Ce știm până acum: Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului, susținând că atacul este un răspuns la loviturile israeliene asupra Beirutului. Israelul afirmă că a interceptat rachetele, dar tensiunile rămân ridicate, iar oficiali israelieni vorbesc deja despre o posibilă ripostă. În același timp, Donald Trump a făcut apel la calm, cerând Iranului să revină la negocieri și anunțând că îl va suna pe Benjamin Netanyahu pentru a-i transmite să nu răspundă militar.
UPDATE Trump îi cere lui Netanyahu să nu ripostezeTrump a declarat într-un interviu că îl suna „chiar în acel moment” pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu pentru a-i spune să nu riposteze.
„Rachetele iraniene nu au lovit pe nimeni. Sper ca Israelul să nu riposteze. Dacă Bibi le va răspunde cu un atac, situația se va prelungi la fel cum s-a întâmplat în ultimii 47 de ani sau în ultimii 3.000 de ani.”
„Suntem foarte aproape de un acord final cu Iranul. Va fi un acord bun. Nu vreau să se destrame din cauza a ceea ce se întâmplă acum”, a adăugat Trump.
„Sunt pe cale să-l sun chiar acum pe Bibi și să-i spun să nu riposteze. Amândoi și-au făcut deja partea. Israelul a avut atacul său, iar Iranul a avut atacul său. Nu avem nevoie de încă unul”, a precizat Trump
UPDATE „Teheranul trebuie să ardă”: reacție dură din Israel după atacul Iranului cu racheteMinistrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a transmis un mesaj dur după noile atacuri lansate de Iran asupra Israelului, în timp ce tensiunile din regiune cresc rapid.
„În această seară, Teheranul trebuie să ardă!”, a scris Ben-Gvir, în ebraică, într-o scurtă postare publicată pe X.
Publicația americană Axios citează un oficial israelian care a precizat că Israelul intenționează să riposteze la atacul iranian.
UPDATE Iranul explică atacurile din acestă noapteGarda Revoluționară Islamică din Iran (IRGC) afirmă într-o declarație că atacurile din această seară asupra Israelului „au servit drept avertisment”.
Aceasta adaugă că, în cazul în care „actele de agresiune” ale Israelului – referindu-se la atacul asupra Libanului de mai devreme – se vor repeta, răspunsurile ulterioare vor fi „mai ample”, vizând „toate” țintele americane și israeliene din regiune.
IRGC a afirmat că a vizat baza aeriană Ramat David, situată la sud-est de Haifa, folosind rachete balistice.
UPDATE Trump mesaj către Iran după atacul cu rachetePreședintele SUA, Donald Trump, a îndemnat Iranul să se întoarcă la masa negocierilor, după ce acesta a lansat rachete asupra nordului Israelului.
„Ce aș sugera Iranului: Ați lansat rachetele, ajunge. Întoarceți-vă la masa negocierilor și ajungeți la un acord”, a declarat Trump pentru Fox News.
UPDATE Donald Trump a fost informat. Iran a lansat un al doilea val de racheteAxios relatează că Donald Trump a fost informat cu privire la situație, în contextul în care Israelul semnalează un al doilea val de rachete lansate din Iran.
Iranul a lansat un atac asupra IsraeluluiTeheranul susține că atacul reprezintă un răspuns la loviturile israeliene asupra Beirutului. Ebrahim Rezaei, consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului și purtător de cuvânt al comisiei pentru securitate națională și politică externă, a declarat că Iranul a avertizat în mod repetat că nu va tolera încălcarea armistițiului și atacurile asupra Libanului.
„Agresorii au primit răspunsul în această seară”, a spus Rezaei.
Oficialul iranian avertizase anterior că Teheranul va da un răspuns „dureros” atacului israelian asupra Beirutului, unde armata israeliană a transmis că a lovit un centru de comandă al Hezbollah.
Atacul Iranului vine după ce Israelul a efectuat lovituri asupra unor ținte din capitala Libanului, într-o zonă considerată bastion al grupării Hezbollah, aliată a Teheranului.
