Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost invitat marți la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul.
„E o greșeală că nu mergem la Davos (…) Eu m-aș fi așteptat să se meargă la Davos”, a spus Sorin Grindeanu adăugând că se aștepta la o decizie rapidă privitoare la invitația făcută România de președintele SUA, Donald Trump.
„Aici nu e de stat pe gânduri… e da (răspunsul este da la invitația lui Trump n.r.). Cine este furnizorul de securitate? (…) Din punctul meu de vedere răspunsul trebuie să fie da la invitația făcută de președintele Trump (…) trebuia răspuns da, rapid”, a mai spus Grindeanu.
Liderul PSD a criticat modul în care au reacționat diplomații români.
„Soluția nu este să taci și să treacă trebuie să fii asumat SUA sunt principalul furnizor de securitate în Europa nu în România”, a precizat Sorin Grindeanu.
România a fost invitată de Donald Trump în Consiliul PăciiRomânia se numără printre aproximativ 60 de state invitate de președintele american Donald Trump să se alăture unei noi inițiative internaționale denumite „Board of Peace” (Consiliul Păcii).
Potrivit scrisorii de invitație, consiliul are menirea să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina. Documentul consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile organismului și pentru a obține statut de membru permanent.
Reacțiile țărilor invitate au fost preponderent prudente. Ungaria a fost singura care a acceptat fără echivoc, premierul Viktor Orbán anunțând public pe platforma X că a primit și a acceptat invitația.
În schimb, alte guverne au evitat declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat, sub protecția anonimatului, semne de întrebare privind impactul asupra ONU. Un diplomat a descris planul drept o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU. Alți diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente.
Nazare a spus, într-o conferință de presă, marți, că privește „cu foarte mult optimism anul 2026”.
„Chiar dacă astăzi nu este finalizată execuția bugetară pentru 2025, va fi finalizată în cursul acestei săptămâni până la finalul săptămânii și va fi publicată la termen, cum obișnuim. Acestea sunt încurajatoare și bineînțeles că sprijină și transferă încredere în privința modului în care ajutarea fiscal-bugetară, corecția fiscal-bugetară a fost executată de către România. Anul 2026 are perspective foarte bune. Sunt șanse foarte mari și perspective foarte bune și în privința discuției de aderare la OCDE. Recent am discutat la Paris și practic am închis discuțiile asupra studiului economic împreună cu OCDE, în comitetul economic al OCDE, o etapă extrem de importantă în finalizarea procesului de aderare, iar aceste discuții s-au finalizat cu succes și, practic, mai avem o serie de avize de obținut”, spune ministrul de Finanțe.
Acesta afirmă că anul 2026 va fi anul aderării României la OCDE.
„După ce vor fi obținute toate aceste avize, sunt șanse foarte bune pentru România de aderare în 2026. 2026 poate fi anul aderării la OCDE, care transmite un semnal economic foarte important pentru 2026 și în economia fiscal-bugetară a acestui an”, mai spune Nazare.
El afirmă că și perspectivele din punctul de vedere al piețelor și al agențiilor de rating sunt foarte bune.
„Deja avem, începând de săptămâna viitoare, prima discuție cu una dintre agențiile de rating cu Fitch, și ele vor continua, dar pleacă de la o altă bază. Pleacă de la o bază în care România și-a îndeplinit angajamentele și, bineînțeles, este o bază de încredere”, a spus ministrul.
Alexandru Nazare a mai spus că discuțiile pe care le-a avut luni în coaliție erau esențiale pentru adoptarea bugetului pentru anul 2026 pentru că, practic, s-a stabilit un calendar.
„În următoarea ședință de guvern vom adopta plafoanele. În cursul săptămânii viitoare vom discuta în detaliu cu fiecare minister în parte pe proiecție a fiecărui minister în parte, a fiecărui ordonator de credite. Pot să vă spun că am purtat aceste discuții deja în privința execuției. Deci am vrut să pornim acest buget de la analiza efectivă a execuției fiecărui minister în parte. Ce a mers bine, ce n-a mers bine, de ce n-a mers bine, cum putem remedia. Pentru că un buget corect, un buget realist și nu este un buget ușor de construit, nu se poate face decât de la analiza execuției anului precedent. Pot să vă spun, acest lucru l-am prezentat și în coaliție. Execuția este în general bună, este peste 90% la majoritatea ministerilor, dar bineînțeles că sunt și multe lucruri pe care le putem îmbunătăți, pe care le-am discutat cu fiecare ministru în parte, în prezența primului ministru și am închis această etapă înainte de coaliție. În coaliție am agreat acest calendar cu adoptare în guvern a bugetului undeva la mijlocul lunii februarie. Bineînțeles va depinde și de discuțiile cu ministerele, dar și de discuțiile din coaliție care vor avea loc în această perioadă”, a declarat Alexandru Nazare.
