Rusia și materii prime provenite din China.
Potrivit acesteia, această paradigmă a fost zdruncinată de evenimente neprevăzute, precum pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și Africa.
Meloni a amintit că Italia a pierdut, într-un interval scurt, aproximativ 40% din importurile de gaze rusești, fiind nevoită să identifice rapid surse alternative de energie, în timp ce pandemia a blocat accesul la semiconductori și microcipuri esențiale pentru industrie.
Autonomia strategică a Europei și tranziția verdeUn punct central al discursului a vizat autonomia strategică a Europei în contextul tranziției verzi.
Prim-ministrul italian a criticat investițiile exclusive în electrificare, avertizând că acestea riscă să creeze o nouă dependență majoră față de China, principalul producător de tehnologii verzi. Ea a susținut că reducerea emisiilor europene este lipsită de eficiență dacă echipamentele sunt fabricate în țări extrem de poluante.
În acest context, Meloni a calificat închiderea centralelor nucleare drept „o greșeală strategică majoră”, subliniind că guvernul său analizează relansarea energiei nucleare ca parte a mixului energetic național.
Autonomia strategică a Italiei, obiectiv guvernamentalReferindu-se la situația internă, Meloni a reafirmat angajamentul pentru o autonomie strategică a Italiei, respingând criticile care au etichetat această viziune drept autarhică sau suveranistă. Deși Italia este, în prezent, mai bine pregătită în fața șocurilor externe, problema costurilor rămâne una sensibilă.
Ca răspuns la volatilitatea pieței petroliere generată de conflictul din Iran, guvernul italian a aprobat recent un decret care reduce prețul combustibilului cu 0,25 euro pe litru.
„Lucrez pentru ca Italia să fie capabilă să se susțină prin propriile forțe”, a declarat Meloni, anunțând că întărirea capacităților de autoapărare este esențială pentru limitarea influenței chineze în Europa.
Ostilitățile din Orientul Mijlociu au servit drept un memento neplăcut că regiunea nu este doar esențială pentru aprovizionarea globală cu petrol și gaze, ci și un nod vital pentru pasagerii aerieni din întreaga lume, notează The Economist.
În ultimele două decenii, „super-conectorii” Golfului, companiile aeriene Emirates, Etihad și Qatar Airways, au ajutat pasagerii pe distanțe lungi să călătorească între Europa, Asia și Africa. În contextul conflictului, zeci de mii dintre acești pasageri au rămas blocați în ultimele două săptămâni. Eforturile de reluare a serviciilor „limitate” au fost lente.
Pe 16 martie, Emirates a fost nevoită să anuleze zboruri și să redirecționeze unele avioane în zbor, după un atac cu dronă asupra aeroportului din Dubai. Impactul asupra industriei aeriene globale ar putea persista mult după încheierea războiului.
Orientul Mijlociu a ajuns să joace un rol central în aviațieÎnainte de conflict, IATA, o organizație profesională, estima că regiunea va aduce 17% din profitul net de 41 miliarde $ preconizat pentru industria globală a aviației în 2026. Emirates este cel mai mare transportator internațional din lume și totodată cel mai profitabil. Împreună cu partenerul său de zboruri pe distanțe scurte, FlyDubai, compania a plasat comenzi mari pentru avioane la Airshow-ul din Dubai din noiembrie, la fel ca Etihad, mizând pe o creștere continuă.
Aceste perspective sunt acum amenințate. Dezvoltarea Dubaiului ca destinație turistică și de afaceri înseamnă că aproximativ jumătate dintre pasagerii Emirates au ca destinație finală orașul. Pasagerii conectați, care petrec doar câteva ore în aeroporturile din Golf, s-ar putea întoarce după încheierea războiului, atrași poate de reduceri considerabile. Însă traficul turistic va fi mai greu de recuperat.
Transportatorii din Golf nu sunt singurii afectați de conflictAlte companii aeriene care tranzitează zona trebuie acum să-și modifice rutele. Transportatorii europeni care zboară către sudul Asiei au fost nevoiți să evite spațiul aerian rus după începutul războiului din Ucraina în 2022; tranzitarea Orientului Mijlociu devenise o alternativă populară. Ocolirea unei noi zone de conflict adaugă timp suplimentar și crește consumul de combustibil.