Israelul susține că a interceptat toate rachetele lansate de IranIsraelul a anunțat, în această seară, că a interceptat toate rachetele lansate până acum de Iran, în timp ce armata israeliană a transmis că a detectat noi lansări de pe teritoriul iranian.
Potrivit Forțelor de Apărare ale Israelului, sistemele defensive sunt în funcțiune pentru a intercepta amenințările. Armata israeliană anunțase anterior că se pregătește pentru posibile tiruri asupra Israelului în următoarele ore.
Atacul din acestă seară complică și mai mult eforturile de prelungire a unei armistiții fragile între Washington, Tel Aviv și Teheran.
„În această seară, Teheranul trebuie să ardă!”, a scris Ben-Gvir, în ebraică, într-o scurtă postare publicată pe X.
Declarația ministrului de extremă dreapta vine după ce Iranul a lansat rachete către Israel, într-un atac prezentat de Teheran drept răspuns la loviturile israeliene asupra Beirutului. Potrivit armatei israeliene, rachetele lansate până acum au fost interceptate, însă au fost detectate și noi lansări din Iran.
Atacurile iraniene au vizat nordul Israelului și marchează prima lovitură directă cu rachete a Iranului asupra Israelului de la armistițiul din aprilie, care a suspendat confruntarea militară dintre SUA, Israel și Iran.
Ebrahim Rezaei, consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului, a declarat că Teheranul avertizase în repetate rânduri că nu va tolera încălcări ale armistițiului și atacuri asupra Libanului.
„Agresorii au primit răspunsul în această seară”, a spus Rezaei.
Escaladarea vine după ce Israelul a lovit ținte în Beirut, armata israeliană susținând că a vizat un centru de comandă al Hezbollah. Gruparea libaneză, aliată a Iranului, are o prezență puternică în suburbiile sudice ale capitalei Libanului.
Axios relatează că Donald Trump a fost informat cu privire la situație, în contextul în care Israelul semnalează un al doilea val de rachete lansate din Iran.
Publicația americană citează un oficial israelian care a precizat că Israelul intenționează să riposteze la atacul iranian.
„A existat o poziție și scrisă și verbală, destul de fermă, cu privire la așteptarea României ca astfel de lucruri să fie anunțate. Acum, eu înțeleg și bucata cealaltă. Ucraina este o țară aflată în război. Într-o țară aflată în război, prioritățile au o dinamică fantastică. Trebuie să ni se clarifice din partea Ucrainei cu niște dovezi, dacă au știut mai devreme și n-au anunțat, dacă abia atunci au știut și ei, cu 20 de minute înainte, care a fost preocuparea Ucrainei în respectiva zonă cu aceste drone, n-au vrut ei să vină, poate, până acolo cu ele, dar de la ei au plecat, că ăsta e un lucru cert, și ce ținte ar fi avut în Marea Neagră”, a spus Radu Miruță, duminică seara, la B1TV, precizând că România așteaptă răspunsuri.
Mai mult, el susține că aceste clarificări „trebuie să vină și din partea părții ucrainene”, „nu neapărat să umblăm noi să le obținem”.
Ministrul Apărării a spus care este „așteptarea” lui de la Ucraina: „Atunci când, dacă se întâmplă să pierzi controlul, fie că e dronă aeriană, fie că este dronă maritimă cu încărcătură, e legitim să pui mâna pe telefon și să anunți instituțiile de România că s-ar putea să găsească așa ceva. Ceea ce acum nu s-a întâmplat, decât cu 20 de minute înainte ca ea să se autodetoneze”.
Premierul a precizat că a reușit să adune partidele din fosta coaliție cu un program de guvernare „pe care l-au semnat cu toții”.
„Știam că atunci când faci un astfel de program de guvernare care corectează deficite, vă rog să mă credeți că nu s-a văzut nicăieri în lumea asta corectări de deficite fără niște costuri”, a declarat Bolojan.