Potrivit ministrului Nazare, scopul pentru 2026 este „să avem un buget al relansării, un buget al investițiilor”.
Bani pentru România„Este esențial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante. Și pentru acest lucru proiectăm peste 10 miliarde de euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 miliarde de euro aproximativ, peste 52 miliarde de lei din PNRR, dintre care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Este foarte important și acest mesaj l-am transmis tuturor ministrilor: să transpunem aceste proiecții în cheltuială efectivă și să accelerăm ritmul cheltuielor pe fiecare ordonator de credite în parte. Pe lângă aceste 10 miliarde de euro din PNRR proiectăm 5 miliarde de euro cheltuială a ministerilor pentru fonduri de coeziune, aproximativ 25 de miliarde de lei, la care se adaugă încă 5 miliarde de euro care sunt fonduri europene destinate agriculturii, deci discutăm de aproximativ 20 de miliarde de euro în investiții, peste 100 de miliarde de lei în investiții în bugetul anului 2026, bani extrem de important pentru relansarea economică”, mai spune Nazare.
Proiecția de creștere este în jur de 1% pentru 2026, iar PIB-ul prognozat este în jur de 2.045 de miliarde, porivit lui Alexandru Nazare.
Sorin Grindeanu a reacționat, marți, la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” de la Gândul, la acuzațiile de plagiat privind teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu.
Întrebat cum sunt văzute aceste acuzații la adresa ministrului în interiorul partidului, Sorin Grindeanu a subliniat că există o analiză la universitatea unde Marinescu și-a susținut teza de doctorat și că până la anunțarea deciziei, PSD îl susține pe acesta.
„Nu vreau să-l apăr pe Marinescu. Eu am mai văzut filmul ăsta. Și l-am mai văzut cu toții. Cum nu convine ceva, scoatem câte o chestiune. Eu știu că în acest moment există în analiză, la universitatea unde și-a dat doctoratul, această teză, care va ieși cu o decizie. Despre asta e vorba. Până atunci, PSD-ul îl susține pe Marinescu, fiind un ministru care și-a făcut treaba foarte bine”, a afirmat Grindeanu în cadrul emisiunii de la Gândul.
Liderul PSD a mai fost întrebat și ce măsură va fi luată dacă decizia în urma analizei este aceea că ministrul Justiției a plagiat în teza sa de doctorat.
„Îl schimbăm, evident”, a fost răspunsul lui Grindeanu.
Acuzațiile de plagiatMinistrul Justiției, Radu Marinescu, este vizat de acuzații de plagiat, după ce o analiză publicată de PressOne susține că peste jumătate din teza sa de doctorat în Drept ar conține fragmente copiate din alte lucrări științifice. Conform investigației, 56,68% din lucrare, respectiv 140 de pagini din totalul de 247, conțin fragmente copiate din alte lucrări științifice.
Analiza PressOne arată că cea mai mare parte a conținutului plagiat provine din trei lucrări distincte, iar în unele cazuri fragmentele copiate cuvânt cu cuvânt se întind pe până la 25 de pagini consecutive.
Ministrul Marinescu a reacționat la scurt timp după apariția investigației și, într-o postare pe Facebook, acesta a negat acuzațiile.
„Am respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică , în conformitate cu legislația din acel moment, teza fiind evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate. (…) În măsura în care cineva le contestă, chiar și după aproape 20 de ani , are posibilitatea deplină să se adreseze organismelor in drept, conform legii”, afirma, la momentul respectiv, Radu Marinescu.
În privința bugetului pentru anul 2026, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a arătat optimist, prin prisma investițiilor realizate în cursul anului precedent. Într-o conferință de presă, ministrul a declarat că investițiile din 2025 au fost superioare celor din 2024.
„Foarte important pentru bugetul anului 2026 este că pornim de la o bază de investiții foarte bună. Știți foarte bine că au fost foarte multe observații, comentarii în privința modului în care gestionăm investițiile în ultimele șase luni, comentarii în sensul în care investiții scad sau investițiile sunt tăiate sau investițiile sunt blocate. Rezultatul de la final de an ne arată contrariul.
