Сборщик RSS-лент

Pomicultura locală are o problemă sistemică, iar pentru a încetini importurile de mere şi pere, care trec de 120 de milioane de euro anual, România trebuie să lucreze pe întregul lanţ: de la investiţii în livezi moderne, cu sisteme antiîngheţ şi antigrindină, până la asocierea micilor fermieri, care pot livra împreună cantităţi mai mari, şi susţinerea investiţiilor în depozitare.

Românii continuă să aloce bani pentru vacanţe în străi­nătate chiar şi într-un con­text economic complicat, după cum arată datele statis­tice. Nu toţi jucătorii din turism beneficiază însă de acest apetit, existând unii care raportează scăderi. Pe de altă parte, ca de fiecare dată, există şi cei care anunţă creşteri de vânzări în pofida presiunilor economice.

Bursa de Valori Bucureşti a oferit în primele luni ale anului unele dintre cele mai mari randamente din Uniunea Europeană, indicii BET şi BET-TR au atins maxime succesive, iar numărul investitorilor activi a urcat la un nivel istoric.

Bugetul general consolidat a încheiat primele şapte luni din 2026 cu un deficit de 48,08 mld. lei, cu 28,36 mld. lei mai mic decât în perioada similară din 2025, când deficitul ajunsese la 76,44 mld. lei. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, în condiţiile în care veniturile statului au crescut într-un ritm de aproape patru ori mai rapid decât cheltuielile, arată datele publicate luni de Ministerul Finanţelor.

Adelina Stoian a intrat în antreprenoriat a­proa­­pe din întâm­plare, după ce a lăsat domeniul bancar, în care a lucrat timp de mai mulţi ani, şi a transformat pasiunea moştenită de la mama sa într-o cofetărie. Cadesto, un business care a pornit cu o cofetărie clasică, cu vitrinp şi produse pregătite pentru clienţii care intrau în magazin, s-a transformat într-o afacere care se concentrează pe evenimente, fără a mai avea o unitate fizică în care să îşi poată primi clienţii, dar cu un business construit în jurul unor relaţii cu zeci de alte afaceri.

Noul centru chirurgical cardiovascular din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş, o investiţie de 150 mil. euro prin PNRR, a fost finalizat în mai puţin de 17 luni, mai exact în 500 de zile.

Eazy Asigurări, care şi-a făcut debutul pe piaţă la mijlocul anului 2024, a ajuns la 750.000 de poliţe vândute şi 7.000 de vehicule asigurate odată cu dezvoltarea portofoliului CASCO, a spus Cristian Ionescu, CEO al Eazy Asigurări, la emisiunea de business ZF Live.

Access Workspace România, divizia timişoreană a grupului britanic de software The Access Group, cu aproape 1.300 de angajaţi, LSEG Business Services, centrul de tehnologie al grupului bursei de la Londra, Accesa IT Systems din Cluj sau Zitec din Bucureşti se numără printre firmele de IT&C care au reuşit să-şi majoreze cifra de afaceri în fiecare an din 2020 încoace

După luni de negocieri şi în ciuda faptului că România a ratat jalonul din PNRR privind reforma salarizării bugetarilor, Ministerul Muncii a publicat la finalul săptămânii trecute forma pe care o consideră finală a noii legi a salarizării unitare.

Liviu Popescu este jurnalist ZF din 2014, iar în 2016 a devenit editor pe piaţa de capital fiind responsabil pentru pagina de Burse a Ziarului Financiar. Liviu este absolvent al Academiei de Studii Econo­mice, Comerţ şi REI, pasionat de fotogra­fie wildlife, iar de acum înainte vă veţi întâl­ni cu el şi la emisiunea ZF Gen Z.

Evenimentele dedicate artei sunt din ce în ce mai vizibile şi aduc în România acea normalitate legată de promovarea frumosului vizibilă în Viena şi Paris. Ga­le­riile de artă au un rol fundamental în „descoperirea“ acestui simţ artistic, pentru că ele facilitează interacţiunea între artişti şi colecţionari, explică Andrei Jecza, fondatorul Jecza Gallery, într-o conversaţie cu CEC Bank pentru afaceri româneşti.

Luna septembrie vine cu re­ve­nirea la ritmul obişnuit: dimineţi mai aglomerate, drumuri spre şcoală sau birou, liste de lucruri de făcut şi mai puţin timp pentru pauzele de lec­tură. În acest context, audio­bookurile trans­formă momentele din­tre două activităţi în ocazii de a asculta o po­ves­te, un roman sau o carte care altfel ar rămâne pe lista de „citit când am timp“.

Acţiunile BănciiTransilvania (TLV) sunt cele mai tranzacţionate în exerciţiul de investiţii organizat de ZF împreună cu Estinvest şi Bursa de Valori Bucureşti, la care s-au înscris până acum circa 230 de participanţi, a spus luni, la ZF Deschiderea de astăzi, Marcel Murgoci, Estinvest.