Acesta a precizat că a fost nevoie ca Guvernul să vină cu „măsuri economice” care să creeze condiții „pentru a scădea prețul din energie, pentru a crește productivitatea, nu pentru a scădea salariu minim”.
„Dar dacă în sistemul de stat noi am făcut doar angajări în care am crescut salariile peste un nivel sustenabil, am ajuns în situația în care România, conform analizelor pe care le avem, are venituri din produsul intern brut într-o pondere de 30% la bugetul de stat, în timp ce media țărilor europene au 40% venituri la bugetul de stat din PIB, deci ei din bogăția totală a țării au 40% să rezolve problemele cetățenilor, noi avem 30% să rezolvăm”, a afirmat Ilie Bolojan.
Creșterea salariului minim și scumpirile din energie au creat presiune miciile companiiPremierul a precizat că, factori precum această creștere anuală a salariului minim sau scumpirea prețurilor la energie au creat o presiune puternică pe companiile „cu valori adăugate destul de mici”, dar și „în toată economia unde ponderea costului de salarii sau a energiei a avut un impact mai mare în costurile firmei.
„Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat după 2019-2020, vedem o anumită dinamică și s-au închis companii, s-au pierdut locuri de muncă și în anumite zone ale țării, mai îndepărtate de marile orașe din România, de oportunități, mulți români au perceput asta ca o afectare a șansei lor, pentru că acel loc de muncă nu foarte bine plătit, dar care exista s-a desființat”, a explicat Bolojan.
În continuarea exemplului referitor la modul în care statele din afară își gestionează bugetele, Bolojan a precizat:
„Din acel 40% pe care le au, ponderea cheltuielor cu salariile este undeva maxim 25% în medie, iar noi avem 39-40% pondere. Deci noi, din puținul pe care îl avem să rezolvăm problemele cetățenilor, o pondere mult mai mare o folosim cu cheltuielile aparatului de stat cu partea de salarizare și indiferent cine vine în guvernare”, a declarat Ilie Bolojan.
În încheierea ideei sale, premierul interimar demis, Ilie Bolojan, a precizat că următorul Guvern va trebui să adreseze aceste chestiuni.
„Dacă nu atacă aceste probleme, aceste provocări, aceste crize pe care le avem, n-a făcut nimic”, a conchis Bolojan.
„Discutăm de o tehnologie care e dezvoltată de vreun an de zile, iar pe zona militară echipamente pentru a descoperi în larg aceste drone nu avem în acest moment”, a declarat Radu Miruță, duminică seara, la B1TV.
ntrebat cine ar fi trebuit să vadă drona care a ajuns în Portul Constanța, ministrul a spus că în larg are responsabilități în acest sens și Armata, „dar pe dimensiunea acestei drone nu vedem așa ceva”, iar în zona de coastă „există responsabilitate la Garda de coastă. În zona de port există responsabilitate la Poliția de frontieră și Autoritatea Navală Română”.
„Producătorii de drone nu stau pe loc”Ministrul Apărării a avorbit și despre echipamentele pe care România urmează să le cumpere prin SAFE.
„Urmează să fie livrat începând până la un an, un an și jumătate. Vor veni niște capabilități suplimentare luna viitoare, care vor rezolva puțin parte din ce lipsește”, a spus Miruță.
El a atras atenția însă că nici producătorii de drone „nu stau pe loc” și că tehnologia evoluează de la lună la lună.
„Dacă amprenta termică a unui motor era la o anumită sensibilitate acum o jumătate de an, acum modul în care au schimbat caracteristicile motorului, eliminarea căldurii prin radiatoare suplimentare și prin evacuări multiple, fac că amprenta termică să scadă. Amprenta tehnică înseamnă căldura pe care o emite o dronă, care de fapt este factorul în funcție de care diverse dispozitive cu infraroșu pot să o intercepteze”, a explicat ministrul.
