Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat că Guvernul a modificat cadrul legislativ pentru a permite statului să intervină mai rapid în protejarea capacităților strategice din industria de apărare, în situațiile în care acestea riscă să fie închise, vândute sau pierdute.
Într-o postare pe Facebook, ministrul a scris că România nu mai poate pierde active importante prin lipsă de reacție administrativă și că noul cadru care ca scop salvarea și valorificarea lor economică.
„Nu mai putem rata oportunităţi mari de investiţii. România nu mai acceptă să piardă, prin tăcere şi inerţie, capacităţi strategice esenţiale. De acum le protejează, le reconstruieşte şi le transformă în forţă reală de securitate şi dezvoltare economică. La iniţiativa Ministerului Economiei, Guvernul a îmbunătăţit regulile şi cadrul legislativ astfel încât statul să îşi poată proteja mai rapid şi mai eficient interesele de securitate şi capacităţile strategice din industria de apărare – fix atunci când acestea sunt în pericol să fie închise, vândute sau pierdute”, a transmis Irineu Darău.
Ministrul a criticat modul în care industria de apărare a fost gestionată în trecut și a scris că noul mecanism schimbă abordarea statului și permite intervenții pentru salvarea activelor strategice.
El a explicat că nu este vorba doar despre infrastructură sau terenuri, ci despre unități industriale funcționale, care pot produce efectiv.
„Nu mai vorbim doar despre clădiri sau terenuri, ci despre „active funcţionale”, adică fabrici întregi care încă pot produce. Acestea sunt păstrate ca ansamblu, fără a fi fragmentate şi pierdute prin faliment sau vânzare pe bucăţi”, a precizat ministrul Economiei.
Irineu Darău a declarat că statul poate interveni atunci când o fabrică din domeniul apărării este în pericol de închidere, faliment sau vânzare pe bucăți, pentru a o menține în funcțiune.
„În astfel de situaţii, preluarea include întregul ansamblu de producţie – nu doar clădiri sau terenuri, ci şi utilaje, linii de producţie şi echipamente, adică tot ce asigură capacitatea reală de producţie; Aceste capacităţi sunt tratate ca un tot unitar, pentru a evita fragmentarea lor şi pierderea definitivă a unor resurse industriale esenţiale pentru securitatea naţională”, a subliniat acesta.
El a mai precizat că orice decizie de acest tip va fi bazată pe analize economice și de securitate și va necesita aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
„Orice decizie de acest tip este fundamentată pe analize economice, juridice şi de impact asupra securităţii naţionale şi este validată la nivelul CSAT, ca garanţie că statul îşi protejează în mod responsabil interesele strategice”, a explicat Irineu Darău.
După preluarea acestor active, ele nu vor fi lăsate nefolosite, ci vor putea fi repuse în funcțiune fie de stat, fie în parteneriat cu mediul privat, pentru a reintra în circuitul economic.
„După preluare, aceste capacităţi nu rămân inactive, ci pot fi repuse în funcţiune fie de stat, fie împreună cu parteneri privaţi, astfel încât să revină rapid în circuitul economic şi de producţie pentru apărare”, a mai transmis ministrul.
„Ne dorim să protejăm capacităţile reale de producţie, să le menţinem întregi şi să le readucem rapid în economie – acolo unde generează securitate, locuri de muncă şi tehnologie. Patriotismul nu înseamnă lozinci despre „nu ne vindem ţara”, ci capacitatea de a-ţi păstra şi moderniza industria şi producţia românească, de a-ţi proteja capacităţile strategice şi de a contribui zi de zi la o economie care funcţionează”, a declarat acesta.
Analiza a fost realizată în perioada ianuarie-martie 2026, la cererea organizației Rounit, și s-a bazat pe experiențele antreprenorilor români din diasporă.
„Recentul nostru studiu subliniază necesitatea redefinirii rolului diasporei, dar Și adaptarea politicilor publice pentru valorificarea acestui potențial”, a explicat Eugen Terteleac, președintele Rounit.
Una dintre concluziile antreprenorilor reprezintă un semnal de alarmă. „Fără relaţii, nu mai poţi fi reintegrat acasă”, susțin românii stabiliți în străinătate. De asemenea, studiul a evidențiat faptul că diaspora nu mai poate fi privită exclusiv ca o sursă de forţă de muncă, sau ca bancomatul familiilor rămase în ţară.
„În prezent, diaspora, nu mai este doar o resursă economică pasivă, ci un vector activ de dezvoltare, iar potenţialul diasporei nu ar trebui să mai fie limitat doar la întoarcerea fizică, în ţară. Iar când afirm toate acestea, iau în calcul şi realitatea ultimilor ani, în care aceştia nu contribuie doar pe partea financiară. Ci, prin transfer de expertiză, practici de business, dar şi mentalitatea antreprenorială”, a declarat Eugen Terteleac, președintele Rounit.
