Întrebat despre situația companiilor de stat care funcționează în pierdere, și fiind exemplificat Tarom, premierul Bolojan a declarat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că Tarom are nevoie de o conducere mai competentă, cu o viziune strategică.
Întrebat despre viitorul companiei Tarom, Bolojan a declarat: „Nu am o soluție pe care să vi-o propun aici, că altfel aș fi managerul de la Tarom, dar cred că este mult loc de mai bine”.
Acesta a subliniat diferența dintre Tarom și companii aeriene din alte state:
„Mă gândesc la companii care au plecat exact din situația Tarom în urmă cu 20 de ani.
Vă rog să vă uitați la o țară din vecinătate, la Polonia, unde este compania lor națională și cred că cei care au fost în conducerea Tarom au trebuit să se gândească unde suntem noi”.
„Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie!”Acesta a criticat instabilitatea de la vârful companiei:
„Într-un an de zile au fost schimbați 3 sau 4 manageri la Tarom. Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie”.
Totuși, șeful Guvernului a susținut că se poate susține o companie aeriană:
„Eu cred că spațiu aerian românesc și conectarea României cu lumea pot fi făcute și de către o companie românească administrată profesionist cu personal dimensionat corect cu flote cumpărate cu cap și nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bine, dar pentru asta, v-am spus, e nevoie de un management cât mai bun de stabilitate și de totuși un plan și o strategie”.
Articolul Bolojan despre situația de la Tarom: Cred că este mult loc de mai bine apare prima dată în Mediafax.
Avocații activistului palestinian Mahmoud Khalil au depus o plângere împotriva administrației, acuzând detenție ilegală, urmărire penală abuzivă și defăimare, susținând că a fost etichetat în mod fals drept antisemit, în timp ce autoritățile încercau să-l deporteze din cauza implicării sale în protestele din campusurile universitare, scrie SkyNews.
Avocații lui Mahmoud Khalil au depus o plângere împotriva administrației, acuzând detenție ilegală, urmărire penală abuzivă și defăimare ca antisemit, în timp ce guvernul încerca să-l deporteze din cauza rolului său în protestele din campusuri. Student la master la Universitatea Columbia, în vârstă de 30 de ani, a spus că reținerea de către agenții ICE, în martie, „a fost ca o răpire”.
A descris „agenți în haine civile și mașini neinscripționate” care l-au luat „dintr-un loc în altul, așteptând să urmezi ordine și fiind încătușat tot timpul”, ceea ce a fost „foarte înfricoșător”.
Activistul a mai spus că nu i s-a prezentat niciun mandat de arestare și nu i s-a spus unde va fi dus. De asemenea, a descris centrul de detenție ca fiind „departe de a fi un loc uman” și „un loc în care nu ai niciun drept”.
„Împarți dormitorul cu peste 70 de bărbați, fără intimitate, cu luminile aprinse tot timpul și cu mâncare foarte proastă. Ești practic dezumanizat la fiecare pas”, a spus el. A spus că ar accepta și o scuză oficială din partea administrației Trump.
Administrația s-a lăudat cu arestarea sa, promițând să-l deporteze pe el și pe alții ale căror proteste împotriva Israelului au fost catalogate drept „activități pro-teroriste, antisemite și anti-americane”.
A spus că după aproximativ 36 de ore în captivitate a fost lăsat să-și sune soția, care era însărcinată la acel moment.
„Au fost ore foarte înfricoșătoare, nu știam ce se întâmplă în afară. Nu știam dacă soția mea este în siguranță”, a spus el.
Articolul Activist palestinian dă în judecată administrația Trump pentru 20 milioane de dolari: „A fost ca o răpire” apare prima dată în Mediafax.
În luna octombrie, Comisia Europeană va face o analiză privind eficiența măsurilor luate acum de către Guvern pentru a reduce deficitul bugetar. Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat dacă în aceste condiții există posibilitatea ca TVA să crească din nou.
„În octombrie va fi, într-adevăr, o evaluare și până atunci ne-am asumat să punem în practică alte măsuri și reforme. Sper să fim în situația în care estimările pe care le-am făcut și efectele pe care le așteptăm de la aceste măsuri pe care le vom lua în cursul acestei veri să fie de așa natură de a recâștiga încrederea piețelor europene, în așa fel încât să lucrăm la probleme mai mici și să nu fim puși în situația de creșteri de taxe și impozite. Niciun Guvern nu își dorește asta. Această perioadă va fi scurtă dacă menținem o disciplină fiscală”, a răspuns Bolojan.