Miruță spune că e nedrept să fie blamați militarii Armatei Române că nu reușesc să dea cu dronele jos: „Cei care trebuie să fie blamați sunt politicienii care au crezut că Armata Română este o zonă în care să se facă afaceri pe înzestrare”.
O dronă maritimă s-a autodetonat vineri în apropierea terminalelor petroliere, iar autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție și au emis mesaj Ro-Alert pentru populație.ISU Vrancea anunță că, după executarea recunoașterii în teren, s-a constatat că sunt 50 de gospodării afectate din cauza apei revărsate și 80 de persoane, dintre care 20 de minori, care sunt în proces de evacuare.
Adâncimea apei în curți este de aproximativ 30-40 cm, iar în unele locuințe este de aproximativ 10 cm.
Nu sunt persoane care necesită îngrijiri medicale.
ȘTIREA INIȚIALĂ:ISU Vrancea anunță duminică seara că, în urma ploilor din ultimele ore, debitul râului Slimnic a crescut semnificativ, provocând ruperea unui mal de pământ și punând în pericol aproximativ 20 de gospodării din localitatea Bogza.
În urma recunoașterii făcute la fața locului, a fost luată măsura evacuării preventive a 40 de persoane.
La fața locului au fost mobilizate două autospeciale de primă intervenție și comandă, o autospecială pentru stingere, două motopompe, un microbuz pentru transportul persoanelor evacuate și două bărci.
Intervenția este în desfășurare.
Iată recomandările pompierilor pentru populație:
– să evite deplasările în zonele afectate de fenomene periculoase;
– să nu traverseze cursuri de apă cu debite crescute;
– să își asigure obiectele care pot fi luate de vânt;
– să urmărească informațiile și recomandările transmise de autorități.
„Pentru a pregăti cât mai bine achizițiile, în ultimele zile am organizat întâlniri tehnice cu reprezentanții unor furnizori importanți de tramvaie și troleibuze, interesați de viitoarele licitații”, a anunțat Primăria Capitalei, într-o postare publicată pe Facebook.
Primăria a anunțat că în cadrul întâlnirilor tehnice au participat companiile Anadolu, Solaris, BMC și Automatica Mobility, cu oferte de achiziții pentru troleibuze, în timp ce companii precum Astra, Bozankaya, Škoda și Pesa, pentru achizițiile de tramvaie.
Întâlnirile au avut loc după încheierea perioadei de consultare de piață a caietelor de sarcini, perioadă în care companiile interesate au transmis observații, recomandări și solicitări de clarificare, potrivit Primăriei Capitalei.
„Ne dorim să lansăm licitațiile cât mai curând și să atragem cât mai multe oferte. De aceea, analizăm toate propunerile primite și clarificăm din timp aspectele tehnice, astfel încât procedurile să se desfășoare mai rapid și mai eficient”, anunță instituția.
Noile condiții cerute de Primăria CapitaleiAutobuzele și tramvaiele trebuie să fie moderne, cu aer condiționat, rampe pentru persoanele cu mobilitate redusă, sisteme audio-video de informare a călătorilor, camere video, validatoare contactless și prize USB. De asemenea, trebuie să aibă și sisteme moderne de siguranță și asistență la conducere.
Cele 79 de tramvaie noi sunt legate de două proiecte demarate de Primăria Capitalei, respectiv modernizarea a aproximativ 50 kilometri de linii de tramvai și extinderea liniei de tramvai din Prelungirea Ghencea.
Potrivit AP, imaginile televizate l-au arătat pe Eriksen, în vârstă de 34 de ani, ținându-se cu ambele mâini de piept în minutul 65 al meciului amical dintre Danemarca și Ucrainei, disputat la Nature Energy Park din Odense.
În următoarea imagine televizată, Eriksen era la pământ, înconjurat de jucători.
Meciul a fost abandonat.
Federația danează a anunțat că fotbalistul este conștient.
„Christian Eriksen este conștient și, având în vedere circumstanțele, se simte bine”, a declarat federația într-o postare pe X.
