Un avion plin cu turiști ruși cu destinația Sankt Petersburg a efectuat o aterizare de urgență la Tallinn în dimineața zilei de 24 august.
Avionul, operat de compania egipteană AlMarsia Universal Airlines, a aterizat la Tallinn la ora 05:33, a declarat Margot Holts, șefa departamentului de comunicare și marketing al aeroportului din Tallinn. Zborul era în curs de desfășurare de la Sharm el-Sheikh către aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg.
„Aeronava a fost redirecționată către Tallinn deoarece nu a putut ateriza la Pulkovo din cauza unei închideri temporare”, a adăugat ea.
Ucraina și Canada semnează un acord privind producția comună în domeniul apărăriiUcraina și Canada au semnat un acord privind producția comună de echipamente de apărare, a anunțat ministrul apărării DenIs Shmyhal pe 24 august.
Anunțul coincide cu prima vizită oficială a prim-ministrului canadian Mark Carney la Kiev. Prim-ministrul a sosit în capitală pe 24 august pentru a sărbători Ziua Independenței Ucrainei și a anunțat un pachet de ajutor militar în valoare de peste 700 de milioane de dolari.
Shmyhal a semnat acordul împreună cu omologul său canadian David McGuinty, în prezența lui Zelenski și Carney.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.279. Ucraina și Canada semnează un acord privind producția comună în domeniul apărării / Un avion plin cu turiști ruși aterizează de urgență la Tallinn din cauza unui atac cu drone ucrainene apare prima dată în Mediafax.
Noem a vizitat zona de graniță din New Mexico și a declarat că lucrările au început deja pe o parte a zidului din bare de oțel, înalte de 9 metri. Directiva, conform oficialului, are două scopuri: prevenirea formării ruginii și descurajarea imigranților să escaladeze zidul, care va absorbi mai multă căldură sub soarele deșertului.
Referitor la criticii care consideră că această măsură va agrava situația imigranților, Noem a răspuns: „Nu îl atingeți. Oamenii au de ales.” Nu au fost comunicate costurile sau termenul de finalizare al proiectului. În timpul vizitei, Noem a vopsit demonstrativ o porțiune mică din zid.
În prezent, arestările la graniță au scăzut dramatic față de anii anteriori, media fiind de 41 de persoane pe zi, comparativ cu 400 anul trecut și 2.300 în 2023. În al doilea mandat al lui Trump, aproximativ 11 kilometri de bariere noi au fost instalați. Congresul american a aprobat un buget de 47 de miliarde de dolari pentru continuarea lucrărilor și mentenanță, scrie Bloomberg.
Această decizie intervine într-un context de securitate strictă la frontieră, în care nouă imigranți reușesc zilnic să treacă granița fără să fie opriți.
Articolul Donald Trump ordonă vopsirea zidului de la granița cu Mexicul în negru. Care este motivul apare prima dată în Mediafax.
În același timp, un ipotetic „Partid Zalujnîi” ar obține cel mai mare sprijin la alegerile parlamentare, scrie Ukrainska Pravda.
Ucrainenii îl preferă pe Zelenski la președințieLa întrebarea „Dacă alegerile prezidențiale ar avea loc duminica viitoare, pentru care candidat ați vota?”, 31% dintre respondenți l-au ales pe Volodimir Zelenski. Urmează Valeri Zalujnîi, fost comandant suprem al Forțelor Armate și actual ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, cu 25%, Petro Poroșenko cu 6% și Kyrylo Budanov cu 5%. În vestul Ucrainei, sprijinul pentru Zelenski și Zalujnîi este egal, 27% fiecare. În rândul persoanelor de peste 50 de ani, Zalujnîi depășește ușor scorul lui Zelenski: 31% față de 30%.
Aprobarea activității președinteluiReferitor la activitatea actualului președinte, 33% dintre respondenți au declarat că aprobă cu tărie acțiunile lui Zelenski, iar 32% aprobă într-o oarecare măsură. Doar 16% au exprimat dezaprobare, cu tărie sau într-o oarecare măsură.
La întrebarea pentru ce partid ar vota, 22% au ales Partidul lui Zalujnîi, 14% Blocul lui Zelenski, 8% Partidul Azov și 8% Solidaritatea Europeană. Partidul lui Zalujnîi este mai popular decât Blocul lui Zelenski în toate grupele de vârstă și majoritatea regiunilor, cu excepția sudului, unde ratingurile sunt egale, de 19%. Totodată, 74% dintre respondenți și-ar dori apariția de noi partide la următoarele alegeri parlamentare.
Sondajul a fost realizat între 22-27 iulie, prin interviuri telefonice asistate de computer (CATI), pe un eșantion de 2.400 de rezidenți ucraineni cu vârsta de peste 18 ani, excluzând teritoriile temporar ocupate. Marja de eroare pentru un eșantion aleatoriu simplu este de 2,0 puncte procentuale.
Articolul Îl vor mai vota ucrainenii pe Zelenski la următoarele alegeri? Rezultatele celui mai nou sondaj apare prima dată în Mediafax.
Politica Budapestei, prezentată oficial drept „diversificare”, servește în realitate interesele Kremlinului și subminează eforturile comunității europene.