Cercetarea a fost realizată prin interviuri cu antreprenori români stabiliți în Statele Unite ale Americii, Canada, Belgia, Italia și Anglia, dar și din România. Participanții sunt persoane cu cel puțin 10 ani de experiență antreprenorială în domenii variate precum IT, HoReCa, imobiliare, servicii de înfrumusețare, auto, construcții și servicii conexe, servicii medicale, comerț și retail.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina va răspunde „cu aceeași monedă” la acțiunile Rusiei, în contextul noilor atacuri de pe front și al discuțiilor privind o posibilă încetare a focului.
Declarațiile au fost făcute într-un mesaj video transmis de pe frontul din Oleksandrivka, potrivit agenției Ukrinform.
Președintele ucrainean a afirmat că Rusia continuă atacurile asupra pozițiilor ucrainene, în ciuda discuțiilor despre un posibil armistițiu.
„În acest moment, din Rusia vin multe amenințări noi. Deși am adoptat o poziție pe deplin logică și clară față de ruși – le vom răspunde strict la acțiunile lor. Astăzi, ei au început ziua cu bombardamente pe linia frontului și au avut loc acțiuni de asalt. Se folosesc drone. Ieri, au efectuat și mai multe atacuri aeriene. Răspunsurile noastre au fost pe măsură”, a spus Volodimir Zelenski.
Liderul ucrainean a transmis că evoluția situației depinde de deciziile venite din partea Moscovei.
„Ce va aduce ziua de mâine depinde de ce auzim astăzi”, a subliniat președintele ucrainean.
Potrivit informațiilor apărute anterior, pe 29 aprilie, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis lui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, că Rusia este pregătită să declare un armistițiu pentru data de 9 mai.
Ulterior, Zelenski a declarat că Ucraina nu a primit niciun semnal oficial din partea Moscovei privind oprirea luptelor, chiar dacă au existat declarații publice pe rețelele sociale.
Cu toate acestea, Kievul a anunțat un regim de armistițiu începând cu 6 mai și a cerut Rusiei să treacă „de la retorică la măsuri concrete”.
Pe 6 mai, Zelenski a afirmat că până la ora 10:00 forțele rusești încălcaseră armistițiul de 1.820 de ori, prin bombardamente, tentative de asalt, atacuri aeriene și atacuri cu drone.
Liderul ucrainean a concluzionat atunci că Rusia a încălcat efectiv armistițiul.
De asemenea, pe 7 mai, Ministerul rus al Apărării a anunțat un nou armistițiu, care ar urma să fie valabil de la miezul nopții dintre 8 și 10 mai.
O instanță locală din orașul rus situat în Munții Ural, la granița dintre Europa și Asia, a condamnat-o joi pe Alexandra Kuzyk, în vârstă de 36 de ani, pentru „producerea ilegală de pornografie”, într-un dosar deschis în mai 2025. Potrivit Current Time, procurorii ceruseră inițial patru ani de închisoare cu executare.
Textul, catalogat drept pornograficAncheta a început după ce o femeie a reclamat autorităților că a văzut cartea la fiica sa minoră. Potrivit presei locale, volumul conține așa-numite „relații netradiționale”, termen folosit frecvent în Rusia pentru a descrie personaje sau relații LGBT.
Cartea nu conținea imagini, ci doar text, însă autoritățile au stabilit printr-o expertiză psihologico-lingvistică faptul că „materialul are caracter pornografic”.
Cum funcționează sistemul rus de muncă forțatăAlexandra Kuzyk, fotograf și stilistă, și-a recunoscut vina în instanță și a declarat că scrierea de fanfiction reprezintă un hobby mai vechi.
Potrivit legislației ruse, persoanele condamnate la muncă forțată sunt obligate să locuiască în centre corecționale speciale, fiind folosite la curățenie și lucrări de întreținere urbană. În plus, în sistemul rus de „muncă forțată”, o parte din salariu este reținută de stat ca parte a pedepsei, iar statul poate păstra până la 20% din veniturile condamnaților.
În ultimii ani, autoritățile ruse au intensificat măsurile împotriva conținutului LGBT, inclusiv în literatură și mediul online. În urmă cu trei ani, Curtea Supremă a Rusiei a declarat „mișcarea internațională LGBT” drept organizație extremistă.
Secția de Obstetrică-Ginecologie II a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara a făcut prima intervenție chirurgicală asistată robotic, pentru a extrage o tumoră voluminoasă.
Pentru această operație, a fost folosit sistemul Da Vinci, unul dintre cele mai avansate sisteme de chirurgie robotică din lume.
Pacienta a fost externată la mai puțin de 2 zile după operațiePacienta, o femeie în vârstă de 50 de ani, avea o tumoră pelvi-abdominală voluminoasă, a beneficiat de intervenția modernă și s-a recuperat remarcabil de rapid, fiind externată la doar 36 de ore după operație, s-a anunțat în comunicatul de presă.
Echipa, coordonată de Prof. Dr. Popa Zoran, Șef al Secției OG II, a fost formată din medicii Dr. Huidu Bianca, Dr. Tomesc Daniela, Dr. Tinei Octavia, asistentele Chihaia Mihaela (asistentă medicală șefă bloc operator obstetrica ginecologie), Niculescu Anca, Roca Rebeca, anestezistul Dr. Drăgulescu Dorian, iar suportul tehnic al sistemului Da Vinci a fost asigurat de Lascu Adrian.