Eriksen s-a mai prăbușit pe teren din cauza unor probleme cardiace în timpul meciului de deschidere al Danemarcei din grupele Campionatului European din 2021, împotriva Finlandei. El a primit îngrijiri medicale îndelungate înainte de a-și recăpăta cunoștința.
Nici Danemarca, nici Ucraina nu s-au calificat la Cupa Mondială.
„Gândurile noastre sunt alături de Christian Eriksen și de întreaga familie a fotbalului danez”, a transmis Echipa Națională de fotbal a României.
Agenția națională de știri din Liban, aflată sub controlul statului, a anunțat că două persoane au fost ucise și 11 rănite. Atacul a lovit o clădire de locuințe, avariind patru dintre cele șapte etaje ale acesteia. În dărâmături a fost găsită o muniție neexplodată, potrivit Associated Press.
Iranul a avertizat că un atac asupra Beirutului ar reaprinde un război pe scară largă în Orientul Mijlociu, chiar în contextul în care Pakistanul încearcă să relanseze negocierile dintre Teheran și Washington. Iranul dorește ca acordul să includă și încetarea războiului din Liban.
„Blocada navală (n.r. – a SUA) impusă poporului iranian, alături de undă verde dată astăzi de Washington regimului sionist, face ca bazele și obiectivele militare ale SUA și Israelului din regiune să devină ținte legitime”, a declarat Mohammad Bagher Qalibaf pe X.
Atacul, o ripostăBiroul de comunicare al premierului israelian Benjamin Netanyahu a precizat că acțiunea a fost o ripostă la atacurile săvârșite de gruparea Hezbollah, susținută de Iran.
Biroul lui Netanyahu susține că Israelul a vizat în cadrul atacului „centre de comandă” ale Hezbollah din cartierele urbane extinse.
„Îi lovim foarte puternic și știm că Hezbollah este pe fugă”, a declarat Netanyahu în fața cabinetului său. Armata israeliană a precizat că „au fost luate măsuri pentru a reduce la minimum victimele în rândul civililor”, inclusiv prin supraveghere aeriană.
Trump anunța că Israel și Hezbollah au convenit să înceteze lupteleReamintim că, la 1 iunie, Trump anunța că Israel și Hezbollah au convenit să înceteze luptele, după o convorbire telefonică cu Benjamin „Bibi” Netanyahu, afirmând că i-ar fi promis că-și va retrage trupele. Cu Hezbollah, armistițiul ar fi fost negociat prin interpuși.
Cu toate acestea, la o zi după, Israelul a atacat din nou sudul Libanului, ucigând 8 cetățeni.
Casa Albă nu a comentat atacul. Cu toate acestea, un înalt oficial american a precizat că Washingtonul nu a fost surprins de atacul de la Beirut. Acesta, care a vorbit sub condiția anonimatului, nu a dorit să precizeze dacă SUA au fost informate în prealabil cu privire la atac.
Banca a anunțat, într-un comunicat, că va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței.
„BRD a luat cunoștință de anunțul public al Consiliului Concurenței privind decizia în cadrul investigației referitoare la mecanismul de stabilire a ratei ROBOR în raport cu cele 10 bănci comerciale participante și își exprimă dezacordul ferm față de concluziile acesteia. După comunicarea deciziei și analiza considerentelor pe care se întemeiază, banca va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței”, se arată în comunicat.
Reprezentanții băncii susțin că BRD a avut o conduită „conformă cu cadrul legal și de reglementare aplicabil”.
„BRD a respectat întocmai regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR, acționând în litera și spiritul reglementărilor în vigoare. Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune”, se mai spune în comunicat.
„Impact asupra întregului sistem bancar”Reprezentanții BRD spun că sunt încrezători că „instanțele competente vor clarifica pe deplin această situație, vor restabili o interpretare corectă a cadrului aplicabil și vor exclude ipoteza oricărei încălcări a reglementărilor de concurență”.
Aceștia mai arată că „impactul reputațional generat de această decizie afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale”.