Reamintim că la începutul lunii, printre primele măsuri anunțate de Guvernul Bolojan în primul pachet pentru reducerea deficitului bugetar se află majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, CASS de 10% pentru pensiile peste 3.000 de lei, dar și accize la combustibil, alcool și țigări.
Articolul Există posibilitatea ca TVA să crească din nou? Răspunsul premierului Bolojan apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că România nu va putea atinge în acest an ținta de deficit bugetar de 7% din PIB, estimând un nivel realist în jur de 8%, în ciuda tuturor măsurilor luate de Guvern.
„Sunt realist în privința deficitului bugetar din acest an și, poate, și pentru anul viitor. Facem tot ce este posibil pentru ca angajamentele pe care le-am luat și planurile de reducere a deficitului, de revenire pe o traiectorie asumată anul trecut de România, să fie puse în aplicare în 2025 și 2026”, a spus Bolojan.
UPDATE Bolojan, despre ineficiența din sistemul de Sănătate: Cheltuielile CNAS au crescut alarmantPremierul a subliniat că, în ultimii ani, cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut accelerat: de la 49 de miliarde lei în 2021 la o estimare de 77 de miliarde lei în vara lui 2025.
„Din martie, nu se mai plătesc sumele integrale către sistemul de Sănătate, ci doar salariile, iar în celelalte capitole s-au acumulat arierate importante”, a avertizat șeful Guvernului.
Bolojan a explicat că problema nu este lipsa resurselor, ci modul ineficient în care sunt cheltuite fondurile.
UPDATE 17:52: Bolojan, despre pensiile magistrațilorIlie Bolojan a abordat și subiectul privind pensiile magistraților în cadrul conferinței de presă.
„Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani. A treia componentă – nivelul pensiilor. Azi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. 80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. Mai există undeva ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net”, a menționat Bolojan.
UPDATE Descentralizarea jocurilor de norocO altă măsură preconizată și prezentată de Ilie Bolojan este descentralizarea autorizării jocurilor de noroc.
„Vom descentraliza jocurile de noroc. E nevoie ca primăria să stabilească o zonă. Poate fi tot orașul, sau doar o stradă sau doar un cartier unde pe bază de taxă specială primăria stabilește intensitatea. Comunitățile vor decide dacă au nevoie de jocuri de noroc sau nu, dacă unul sau 100. Azi nu au competență și sunt invadate orașele noastre”, a spus premierul.
UPDATE Bolojan: Cheltuieli record în sistemul de SănătatePremierul Ilie Bolojan anunță că „în urmă cu 10 ani, 2014-2015, ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%… Acest nivel se apropie la nivelul din Pandemie, de la 14 la 16%. Avem 20% creștere pe acest domeniu, avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau de performață. Nu are de ce”.
El afirmă că la anumite spitale costurile de personal depășesc 90%.
„Există o limitare de sporuri care este dată de 30%. Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri… Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control. Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe, și aceste medicamente inovative sunt mult mai multe decât medicamentele generice, care tratează aceleași boli”, arată el.
UPDATE Reducerea subvenției date de statPremierul Ilie Bolojan a anunțat că vor exista modificări „pentru a reduce numărul de membri în structuri de conducere și plafonarea indemnizațiilor la un nivel rezonabil”.
„E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți. Reducerea subvenției date de stat, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului”, a precizat premierul.
UPDATE 17:37 Digitalizarea ANAF, o poveste fără sfârșitBolojan a criticat ritmul lent al reformei digitale din cadrul ANAF.
„E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o povestă fără sfârșit. Nu există niciun interes la ANAF să se facă digitalizarea”, a declarat premierul.
Pentru acest lucru, Bolojan a anunțat că grup de lucru coordonat de ministrul Tánczos Barna lucrează deja la modificarea legislației fiscale. Printre priorități se numără limitarea eșalonărilor la plată și introducerea unor criterii clare de performanță pentru conducerea ANAF.
UPDATE Guvernul va propune modificarea legislației privind activitatea AMEPIP, anunță BolojanPremierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, în cadrul conferinței de presă, că Guvernul va propune modificarea legislației privind activitatea AMEPIP – instituția care gestionează participațiile statului
„Vom propune modificarea legislației pentru ca numărul de societăți gestionate de AMEPIP să scadă. În prezent, spun că gestionează 1.400 de societăți, dar în realitate nu le pot gestiona. Acest număr trebuie redus la companiile cu adevărat relevante pentru economia românească, care în niciun caz nu pot depăși 200”, a spus premierul.