Dolly Parton, regina muzicii country din SUA, a fost şi regina unui imperiu de afaceri de sute de milioane de dolari, construit de la zero. S-a năs­cut săracă. Iar când a ajuns în vârful carierei nu s-a sfiit să dea sfaturi, care sunt dintre cele mai simple: „Să nu fugi de muncă. Să nu fugi de înţelep­ciunea altora mai deştepţi decât tine. Să ai grijă să arăţi bine şi să nu faci pe şeful cu toţi cei din jurul tău“.

Sphera Franchise Group (SFG), operatorul KFC, Pizza Hut, Taco Bell şi Cioccolatitaliani, a raportat venituri de 376,6 mil. lei în T2/2026, în scădere cu 1,6% an/an, pe fondul unui consum mai prudent în România.

Mircia Dumitrescu, membru titular al Academiei Române, supranumit și „patriarhul graficii românești”, va expune la Târgu Jiu lucrări de desen și sculptură.

Expoziția, care va fi vernisată joi, 3 septembrie, este gândită să depășească spațiul expozițional propriu-zis, lucrările urmând să fie prezentate atât în interiorul Muzeului Național Constantin Brâncuși, cât și în curtea acestuia.

Alături de creațiile academicianului vor fi expuse desene și acuarele ale artistei Alina Roșca, dispărută prematur și considerată unul dintre talentele importante ale graficii și gravurii românești din perioada de dinainte și de după 1989.

„Fiecare dintre aceste manifestări artistice este construită în relație cu celelalte, pentru a oferi publicului experiența unui demers integrativ, în care arta, cu diferitele sale forme de expresie, definește personalități și destine artistice”, a explicat Denisa Șuță, managerul Muzeului Național Constantin Brâncuși.

Cele două expoziții sunt curatoriate de criticul de artă și jurnalistul Mimi Necula.

De la desen și sculptură la muzică și film

Proiectul nu se limitează la artele vizuale. Întâlnirea dintre diferite forme de expresie artistică va fi completată de un recital susținut de Ion Bogdan Ștefănescu, prim-flautist al Filarmonicii George Enescu și profesor la Universitatea Națională de Muzică București.

Tot joi, la Târgu Jiu, va avea loc lansarea națională a proiectului „Video Forum Virtual al Artiștilor Români de Pretutindeni”, realizat de Daniela Voicilă și Bogdan Drăgulescu, prin Fantasia Internațional și Centrul Cultural ART4ALL.

Proiectul cuprinde o expoziție foto-video și cinci filme despre artiști români contemporani: graficianul Mircia Dumitrescu, sculptorii Mircea Roman și Aurel Vlad, pictorul George Tzipoia și artista textilistă Ruxandra Sibil Mermeze. Dintre acestea, la muzeu vor fi proiectate cele despre Mircia Dumitrescu, George Tzipoia și Ruxandra Sibil Mermeze.

Mircia Dumitrescu, de la grafică și gravură la sculptură

Mircia Dumitrescu a devenit, în 2025, cel de-al nouălea artist vizual membru titular al Academiei Române. Grafician, gravor, sculptor și ilustrator de carte, artistul ocupă un loc aparte în arta românească contemporană, fiind supranumit de-a lungul timpului „patriarhul graficii românești”.

Expoziția de la Târgu Jiu urmează unui amplu periplu expozițional al artistului în Republica Moldova și continuă seria proiectelor dedicate aniversării lui Constantin Brâncuși.

Artistul a participat și la proiectul internațional „BRÂNCUȘI 150”, care a reunit 29 de graficieni români și a fost prezentat în 21 de țări de pe șase continente.

Brâncuși 150, un an de artă fără granițe

Evenimentul din septembrie face parte din amplul program desfășurat în 2026 de Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, anul în care se împlinesc 150 de ani de la nașterea sculptorului.

Programul a debutat pe 19 februarie cu proiectul internațional „BRÂNCUȘI 150”. Lucrările a 29 de artiști români contemporani au fost expuse simultan în 21 de țări de pe șase continente, într-o premieră pentru arta românească. Au urmat expoziții de artă contemporană, proiecte multimedia și muzicale, precum și prima ediție a Trienalei Internaționale de Sculptură „Constantin Brâncuși”.

Muzeul, găzduit de casa în care a locuit Brâncuși

Muzeul Constantin Brâncuși funcționează în Casa „Barbu Gănescu”, clădirea în care sculptorul român a fost găzduit în perioada 1937-1938, când lucra la realizarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu.

În curtea muzeului se află și „Mesele de piatră aranjate de Constantin Brâncuși”, cunoscute drept „Grădina cu vietăți de piatră”, precum și „Masa rotundă”, o altă piesă realizată de sculptor, la care acesta a renunțat ulterior.

„Așa cum ne-am angajat, până la termenul-limită de astăzi, 31 august 2026, am îndeplinit toate condițiile pentru a aduce acasă miile de miliarde de forinți din fondurile europene. Acum pot veni banii de la Bruxelles!”, a transmis luni Péter Magyar.

„Asta a fost treabă de bărbați”, și-a încheiat Magyar mesajul, mulțumindu-le tuturor celor care au contribuit.