Consiliul Concurenței a anunțat duminică faptul că a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Potrivit Consiliului Concurenței, BRD-Groupe Société Générale SA a fost amendată cu 412,47 milioane lei.
În urma amenzilor date de Consiliul Concurenței, senatoarea independentă, Victoria Stoiciu a precizat că, fără instituții puternice, „piața liberă” rămâne un mit. Ea a explicat că „marile corporații tind să se regleze în detrimentul clientului”, afirmând că bănicle „s-au coordonat”, formând „un fel de cartel pentru a manipula rata ROBOR”, explicând că demersul băncilor a determinat ca cetățenii să plătească rate mai mari.
Managerul TNOMID, Radu Petrovici, a sesizat Ministerul Culturii, cel care are în subordine Teatrul Național de Operetă, cu privire la acuzațiile formulate și a cerut, încă din 2025, declanșarea unei anchete. Sursele noastre afirmă însă că nici până la acest moment nu s-a comunicat vreun lucru în legătură cu acest caz.
În 2025, Ministerul Culturii a înregistrat sesizarea oficială transmisă de conducerea TNOMID privind presupuse fapte de hărțuire sexuală și morală care ar fi avut loc în cadrul instituției.
”Deocamdată, nu s-a comunicat nimic în legătură cu ancheta”Documentația transmisă includea raportul unei comisii de cercetare disciplinară prealabilă, precum și declarații ale persoanelor care au reclamat situația. Cu toate că a trecut un an de atunci, persoanele care au semnalat presupusele abuzuri n-au fost înștiințate nici până acum ce măsuri concrete au fost dispuse de Ministerul Culturii în urma acestei sesizări și care au fost concluziile cercetărilor efectuate.
Surse Mediafax susțin că nu a existat o comunicare publică privind rezultatul verificărilor și nici o clarificare oficială referitoare la modul în care au fost tratate informațiile transmise: ”Deocamdată, nouă, celor care am suportat toate abuzurile, nu ni s-a comunicat nimic în legătură cu ancheta. Până la un răspuns oficial, pe care nu l-am primit, cu toate că a trecut peste un an, rămâne faptul că sesizarea noastră există, a fost înregistrată și privea acuzații de o gravitate considerabilă, care depășesc cu mult sfera unor simple nereguli administrative”.
Mediafax a solicitat un punct de vedere și conducerii TNOMID, dar aceasta ne-a recomandat să ne adresăm Ministerului Culturii.
Scandalurile de țin scai de Ministerul CulturiiDoar că la Ministerul Culturii, situația este tulbure. Ministrul Andras Demeter și-a anunțat oficial demisia din funcție printr-o postare publicată pe Facebook, după scandalul izbucnit în urma declarațiilor controversate privind „interesul național”.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a confirmat oficial demisia ministrului Culturii, András István Demeter, după scandalul provocat de declarațiile controversate atribuite acestuia. „Domnul ministru a demisionat. Premierul a luat act de această demisie. Ea este, cum ar veni, ireversibilă. Domnul ministru Demeter András părăsește funcția”, a declarat Ioana Dogioiu.
Ministrul desemnat din partea UDMR a transmis, la sfârșitul lunii mai, că și-a depus mandatul „fără ezitare” pe masa premierului și a susținut că nu s-a „agățat niciodată de scaun”. Demisia a venit după mai multe zile de tensiuni publice și reacții dure generate de afirmațiile sale, inclusiv din interiorul UDMR, formațiune care i-a cerut oficial retragerea din Guvern.
Demeter András István: „Îmi cer scuze celor care se simt jigniți”În mesajul publicat online, fostul ministru al Culturii a declarat că regretă efectele pe care declarațiile sale le-au avut asupra societății și și-a prezentat scuzele celor care s-au simțit jigniți sau trădați. „Îmi cer scuze față de cei care se simt jigniți și față de cei care se simt trădați”, a transmis acesta în postarea publică.