Iar prețul combustibilului devine considerabil mai ridicat. Prețul petrolului brut este în prezent în jur de 100 $ pe baril, comparativ cu aproximativ 70 $ înainte de izbucnirea conflictului. Impactul este însă și mai sever pentru companiile aeriene.
Diferența de preț dintre combustibilul pentru avioane și petrolul brut, cunoscută sub numele de „crack spread”, a crescut considerabil. Acest lucru se datorează, parțial, faptului că 20% din combustibilul pentru avioane al lumii trece prin Strâmtoarea Hormuz, unde transportul este aproape blocat, notează James Noel-Beswick de la Sparta Commodities, furnizor de date. Prețurile s-au dublat de la începutul conflictului, ajungând la aproximativ 190 de dolari pe baril.
Impactul va fi inegal. Pentru transportatorii low-cost, combustibilul reprezintă aproape 35% din costuri, comparativ cu aproximativ 20% pentru companiile aeriene tradiționale. Nivelul de protecție variază și el. Unele companii, precum Ryanair, IAG și Qantas, sunt bine acoperite împotriva creșterii prețurilor pe termen scurt, diminuând impactul.
Oportunități pentru unele companiiÎn schimb, marile companii americane nu sunt, considerând că acoperirea împotriva fluctuațiilor este complicată și costisitoare (deși Delta Air Lines deține o rafinărie, ceea ce va ajuta). Dacă prețurile combustibilului rămân ridicate pe parcursul anului, pierderile ar putea ajunge la zeci de miliarde de dolari, potrivit Deutsche Bank. Ca răspuns la scumpirea combustibilului, unele companii încep să anuleze zboruri. Air New Zealand va elimina aproximativ 1.100 de zboruri între prezent și începutul lunii mai.
Cu transportatorii din Golf opriți și alții care anulează zboruri, tarifele au crescut. British Airways, parte din IAG, a adăugat deja zboruri suplimentare către Singapore și Bangkok. Lufthansa a raportat o creștere de 60% a rezervărilor pentru zboruri către Asia în martie.
Cererea pentru călătoriile aeriene va fi afectată pe termen scurt, mai ales dacă prețurile ridicate la energie vor încetini creșterea economică. Însă, istoric vorbind, cererea a revenit rapid după perturbări. Între timp, rivalii companiilor din Golf se bucură de șansa de a câștiga unii dintre clienții acestora.
Decizia, comunicată de un oficial de rang înalt, marchează finalul unei ample reorganizări a sistemului de asistență externă inițiate de administrația președintelui Donald Trump, scrie Reuters.
Noua structură, denumită Biroul pentru Dezastre și Răspuns Umanitar, va funcționa în cadrul Departamentului de Stat și va avea un mandat mai restrâns decât agențiile anterioare, concentrându-se exclusiv pe ajutor „care salvează vieți”.
În primele luni ale anului 2025, administrația Trump, împreună cu Elon Musk și nou-creatul DOGE, a demarat desființarea USAID. Agenția, care gestiona anterior aproximativ 40 de miliarde de dolari anual, a fost absorbită în Departamentul de Stat după concedierea a mii de angajați și anularea majorității granturilor.
O parte dintre proiectele de dezvoltare pe termen lung finanțate anterior de USAID continuă în alte structuri ale Departamentului de Stat, însă accentul general s-a mutat către intervenții rapide și strict necesare.
Biroul pentru Dezastre și Răspuns Umanitar al SUA – structură, buget și misiunePotrivit oficialului american, noul birou va avea aproximativ 200 de angajați și va opera prin 12 hub-uri regionale la nivel global. Bugetul anual estimat este de 5,4 miliarde de dolari, o sumă semnificativ mai mică decât fondurile gestionate anterior de USAID.
Mandatul instituției exclude proiecte legate de climă sau cauze sociale, concentrându-se pe intervenții umanitare de urgență, inclusiv gestionarea securității alimentare globale.
„Statele Unite nu pot și nu trebuie să răspundă fiecărei crize din lume”, a subliniat oficialul, precizând că ajutorul va fi direcționat prioritar către aliați și parteneri strategici.
Conducere și implicații politiceNoua structură se află sub autoritatea subsecretariatului pentru asistență externă, afaceri umanitare și libertate religioasă, condus interimar de Jeremy Lewin, fost angajat DOGE, în lipsa unui lider confirmat de Senat.
Conducerea operațională a biroului va fi asigurată inițial de Ryan Shrum, fost șef de cabinet al lui Lewin.