UPDATE Bolojan: O altă componentă – modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a încasa veniturileO altă componentă este modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a încasa veniturile, anunță premierul Ilie Bolojan.
El afirmă că „este important să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe altă că sunt fenomene acumulate în ani de zile. Ca să combați economia neagră trebuie să faci controale serioase, se știu zonele, precum e în construcții”.
UPDATE 17:21 Bolojan: Reforma societăților unde statul e acționar majoritarPremierul Ilie Bolojan anunță, vineri, pachetul al doilea de măsuri pentru reducerea deficitului, între acestea fiind reforma societăților unde statul este acționar majoritar. „Pregătim un pachet important legat de reforma societăților comerciale ale statului. Pierderile acestora conturează un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte dintre aceste active sunt mult sub potențialul pieței. Ne propunem să obținem pierderi mai mici, o calitate mai bună a serviciilor și, poate, chiar profituri”, a spus premierul.
„Vom asigura transparența tuturor companiilor de stat, publicând toate datele legate de conducere și indicatorii de performanță. În prezent, nu există niciun indicator care să arate că o companie cu pierderi are și un plan concret de redresare. Vom modifica legislația, astfel încât indemnizațiile să fie plafonate la valori rezonabile”, a precizat Ilie Bolojan.
UPDATE Ilie Bolojan: Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai miciPremierul Bolojan spune că săptămâna aceasta a prezentat în Parlament pachetul bugetar-fiscal.
„Măsurile s-au definit exclusiv la elemente structurale. Am testat reacțiile Ecofin și ale piețelor. Au fost reacții pozitive.
Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici”, a spus Bolojan.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Surse citate de Gândul spun că Ilie Bolojan ar urma să anunțe principalele reforme care vor fi cuprinse în pachetul al doilea de măsuri fiscal-bugetare, care vizează în principal instituțiile statului.
Totodată, în momentul în care în Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, Ilie Bolojan a anunțat și principalele măsuri care vor fi cuprinse în cel de-al doilea pachet de măsuri: reforma pensiilor speciale, restructurarea ASF, ANCOM și ANRE, reducerea indemnizațiilor, dar și a numărului de membri din consiliile de administrație.
La începutul acestei luni, premierul Bolojan a prezentat primul pachet de măsuri fiscale pentru corectarea deficitului bugetar. Printre măsurile luate până în acest moment se află creșterea cotei generale de TVA la 21%, CASS de 10% pentru pensiile peste 3.000 de lei, dar și accize la combustibil, alcool și țigări.
Articolul Ilie Bolojan anunță pachetul 2 de măsuri fiscale: Reforma societăților unde statul e acționar majoritar / Bolojan, realist în privința deficitului bugetar apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că România nu va putea atinge în acest an ținta de deficit bugetar de 7% din PIB, estimând un nivel realist în jur de 8%, în ciuda tuturor măsurilor luate de Guvern.
„Sunt realist în privința deficitului bugetar din acest an și, poate, și pentru anul viitor.
Facem tot ce este posibil pentru ca angajamentele pe care le-am luat și planurile de reducere a deficitului, de revenire pe o traiectorie asumată anul trecut de România, să fie puse în aplicare în 2025 și 2026”, a spus Bolojan.
Un deficit de 7% este imposibil acumBolojan a precizat că nivelul de 7% nu este realizabil în condițiile actuale.
„Nu vom putea fi nicidecum la 7% în acest an. Nu există altă soluție realistă acum.
Facem tot posibilul și toate măsurile astfel încât să ne situăm în jur de 8%, dar nu vreau să vin cu cifre care astăzi nu au o bază solidă”, a explicat el.
România trebuie să se apropie cât mai mult de ținta convenită cu Comisia EuropeanăPentru anul viitor, șeful Guvernului a subliniat că România trebuie să se apropie cât mai mult de ținta de deficit convenită anterior cu Comisia Europeană:
„În 2026, trebuie să ne apropiem semnificativ de obiectivul asumat anul trecut. Este esențial pentru credibilitatea și stabilitatea financiară a României”.
Declarațiile premierului vin în contextul în care Guvernul a anunțat un al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
Articolul Bolojan, realist în privința deficitului bugetar: „Nu va putea coborî la 7% în 2025. Ținta realistă este de aproximativ 8%” apare prima dată în Mediafax.