10 miliarde de euro din „PNRR-ul” Ungariei

Potrivit Daily News Hungary, măsurile finalizate ar permite accesarea a aproximativ 10 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, instrumentul european din care sunt finanțate planurile naționale de redresare, inclusiv PNRR-ul României.

În total, însă, miza este mult mai mare. Aproximativ 16,4 miliarde de euro din fondurile europene destinate Ungariei au rămas blocate, iar noul guvern de la Budapesta încearcă să le recupereze.

Contracte publice cu dedicație, corupție și conflicte de interese

Conflictul privind banii europeni datează din timpul guvernării lui Viktor Orbán. În decembrie 2022, Uniunea Europeană a suspendat o parte dintre fondurile destinate Ungariei, după mai mulți ani de dispute cu autoritățile de la Budapesta privind modul în care erau protejați și cheltuiți banii europeni.

Bruxellesul identificase probleme inclusiv în atribuirea contractelor publice: proceduri la care se prezenta un singur ofertant, contracte care ajungeau la anumite companii cu o poziție importantă pe piață și nereguli grave în atribuirea acordurilor-cadru. De asemenea, UE semnala lipsa unor măsuri suficient de eficiente împotriva corupției și conflictelor de interese și probleme legate de investigarea cazurilor de corupție.

Ce a cerut Bruxellesul pentru a elibera banii

În paralel, au fost blocate și plățile din planul de redresare al Ungariei, mecanism similar PNRR-ului României. Pentru accesarea acestor bani, Budapesta trebuia să îndeplinească o serie de reforme și jaloane convenite cu Bruxellesul.

În prezent, miza totală a negocierilor dintre noul guvern ungar și Comisia Europeană este de 16,4 miliarde de euro: aproximativ 10 miliarde din fondul european de redresare și 6,4 miliarde din fondurile de coeziune.

Pentru banii din planul de redresare, Bruxellesul stabilise 27 de condiții esențiale, numite „super-jaloane”, care vizau, printre altele, combaterea corupției, controlul modului în care sunt cheltuiți banii europeni și independența justiției.

O parte dintre fondurile de coeziune a devenit accesibilă în decembrie 2023, după ce Comisia Europeană a considerat că Ungaria făcuse suficiente modificări pentru a răspunde cerințelor privind independența justiției. Alte fonduri au rămas însă blocate.

Magyar, la Bruxelles: Am venit să ne luăm banii

Situația s-a schimbat după venirea la putere a lui Péter Magyar. Pe 29 mai, la mai puțin de trei săptămâni de la preluarea mandatului de premier, acesta s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a anunțat atunci că progresele făcute de noul guvern în privința reformelor deschid calea pentru accesarea a 16,4 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și coeziune care fuseseră înghețate.

Banii nu puteau fi însă virați automat. Budapesta trebuia să ducă la capăt reformele și să îndeplinească jaloanele convenite cu Bruxellesul, iar Comisia Europeană urma să verifice rezultatele înainte de efectuarea plăților.

Magyar a povestit ulterior că la prima sa întâlnire cu Ursula von der Leyen și-a rezumat obiectivul într-o singură frază: „Am venit să ne luăm banii!”

La doar trei luni și 22 de zile de la preluarea mandatului, guvernul său spune că și-a făcut partea. Decizia privind plata banilor aparține acum Comisiei Europene.

Datele specifice în care va fi organizat evenimentul vor fi dezvăluite ulterior.

Conform BBC, Dolly Parton însăși a visat la o versiune anterioară a evenimentului, în care urma să găzduiască și să cânte alături de alți artiști.

Însă, evenimentul inițial din ianuarie 2026 a fost anulat înainte de a fi anunțat public, din cauza problemelor de sănătate ale lui Parton, au declarat reprezentanții acesteia.

„DOLLYFEST va fi petrecerea vieții sale pe care a vrut să o împărtășească cu lumea” au adăugat aceștia.

DollyFest va înlocui tradiționalul eveniment public de comemorare a artistei, care a murit la vârsta de 80 de ani, pe 25 august.

Ea a fost înmormântată vineri, la o înmormântare privată în familie, la Nashville. Artista a fost așezată lângă regretatul ei soț, Carl Dean, la Woodlawn Memorial Park and Mausoleum din orașul din Tennessee, a declarat strănepoata sa.

Organizatorul DollyFest, Danny Nozell, a declarat că Parton nu și-a dorit o comemorare tradițională.

„Ni se pare mai potrivit să luăm o pauză, să lăsăm toate omagiile care au sens imediat să apară în mod natural și apoi să vedem prin ce trece acest concept în stil festivalier, care a fost cu adevărat visat de Dolly”, a spus Nozell, potrivit sursei.

„Este ceva autentic pentru ea, ceva ce mi se pare potrivit și ceva la care artiștii și fanii din întreaga lume pot participa, oferind în același timp tuturor timp să jelească și să facă planuri”, a adăugat el.

De la moartea ei, omagiile emoționante din partea vedetelor, politicienilor și nenumăraților fani au inundat rețelele de socializare.