Ministerul Finanţelor anunţă, miercuri, faptul că a avizat proiectul de hotărâre a Guvernului privind acordarea biletelor de tratament balnear pentru anul 2026. Valoarea fondurilor alocate se ridică la 410 milioane de lei.
Proiectul de act normativ a fost transmis Ministerului Finanțelor la sfârșitul lunii martie 2026 pentru analiză și avizare, de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
„Ministerul Finanțelor susține toate măsurile care au un impact direct asupra sănătății și calității vieții cetățenilor. Am acordat avizul necesar acestui proiect și ne menținem angajamentul de a sprijini implementarea lui în condiții de responsabilitate și transparență. Tratamentul balnear nu este doar o formă de sprijin social, ci o investiție în sănătatea oamenilor și în capacitatea lor de a rămâne activi. În același timp, contribuim la susținerea unui sector economic important pentru România”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Potrivit comunicatului de presă emis miercuri, prin acest proiect de hotărâre se asigură, pentru anul 2026, un buget total de 410 milioane de lei, alocat din bugetul asigurărilor sociale de stat, la capitolul „asigurări şi asistenţă socială – Ajutoare sociale în natură”, dar și până la 50.896 de bilete de tratament balnear, repartizate în maximum 16 serii, în unităţile de tratament aflate în proprietatea Casei Naţionale de Pensii Publice.
Totodată, se asigură, prin proiectul de hotărâre, posibilitatea suplimentării numărului de bilete prin contracte subsecvente încheiate cu alte unităţi de profil, în limita fondurilor aprobate, precum și acordarea unui procent de maximum 15% din totalul biletelor în mod gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale legilor cu caracter reparatoriu.
Ministerul Finanțelor precizează că măsura se adresează asiguraţilor şi pensionarilor din sistemul public de pensii şi „contribuie atât la îmbunătăţirea stării de sănătate a beneficiarilor, cât şi la susţinerea activităţii unităţilor de tratament balnear şi a operatorilor economici din domeniu”.
Comisia Europeană propune o zi de muncă la distanță și reducerea costurilor transportului în comun pentru a atenua efectele crizei energetice cauzate de conflictul din jurul Iranului, scrie El Pais, care citează un proiect al Bruxelles-ului.
Se menționează că conflictul a costat europenii peste 22 de miliarde de euro sub formă de cheltuieli suplimentare pentru importul de combustibil.
De asemenea, printre măsurile posibile ale Comisiei Europene se numără închiderea clădirilor publice, acolo unde este posibil.
Europa încearcă să atenueze impactul asupra facturilor la electricitate, gaze și combustibili al războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și al închiderii Strâmtorii Ormuz, prin care până de curând trecea 20% din comerțul global cu petrol și gaze lichefiate.
Conflictul declanșat de Donald Trump și Benjamin Netanyahu i-a costat pe europeni peste 22 de miliarde de euro în importuri suplimentare de combustibili fosili, conform datelor Comisiei Europene.
Măsuri imediate de sprijin pentru gospodării și industrii vulnerabile. Pachetul, prezentat săptămâna viitoarePentru a atenua impactul conflictului asupra cetățenilor, Comisia propune ca statele membre să implementeze măsuri imediate de sprijin pentru gospodăriile, sectoarele și industriile vulnerabile. Bruxelles-ul propune soluții urgente, cum ar fi impunerea a cel puțin unei zile de telemuncă pe săptămână în companii, închiderea clădirilor publice ori de câte ori este posibil și reducerea tarifelor de transport public sau chiar gratuitatea acestuia pentru anumite grupuri, conform proiectului de pachet de măsuri finalizat de Comisie și obținut de EL PAÍS.
Deși creșterea prețurilor este o consecință directă a conflictului, nu există o amenințare imediată la adresa securității aprovizionării, deși situația este tensionată pentru unii combustibili, notează Comisia Europeană.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, va prezenta săptămâna viitoare pachetul său de măsuri liderilor celor 27 de state membre.
Printre măsurile care afectează direct cetățenii se numără:
Unele dintre aceste măsuri pot fi implementate aproape imediat în locuințe și clădiri, în industrie și în sectorul transporturilor. Altele sunt pe termen mai mediu, cum ar fi relaxarea normelor privind ajutoarele de stat.
Ajutoare publice pentru compensarea sectoarelor agricol și de distribuțieÎn acest sens, Bruxelles-ul deschide ușa pentru a permite acordarea de ajutoare publice pentru compensarea sectoarelor agricol și de distribuție, cu un sprijin de până la 50% din prețul suplimentar al combustibilului și îngrășămintelor până la sfârșitul anului, conform proiectului de document, care este încă supus modificărilor.