„Cei care mă știu, știu că în general nu fac gesturi populiste”, declară vineri prim-ministrul Ilie Bolojan, după ce a fost întrebat dacă va adera la propunerea făcută de vicepremierul Anastasiu privind reducerea veniturilor cu câte 20% pentru a transmite un mesaj de solidaritate socială.
Întrebat, într-o conferință de presă, dacă va face și el acest pas, având în vedere că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat vineri că și-a dat 20% din salariu statului român, Bolojan a răspuns: „Fiecare om are posibilitatea să facă gesturi așa cum consideră de cuviință.
Cei care mă știu, știu că în general nu fac gesturi populiste”.
„Fiecare om decide așa cum consideră de cuviință. O să vă anunț în perioada următoare dacă va fi cazul de astfel de lucruri”, a subliniat premierul.
Articolul Bolojan, întrebat dacă își va reduce salariul cu 20%: În general, nu fac gesturi populiste apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că România trebuie să ia măsuri ferme pentru reducerea risipei din sistemul de sănătate, avertizând că ponderea cheltuielilor din bugetul național alocate acestui domeniu a crescut alarmant, fără o îmbunătățire reală a serviciilor pentru pacienți.
„Este nevoie de o reformă profundă în Sănătate.
Cheltuielile din acest sector au ajuns la 16% din totalul bugetului general consolidat – același nivel ca în perioada pandemiei – în condițiile în care percepția populației nu s-a îmbunătățit”, a spus Bolojan, în prezentarea celui de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
„Cheltuielile CNAS au crescut alarmant”Premierul a subliniat că, în ultimii ani, cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut accelerat: de la 49 de miliarde lei în 2021 la o estimare de 77 de miliarde lei în vara lui 2025.
„Mai mult, pentru a încheia anul, este nevoie de încă 14 miliarde lei.
Din martie, nu se mai plătesc sumele integrale către sistemul de Sănătate, ci doar salariile, iar în celelalte capitole s-au acumulat arierate importante”, a avertizat șeful Guvernului.
Bolojan a explicat că problema nu este lipsa resurselor, ci modul ineficient în care sunt cheltuite fondurile.
„Salariile reprezintă peste 90% din cheltuielile spitalelor. În aceste condiții, ce mai rămâne pentru pacienți?”, a întrebat retoric premierul.
Pondere disproporționată între medicamentele foarte scumpe, „inovative”, și cele ieftine care tratează eficientȘeful Executivului a acuzat și „optimizările artificiale” ale indicilor de complexitate a cazurilor, prin completarea foilor de observație cu diagnostice suplimentare, doar pentru a crește sumele decontate de CNAS.
„Nu pentru că ești mai performant, ci pentru că știi cum să scrii mai bine”, a spus Bolojan.
În privința tratamentelor, premierul a atras atenția asupra ponderii disproporționate a medicamentelor inovative, extrem de scumpe, în detrimentul celor generice, deși acestea din urmă tratează în mod eficient peste 90% din afecțiuni.
„Suntem una dintre puținele țări în care medicamentele inovative au o pondere semnificativ mai mare. Aceasta nu este o regulă, ci ar trebui să fie o excepție.
Dacă nu inversăm această balanță, vom continua să cheltuim excesiv fără impact real asupra stării de sănătate a populației”, a avertizat Bolojan.
Alt exemplu de ineficiență: Șefii de secție sunt numiți de facultăți, nu de managerii spitalelorPrintre alte exemplele de ineficiență, premierul a menționat numirea șefilor de secție de către facultăți, nu de managerii spitalelor; limitări artificiale ale sporurilor salariale, „legal optimizate” prin contribuții locale; supraprescrierea analizelor paraclinice și externalizarea acestora către sectorul privat.
„Ministerul Sănătății, CNAS și direcțiile de sănătate publică trebuie să înceteze să mai fie spectatori sau complici și să devină regulatori reali. Altfel, nu vom mai putea susține acest sistem”, a concluzionat Bolojan.
Acesta a anunțat că Guvernul va include în pachetul de reforme măsuri clare pentru responsabilizarea financiară a unităților sanitare și va condiționa alocările bugetare de performanță, transparență și eficiență.
Articolul Bolojan despre ineficiența din sistemul de Sănătate: Cheltuielile CNAS au crescut alarmant apare prima dată în Mediafax.
Premierul a anunțat vineri că unul din jaloanele pe care România trebuie să-l atingă este legat de pensionarea magistraților.
„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus – n-am ajuns încă – dar o să caut să-i duc un buchet de flori pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa”, a spus Bolojan.