Procedura, decontată de CNAS„Chirurgia robotică asistată Da Vinci reprezintă vârful tehnologic al medicinei contemporane, oferind precizie superioară, traumă tisulară minimă, durere postoperatorie redusă și recuperare accelerată față de intervențiile clasice sau laparoscopice convenționale”, se mai arată în comunicat.
Asistența ginecologică de înaltă performanță este, de asemenea, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, asigurând accesul egal la medicină de top pentru toate pacientele.
„Federația Română de Gimnastică a luat act de comunicarea oficială publicată de International Testing Agency privind inițierea unei proceduri referitoare la o posibilă încălcare a prevederilor art. 2.4 din Codul Mondial Anti-Doping în cazul sportivei Ana Maria Bărbosu, în legătură cu trei situații de tip whereabouts failures. Federația consideră important să clarifice faptul că această procedură nu vizează depistarea unei substanțe interzise, ci obligații administrative ale sportivei privind localizarea și disponibilitatea pentru controale antidoping în afara competiției”, se arată în comunicatul forului național.
Referitor la situația procedurală, FRG arată că „această măsură procedurală nu reprezintă o decizie finală asupra fondului cauzei, iar sportiva beneficiază de toate drepturile prevăzute de regulamentele internaționale, inclusiv dreptul deplin la apărare și contestare”.
„Federația respectă pe deplin activitatea organismelor competente și integritatea procesului aflat în desfășurare. În același timp, consideră esențial ca orice sportiv să beneficieze de echilibru, susținere instituțională și respectarea drepturilor procedurale, fără concluzii sau etichetări premature”, se mai arată în comunicat.
În același timp, FRG arată că „pe durata acestei proceduri, sportivei îi este oferit suport administrativ, coordonare procedurală și sprijin instituțional adecvat, în limitele competențelor federale și cu respectarea strictă a regulamentelor internaționale aplicabile”.
Federația subliniază și contextul general al sportului de performanță„Totodată, acest context evidențiază complexitatea tot mai mare a obligațiilor administrative asociate sportului de înaltă performanță internațional. Sportivii gestionează permanent competiții, deplasări, cantonamente și programe internaționale desfășurate într-un cadru administrativ antidoping extrem de riguros. Aceste situații reprezintă o realitate relativ nouă și necesită adaptarea permanentă a mecanismelor de comunicare, prevenție și suport administrativ”, mai precizează reprezentanții federației.
„Protejarea sportului curat presupune nu doar respectarea strictă a regulamentelor internaționale, ci și dezvoltarea unei culturi solide de educație, prevenție și responsabilitate în sportul de performanță. Performanța sportivă trebuie susținută prin responsabilitate, prevenție și mecanisme reale de suport pentru sportivi, atât în pregătirea sportivă, cât și în gestionarea obligațiilor administrative asociate sportului internațional modern”, se arată în încheiere.
Agenția Internațională de Testare a acuzat-o pe gimnasta română, aflată în prezent în SUA, la facultate, de trei încălcări ale regulilor privind raportarea locației pentru controale antidoping într-un interval de 12 luni. Cazul ar putea duce la o suspendare de până la doi ani a sportivei.
Descoperirea a avut loc joi seară, iar cazul a mobilizat rapid forțele de securitate și experții în explozibili din Grecia, scrie Reuters.
Potrivit unor surse din poliție și garda de coastă, drona identificată este de tip MAGURA V3, un vehicul naval fără echipaj utilizat în conflictul din Ucraina. Anchetatorii încearcă acum să stabilească modul în care dispozitivul a ajuns în apele teritoriale grecești și dacă acesta reprezenta o amenințare directă pentru navigația din regiune.
Primele informații arată că drona era echipată cu trei detonatori, iar unele surse susțin că aceasta ar fi transportat și explozibili. Totuși, armata elenă nu a confirmat oficial prezența materialelor explozive la bordul vehiculului maritim.
Experții pirotehniști au început operațiunile de dezmembrare a dronei și au îndepărtat bateriile dispozitivului pentru a elimina orice risc. În paralel, scafandri ai forțelor speciale au fost trimiși în zona peșterii pentru verificări suplimentare.
Oficialii militari au declarat că investigația va analiza caracteristicile tehnice ale dronei și scopul pentru care aceasta ar fi fost utilizată. De asemenea, autoritățile încearcă să afle dacă dispozitivul făcea parte dintr-un transport mai amplu de drone maritime sau dacă a ajuns accidental în zonă după pierderea semnalului de control.
Posibile legături cu transporturile de petrol rusescSurse din cadrul gărzii de coastă elene susțin că anchetatorii verifică inclusiv ipoteza conform căreia drona ar fi putut avea ca țintă nave care transportă petrol rusesc în estul Mării Mediterane.
În ultimii ani, dronele maritime au devenit o armă tot mai folosită în războiul dintre Rusia și Ucraina, fiind utilizate pentru atacuri asupra infrastructurii navale și a navelor militare. Modelul MAGURA V3 este cunoscut pentru capacitatea sa de a transporta încărcături explozive și de a opera pe distanțe lungi fără echipaj uman.