Bruxelles-ul atrage atenția asupra faptului că gazele și petrolul continuă să domine încălzirea, industria și transporturile, lăsând gospodăriile și întreprinderile europene – în special IMM-urile și industriile mari consumatoare de energie – expuse fluctuațiilor bruște ale prețurilor la nivel global. Prin urmare, prețurile energiei în UE au crescut în urma războiului comercial, în timp ce perturbările comerciale încetinesc lanțurile de aprovizionare, avertizează experții Comisiei Europene.
Între 27 februarie 2026 – cu doar o zi înainte ca Trump și Netanyahu să atace Iranul – și 20 martie 2026, prețurile țițeiului au crescut cu 51%, iar prețurile gazelor naturale cu 85%. Piețele au fost grav afectate de închiderea Strâmtorii Ormuz. Pierderea fluxului de la instalația Ras Laffan din Qatar (cel mai mare terminal de gaze naturale lichefiate din lume), avariată de un atac iranian, a avut, de asemenea, un impact semnificativ.
Prețuri reglementate și vouchere pentru energieÎn ceea ce privește măsuri mai concrete care pot aduce beneficii rapide consumatorilor, Bruxelles-ul propune o serie de recomandări statelor membre, cum ar fi emiterea de vouchere energetice specifice pentru gospodăriile vulnerabile sau introducerea sau extinderea prețurilor reglementate temporare pentru gospodăriile cu venituri energetice mici sau cele considerate vulnerabile. Proiectul sugerează, de asemenea, implementarea unor reduceri totale sau parțiale ale accizelor la electricitate pentru gospodăriile vulnerabile cu resurse energetice reduse.
Mai mult, proiectul recomandă implementarea unei interdicții temporare a deconectărilor de la electricitate pentru a preveni deconectarea consumatorilor.
De asemenea, solicită autorităților naționale și locale să se asigure că furnizorii de energie oferă clienților lor consultanță cu privire la „cel mai bun tarif” și „avertismente timpurii” atunci când apar vârfuri de consum sau riscul de neplată.
În cele din urmă, recomandă garantarea faptului că consumatorii pot trece cu ușurință la contracte mai ieftine și au acces la instrumente de comparare neutre și transparente, precum și eliminarea barierelor pentru companiile care recompensează clienții pentru mutarea consumului de energie electrică din orele de vârf în orele în afara orelor de vârf.
După luni de abandonări ale agendei verzi din cauza presiunilor din partea dreptei și a unor părți ale industriei, care susțin că ar putea împiedica competitivitatea, Comisia Europeană se concentrează din nou pe energiile regenerabile ca soluție la criză și cale către securitatea energetică.
„Tranziția către un sistem energetic curat, abundent, produs pe plan intern, sigur și accesibil nu este doar o necesitate de mediu, ci și un imperativ economic, de competitivitate și de securitate. Măsurile de ajutor pe termen scurt trebuie să consolideze, nu să se abată de la, strategia pe termen lung către un sistem energetic al UE decarbonizat și rezistent”, afirmă Comisia.
Astfel, mai multe dintre măsurile sale urgente sunt în conformitate cu acest lucru. Bruxelles-ul propune ca statele membre să introducă stimulente fiscale și sprijin financiar – inclusiv locuințe sociale pentru gospodăriile vulnerabile – pentru implementarea rapidă a pompelor de căldură, a bateriilor reîncărcabile, a panourilor fotovoltaice și a ferestrelor de înaltă performanță.
De asemenea, propune implementarea unor tarife sociale și a unor subvenții suplimentare pentru a înlocui rapid cazanele pe combustibili fosili.
„Statele membre care au atins o proporție ridicată de energie regenerabilă și nucleară au de obicei prețuri la electricitate sub media UE”, subliniază experții Comisiei Europene. „Deciziile luate astăzi vor determina dacă următoarea criză va fi confruntată cu fragilitate sau forță”, avertizează aceștia.
Armata ucraineană a reușit să recupereze aproape 50 de kilometri pătrați de teritoriu în cursul lunii martie, potrivit comandantului forțelor armate, Oleksandr Syrskyi, citat de Reuters.
Acest avans continuă mișcarea militară de la începutul anului, când Kievul a raportat câștiguri teritoriale treptate în fața trupelor rusești.
În același timp, situația de pe front rămâne nerezolvată. Odată cu schimbarea vremii, armata Rusiei a crescut ritmul atacurilor și acționează pe aproape întreaga linie de contact, care se întinde pe aproximativ 1.200 de kilometri.
Zonele cele mai afectate de lupte se află în estul și sud-estul Ucrainei. Regiunea din jurul orașului Pokrovsk a fost una dintre cele mai disputate, pentru că Rusia a încercat să preia controlul complet încă din 2024.
De asemenea, direcțiile Oleksandrivka, Kostiantynivka și Lyman au înregistrat și ele o serie de confruntări intense.