András István Demeter a susținut că toate acțiunile sale au fost făcute „în interes cultural național” și în spiritul interculturalității din România. Acesta a afirmat că activitatea și deciziile sale demonstrează contrariul acuzațiilor care i se aduc în prezent.
Totodată, ministrul a subliniat că a mai renunțat și în trecut la funcții importante atunci când a considerat că aceasta este soluția corectă, amintind mandatele sale de director de teatru și președinte al radioului public.
Flavio Cobolli a forțat disputarea unui set decisiv în finala de la Roland Garros împotriva lui Alexander Zverev. Italianul a câștigat un al patrulea set dramatic împotriva germanului, egalând scorul la 1-6, 6-4, 4-6, 7-6(5).
În ultimul set, germanul s-a impus cu 6-1.
Meciul a durat 4 ore și 19 minute.
Cobolli a jucat prima sa finală de Grand Slam și va urca săptămâna viitoare în Top 10 al clasamentului ATP.
Pentru Zverev, care a fost cap de serie numărul doi, aceasta a fost patra sa finală de Grand Slam.
El a pierdut anterior în fața lui Dominic Thiem în finala US Open din 2020, în fața lui Carlos Alcaraz în finala de la Roland Garros din 2024 și a fost învins de Jannik Sinner în finala Australian Open din 2025.
„Mă ajungi din urmă”, i-a spus Lewis Hamilton, care deține cele mai multe victorii din istorie, 105, lui Antonelli după ce italianul de 19 ani l-a învins duminică la Monaco, potrivit AP.
Antonelli l-a înlocuit pe Hamilton la Mercedes anul trecut și a câștigat prima sa cursă abia în martie. Acum are cinci victorii consecutive și un avans considerabil de 66 de puncte față de Hamilton.
Antonelli a spus că a trebuit să-și recâștige concentrarea, dar a rămas calm când cursa a fost oprită și a părut pentru scurt timp că va fi abandonată.
Antonelli era pe cale să câștige cu 10 tururi înainte de final, când cursa a fost întreruptă cu steag roșu după ce porțiuni de asfalt s-au desprins și două mașini s-au ciocnit.
După un timp, oficialii au anunțat că cursa va fi reluată. Antonelli a preluat din nou controlul și a devenit cel mai tânăr câștigător de F1 din Monaco.
„Vă mulțumesc foarte mult, băieți, mașina a fost o bestie astăzi”, le-a spus el colegilor din echipa Mercedes.
Hamilton a terminat al doilea, iar Isack Hadjar a urcat pe podium pe locul al treilea pentru Red Bull.
„Amendă istorică de peste 700 de milioane de euro pentru marile bănci din România, pentru că s-au coordonat și au făcut, practic, un fel de cartel pentru a manipula rata ROBOR. Bravo, Consiliul Concurenței!”, a scris senatoarea independentă, într-o postare publicată pe Facebook.
Potrivit senatoarei, episodul este „o palmă zdravănă pentru toți cei care încă mai cred, cu o naivitate aproape religioasă, că piața liberă se autoreglează singură și că statul nu ar trebui să intervină niciodată”.
Stoiciu afirmă că, „marile corporații tind să «se regleze» în detrimentul clientului”.
„ROBOR mai mare înseamnă că toți am plătit rate mai mari la bănci, doar pentru că ele au avut forța de a fenta concurența”, explică senatoarea.
„Lăcomia și dorința de profit rapid bat adesea fair-play-ul economic. Fără instituții ale statului care să fie puternice, independente și profesioniste, conceptul de «piață liberă» rămâne doar un mit”, conchide Stoiciu.
Reamintim că duminică, Consiliul Concurenței a anunțat că a amendat 10 bănci cu peste 710 milioane de euro, pentru încălcarea Legii Concurenței și Tratatului privind funcționarea UE, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire ROBOR.
Stoiciu este fosta senatoare PSD care și-a dat demisia în urma deciziei PSD de a iniția o moțiune de cenzură cu AUR. Ea a refuzat să semneze moțiunea de cenzură comună, anunțându-și apoi demisia pe rețelele sociale.