Sistemul „nu mai poate continua” cu pensionări la 48 de ani în justițiePremierul a spus că „nu mai poate continua” sistemul în acest fel, cu pensionări la 48 de ani în justiție.
„De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată, dacă bine rețin, de 25 de ani după care te poți pensiona. Deci, dacă începi imediat după ce ai terminat de facultatea înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona. Este evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona. Nu știu, 30 – 35 de ani, în așa fel încât pensionarea, chiar dacă ai îndeplinit această perioadă, să se poate face nu foarte departe de vârsta standard de pensionare care este de 65 de ani și care trebuie să fie baza pentru cele mai multe dintre profesiile din România. În afară de cele unde nu e nevoie de forță sau unde nu ești în condiții, dar grave, nu faptul că ai o cameră de la vederi sau un calculator în față, pentru toate celelalte profesii voi susține întotdeauna ca vârsta de pensionare să fie într-adevăr cea standard pentru că nu mai avem oameni în economie și pentru că în câțiva ani de zile nu va mai fi cine să ne plătească pensiile”, a spus Bolojan.
Acesta a afirmat că oricine se uită la statistică, în intervalul între 55 și 65 de ani, cel puțin jumătate din această categorie de populație pe care o are România nu lucrează.
„Atunci când ești mai înțelept, cu o capacitate puternică, cu experiență mare, și poți întoarce ceva pentru țara asta. Deci, perioada după care te poți poți pensiona, vârsta standard de pensionare”, spune premierul.
Nivelul pensieiÎn ceea ce privește nivelul pensiei, Bolojan a spus că și acum există o prevedere interesantă: „Pensia este 80% din salariul brut. Rețineți: brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Acum, ce înseamnă un salariu brut? Înseamnă în general cam un salariu net plus cât? 40-50%. Înseamnă că 80% dintr-un salariu brut e mai mare decât ultimul salariu net. Deci acea virgulă, dar nu mai mare decât ultimul salariu, înseamnă că, de fapt, pensia este cât ultimul salariu. Traduc asta. Mai există undeva, într-un sistem de tip public, ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu nu cred că mai există undeva așa ceva. Și cred că o formulare corectă și cinstită, 80% din salariu net, și nu mai trebuie să pui „dar nu mai mult, din ultimul salariu”, că nu mai e cazul. Și poate se mai ia o perioadă de ceva timp, așa cum este în cazul tuturor oamenilor care lucrează, e o prevedere bună, corectă și cinstită”; a mai spus Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a precizat că acestea vor fi elementele de bază, după care se va discuta, în perioada următoare, în așa fel încât să se ajungă la o soluție în care, după consultarea magistraților și a tuturor părților interesate, să se poată veni cu o soluție corectă, atât pentru această categorie profesională, dar mai ales pentru societatea românească, „pentru că și sistemul de justiție, alături de cel politic, are nevoie să-și recăștige încrederea în ochii cetățenilor țării noastre”.
Articolul Bolojan anunță că vârsta de pensionare a magistraților trebuie crescută: „Pensie egală cu salariul nu există” apare prima dată în Mediafax.
Parlamentul Greciei a aprobat oficial vineri decizia care prevede suspendarea aprobării cererilor de azil ale migranților din Libia sau care intenționează să intre în țară în următoarele trei luni. Aprobarea a fost dată în ciuda criticilor venite din partea ONU, dar și a oficialilor europeni în materie de drepurile omului, notează Euronews.
Astfel, cererile de azil solicitate de migranții care ajung pe mare din nordul Africii vor fi suspendate, în urma creșterii „dramatice” a numărului de migranți care traversează Marea Mediterană, care au dus la aglomerarea centrelor de recepție din insula Creta.
Autoritățile din Creta se străduiesc să ofere servicii de bază, cum ar fi cazarea de bază oferită migranților, care provin din țări precum Somalia, Sudan, Egipt, Maroc, potrivit oficialilor de pe insulă.
Decizia de suspendare a cererilor de azil a trecut în Parlamentul Greciei cu 177 de voturi pentru și 74 împotrivă, în ciuda opoziției venite din partea partidelor de stânga, care au constestat amendamentul ca fiind unul neconstituțional, însă fără succes.
Potrivit ministrului Afacerilor privind Migrația din Grecia, peste 1.000 de migranți au sosit zilnic în Creta din Nordul Africii. Oficialul a descris situația ca fiind „o invazie”.