Contraofensivele ucrainene din sud-est au încetinit înaintarea trupelor rusești și au afectat planurile Moscovei pentru o ofensivă de primăvară.
Potrivit datelor comunicate anterior tot de Oleksandr Syrskyi, Ucraina a recucerit în total aproximativ 480 de kilometri pătrați de la sfârșitul lunii ianuarie.
Pentru a limita capacitatea de atac a Rusiei, forțele ucrainene au intensificat loviturile asupra obiectivelor strategice din interiorul teritoriului rus. În luna martie, au fost vizate 76 de astfel de ținte, inclusiv 15 instalații din sectorul rafinării petrolului.
Operațiunile au inclus atacuri asupra porturilor, rafinăriilor și fabricilor de îngrășăminte, cu scopul de a reduce veniturile Moscovei din exporturi și de a slăbi baza economică a efortului de război.
Asocierea Regatului Unit la Erasmus+ va pune cursanții, personalul, instituțiile de învățământ și organizațiile din Regatul Unit pe picior de egalitate cu cele din statele membre ale UE și din alte țări terțe asociate la program. Aceasta plasează schimburile interpersonale în centrul agendei reînnoite UE-Regatul Unit și consolidează cooperarea dintre cele două părți.
Acord asumat din mai 2025Acest pas este unul important și îndeplinește angajamentul asumat în cadrul primului summit UE-Regatul Unit din mai 2025, prin adoptarea unei modificări a Protocolului I la Acordul comercial și de cooperare UE-Regatul Unit.
„Europa și Regatul Unit s-au bucurat de legături educaționale reciproc avantajoase timp de secole. Consolidarea în continuare a acestor legături are sens de ambele părți – pentru studenții, profesorii, sistemele educaționale, economiile și societățile noastre în ansamblu. Aștept cu interes ca imensul potențial al acestei evoluții să fie realizat cât mai curând posibil”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Această dezvoltare interesantă va crea oportunități pentru mii de studenți, personal educațional și tineri și le va oferi abilități și competențe de viitor căutate de angajatori. Aceasta va asigura faptul că un număr mai mare de persoane din medii diverse pot studia, preda sau se pot forma în străinătate”, transmite Comisia.
Acordul va contribui, de asemenea, la crearea și aprofundarea parteneriatelor dintre instituțiile academice din UE și din Regatul Unit. Aceasta va încuraja cooperarea și schimbul de practici, permițând actorilor să utilizeze mai bine noile tehnologii, să dezvolte metode inovatoare de predare, formare și învățare, să promoveze învățarea non-formală și să dezvolte instrumente și activități comune. Acest lucru va contribui, totodată, la consolidarea poziției Europei ca centru educațional global.
Care sunt țările terțe participante la Erasmus+Comisia Europeană va colabora îndeaproape cu partenerii din Regatul Unit pentru a se asigura că Erasmus+ oferă beneficii maxime studenților și instituțiilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii. Regatul Unit va desemna o agenție națională care să supravegheze participarea sa la program începând din 2027.
Pe lângă cele 27 de state membre ale UE, următoarele țări terțe participă în prezent la programul Erasmus+: Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia. Atât Regatul Unit, cât și Elveția participă la Erasmus+ începând cu 1 ianuarie 2027.
Decizia Comisiei de Disciplină vine după incidentele petrecute în partida disputată luni pe stadionul Ciutat de València, unde Romero a văzut al doilea cartonaș galben și, implicit, eliminarea. Situația sa s-a agravat însă din cauza reacției ulterioare față de arbitrul Alejandro Quintero.
Potrivit raportului oficial, jucătorul s-a adresat centralului cu expresia „Ești un dezastru” înainte de a părăsi terenul, fapt încadrat ca lipsă de respect față de oficiali.
Sancțiunea cuprinde o etapă automată pentru eliminarea după cumul de cartonașe galbene. Celelalte două etape de suspendare au fost adăugate în baza articolului 124 din regulamentul disciplinar, care pedepsește atitudinile jignitoare la adresa arbitrilor.
Astfel, Romero va lipsi aproximativ o lună și va rata partidele cu Real Sociedad, FC Barcelona și Rayo Vallecano.
Absența sa reprezintă o pierdere importantă pentru echipa antrenată de José Bordalás, în contextul unui program dificil din La Liga. Clubul madrilen are posibilitatea de a contesta decizia la comisiile competente.
Getafe CF ocupă locul 8 în clasamentul din La Liga, cu 41 de puncte, și este în luptă pentru un loc de cupe europene. Se află la trei puncte în urma echipei Celta Vigo, la care evoluează românul Ionuț Radu și care ocupă locul 6, ultimul care oferă prezența în cupele europene.