Ne arată că investițiile au crescut cu aproximativ 15%. Investițiile pentru 2025 au fost 137 miliarde, net superioare celor 119 miliarde în 2024, ceea ce, bineînțeles, semnalează faptul că am reușit să accelerăm în semestru 2 din 2025. Sunt aproximativ 87 de miliarde executate în semestru 2 din investiții”, a declarat Alexandru Nazare.
Ministrul Finanțelor a mai precizat că investițiile la care a făcut referire sunt preponderent investiții din fonduri europene nu fonduri naționale.
„Un alt lucru foarte important de notat este că aceste investiții sunt preponderent investiții din fonduri europene nu fonduri naționale. Deci am reușit să creștem și proporția între fondurile europene versus fonduri naționale. Detalii efective despre modul în care vom gestiona proiecția fiecărui ordonator de credere în discuția pe buget, o să anunțăm punctual în discuții pe parcursul adoptării bugetului. Datele esențiale au fost, calendarul a fost finalizat ieri în coaliție și este o bază bună, foarte bună de plecare pentru adoptarea acestui buget”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, critici dure la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzând lipsa de transparență în privința „comitetului pentru legile justiției”, subiect care a generat nelămuriri chiar în interiorul coaliției de guvernare.
Grindeanu a declarat că atât UDMR, cât și USR au cerut explicații premierului, în ședința de coaliție, cu privire la rolul și scopul acestui comitet.
„UDMR și USR au întrebat pe primul ministru în coaliție ce-i cu comitetul ăla pentru legile justiției. Că noi nu suntem… Avem Parlament, avem comisii juridice. În felul ăsta se fac legile în țara asta”, a spus liderul PSD.
Potrivit acestuia, întrebările au vizat inclusiv respectarea cadrului constituțional și a referendumului care interzice adoptarea de ordonanțe de urgență în domeniul Justiției.
„Avem un referendum care spune clar că nu poți să faci ordonanțe de urgență în Justiție. În Parlament se fac aceste lucruri”, a subliniat Grindeanu.
Liderul social-democrat susține că premierul nu a oferit un răspuns clar în fața acestor întrebări.
Grindeanu a precizat că ministrul Justiției este reprezentat formal, „prin natura funcției”, dar că, în acest moment, ar exista aproximativ 200 de propuneri formulate în cadrul comitetului, fără ca acestea să fie cunoscute public.
„Eu nu știu care este expertiza unor doamne de la Vocea României, de exemplu, în ceea ce privește legile Justiției. Nu vă supărați”, a spus liderul PSD, criticând implicarea unor persoane fără pregătire juridică în elaborarea unor acte normative sensibile.
Acesta a insistat că există un circuit democratic clar pentru modificarea legislației:
„Știu că în țara asta există CSM, există comisii parlamentare la Senat și la Camera Deputaților. Sunt lucruri care se pot discuta într-o formă organizată.”
Grindeanu a ținut să precizeze că nu respinge contribuția societății civile, dar avertizează că aceasta nu poate înlocui procedurile instituționale.
„Tot ce vine dinspre societatea civilă e bine venit, dar asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să intre pe circuitul democratic corect al unei țări membre a Uniunii Europene”, a concluzionat liderul PSD, spunând că privește „cu îngrijorare” desfășurarea legată de acest comitet și finalitatea sa.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost prezent marți la emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache, de la Gândul, unde a discutat despre relația pe care o are cu premierul țării, Ilie Bolojan.
Întrebat de Ionuț Cristache cum ar descrie, în prezent, relația cu premierul, Sorin Grindeanu a răspuns fără ezitare că aceasta este una dificilă.
„Grea. Și nu doar eu. Interacțiunea e grea, dialogul, încercarea de a găsi soluții bune pentru români. Există un soi, dacă vreți, devenit aproape proverbial, de inflexibilitate la orice idee venită din afara propriei gândiri. Nu se interacționează simplu. De aceea am spus că acesta este cuvântul potrivit”, a declarat liderul PSD.
Grindeanu a explicat că problemele de comunicare nu sunt limitate doar la relația dintre PSD și premier, ci se resimt și în raport cu celelalte partide aflate la guvernare.
Potrivit președintelui PSD, Ilie Bolojan nu obișnuiește să se consulte în detaliu cu partenerii politici atunci când ia decizii importante la nivel de Guvern.
„Prezintă propria viziune. Nu e vorba doar de PSD aici. Este vorba și de UDMR și de USR”, a spus Sorin Grindeanu.