Autoritățile continuă eforturile de interceptare a ambarcațiunilor cu migranți, ducându-i la facilitățile de cazare temporară. Doar joi, mai mult de 500 de persoane au fost transferate în portul Lavrio de lângă Atena, după ce au fost interceptate în sudul insulei Creta. În aceeași zi, alți 200 de migranți au fost transferați în portul Pireu, în cadrul unei operațiuni separate.
Decizia dată de Grecia a stârnit critici din partea oficialilor ONUÎnaltul Comisariat pentru Refugiați al ONU a exprimat o „profundă îngrijorare” cu privire la decizia Greciei de a suspenda cererile de azil. Cu toate că instituția a înțeles că Grecia are dreptul de a-și gestiona propriile granițe, oficialii ONU au precizat că țara trebuie să fie „aliniată cu legile internaționale și europene” privind migrația.
Michael O’Flaherty, comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului European a criticat, de asemenea, răspunsul oficialilor de la Atena, precizând că suspendarea aprobării cererilor de azil „ar legaliza întoarcerea persoanelor într-o zonă în care se pot confrunta cu riscul de a fi torturați sau supuși altor infracțiuni, odată cu încălcarea obligațiilor internaționale ale Greciei”, notează sursa citată.
În cadrul unui discurs în Parlament, prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis a precizat că guvernul intenționează să construiască un centru de detenție în Creta, care să îi găzduiască pe migranți și a solicitat o colaborare directă între autoritățile din Libia și Gărzile de coastă din Grecia pentru a trimite înapoi bărcile care vin din Africa de Nord.
Articolul Grecia a aprobat oficial suspendarea cererilor de azil ale migranților. Reacțiile oficialilor ONU apare prima dată în Mediafax.
Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, șeful Executivului, Ilie Bolojan a subliniat că o metodă de reducere a deficitului bugetar este creșterea încasărilor la stat. „Așa cum pe bună dreptate ați observat și dumneavoastră și cum ne-au spus și cetățenii, înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasați pe cele pe care le-ați stabilit deja. aici, o direcție importantă, într-adevăr, este să ne creștem gradul de încasare”.
De asemenea, Bolojan a subliniat dificultățile acestui demers: „Nu putem face acest lucru de pe-o zi pe alta, pentru că aici sunt niște fenomene care s-au acumulat de ani de zile”.
Acesta a subliniat nevoia de înăsprirea a controalelor privind munca clandestină „pentru a combate munca la negru, trebuie să faci controale, într-adevăr, serioase și să știu zonele, cum sunt cele de construcții, de exemplu, în general, micile construcții, unde munca la negru este o constantă. Dar pentru asta trebuie să fie niște indicatori de performanță la cei care fac controale”.
Despre ANAF, prim-ministrul a declarat că este nevoie de terminarea digitalizării instituției. „E o poveste fără sfârșit”. Acesta a mai criticat reticența instituției față de acest demers, dar și lipsa de eficiență a acestuia „Nu există nici un entuziasm, așa am constatat, sau n-a fost cel puțin, la ANAF să se facă digitalizarea. Pentru că atunci se vede din analize de risc exact unde sunt problemele. Așa, dacă este un deșert de informații, vă puteți imagina că eficiența unor controale este foarte redusă”.
Insolvența și cesiunea de creanțeÎn domeniul insolvenței și cesiunii de creanțe, premierul a avertizat că actuala legislație permite abuzuri, cum ar fi transferul creanțelor către firme fantomă, ceea ce face imposibilă recuperarea datoriilor.
Bolojan a mai adăugat că „trebuie să limităm eșalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca, de a executa silit. Avem niște arierate enorme, de zeci de miliarde. Sigur, se pune întrebarea cum nu le-au văzut de s-au acumulat la acest nivel, ani de zile. Pentru asta este evident că sunt responsabilități importante în toată structura ANAF-ului”.
Propunere pentru limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere în ANAFBolojan a mai propus și limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere din ANAF. „Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și, în mod evident, obiective de performanță cuantificabile, pentru că avem probleme destul de serioase în toată țara”.
În final, premierul a propus și un sistem de recompensare: „Sisteme de premiere a performanței, dar nu pe sumele care sunt impuse în procese verbale, ci pe sumele efectiv încasate. V-aș da exemplu, într-o lună, sume impuse 1,3 miliarde, sume încasate 330 de milioane, deci 25%. Dacă e premiem pentru sumele impuse, n-am făcut nimic, așa cum se vede”.
Articolul Bolojan anunță noi modificări în legislația fiscală: Trebuie să ne creștem gradul de încasare apare prima dată în Mediafax.