Dependență majoră și contracte noiÎn prezent, aproximativ 85% din necesarul de gaz al Ungariei provine din Rusia, iar contractele cu Gazprom rămân în vigoare, chiar după ce majoritatea țărilor UE au rupt legăturile energetice cu Moscova în 2022. Budapesta a semnat noi acorduri pentru un miliard de metri cubi suplimentar pe an și a extins capacitatea de stocare. La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat livrări de 8-8,5 miliarde de metri cubi de gaz pentru 2025, cu volume similare preconizate și pentru 2026.
Cooperarea cu Asia CentralăBudapesta promovează acorduri cu Kazahstan, Uzbekistan și Turkmenistan, prezentate ca surse alternative de gaz. În realitate, rutele trec prin Rusia, iar controlul asupra resurselor rămâne în mâinile Kremlinului. Astfel, gazul „kazah” sau „uzbek” nu oferă independență energetică Europei și consolidează pârghiile Rusiei în regiune.
Această strategie îi oferă lui Orban imagine de actor geopolitic și influență în negocierile europene, inclusiv în obținerea fondurilor UE. Totuși, manevrele energetice subminează regimul de sancțiuni împotriva Rusiei și întăresc dependența de coridoarele controlate de Moscova. Cooperarea cu regimurile autoritare din Asia Centrală devine astfel un instrument de legitimare a dependenței, nu o diversificare reală.
Prin menținerea legăturilor cu Rusia și extinderea parteneriatelor cu autocrațiile din Asia Centrală, Ungaria subminează eforturile UE de securitate energetică și riscă să inspire politici similare în alte state membre, adâncind fragilitatea unității continentale.
Articolul Viktor Orban subminează eforturile UE de independență energetică apare prima dată în Mediafax.
Doar 1,8% dintre persoanele ocupate muncesc peste 49 de ore săptămânal, mult sub media europeană de 6,6%.
Comparația cu media europeanăPotrivit Eurostat, România este depășită doar de Bulgaria (0,4%), Letonia (1,0%) și Lituania (1,4%) în ceea ce privește numărul redus de angajați care lucrează ore suplimentare. La polul opus, Grecia (12,4%), Cipru (10,0%) și Franța (9,9%) înregistrează cele mai ridicate procente. Media europeană se situează la 6,6%, de peste trei ori mai mult decât nivelul consemnat în România.
Cauzele procentului scăzutExplicația acestui fenomen ține de structura pieței muncii din România. Aproximativ 50% dintre salariați lucrează în sectorul public, unde programul de lucru este fix, iar orele suplimentare sunt rare sau strict reglementate. În plus, legislația și practica administrativă limitează posibilitatea efectuării de ore suplimentare, spre deosebire de alte state europene.
Eurostat arată că diferențele majore apar între salariați și lucrătorii pe cont propriu. Dacă doar 3,4% dintre angajați depășesc 49 de ore pe săptămână, procentul urcă la 27,5% în cazul celor care muncesc pe cont propriu. Această categorie profesională este mult mai predispusă la un program extins, ceea ce confirmă presiunile asupra antreprenorilor și freelancerilor.
România se menține, astfel, la coada clasamentului european privind volumul de ore suplimentare, în principal din cauza ponderii ridicate a angajaților din sectorul bugetar și a cadrului de reglementare a muncii.
Articolul Românii, printre cei mai comozi din UE. Doar 1,8% fac ore suplimentare, față de 6,6% media europeană apare prima dată în Mediafax.
Prima mare șansă a partidei a venit în minutul 18, când Cisotti a ratat pentru FCSB trimițând puțin pe lângă poartă. Până la pauză, ambele echipe au arătat prudență, iar fazele clare de poartă au lipsit, menținând scorul 0-0.
Meciul s-a schimbat în repriza secundă, când FC Argeș a deschis scorul în minutul 72 prin Bettaieb, după un contraatac rapid. FCSB a fost aproape de egalare în minutul 80, dar șutul lui Mamadou Thiam, aflat la debut, a fost respins de Briceag. Două minute mai târziu, Robert Moldoveanu a nimerit bara pentru piteșteni, iar finalul a adus confirmarea victoriei: în minutul 88, Mihai Popescu și-a trimis mingea în propria poartă, stabilind scorul final, 2-0 pentru FC Argeș.
După acest rezultat, FC Argeș acumulează 12 puncte și urcă pe locul 5 în Superligă, confirmând forma bună din debutul sezonului. De cealaltă parte, FCSB rămâne cu doar 7 puncte, coborând pe poziția a 12-a, ceea ce amplifică presiunea asupra antrenorului Elias Charalambous.
Articolul FCSB – FC Argeș: Piteștenii produc surpriza și înving campioana cu 2-0 pe Arena Națională apare prima dată în Mediafax.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului European de la Alpbach, unde liderul kosovar a atras atenția asupra pericolelor pentru stabilitatea regională.
Potrivit lui Osmani, Rusia și aliații săi urmăresc să slăbească sistemul de valori al Uniunii Europene și NATO. „Când vedem forțe malefice precum Rusia, China și Iran, această tripletă a răului care încearcă să influențeze Balcanii de Vest, ele nu o fac din caritate, ci pentru că au un interes strategic”, a declarat președintele Kosovo. Ea a subliniat că scopul acestora este destabilizarea regiunii și împiedicarea integrării europene.
Rolul Serbiei și acuzații de amestec electoralOsmani a identificat Serbia drept cea mai mare provocare pentru Kosovo, acuzând-o că refuză să recunoască statele vecine și acționează după o „mentalitate imperialistă și hegemonică” inspirată de Rusia. Conform Misiunii Europene de Observare, Serbia, cu sprijin rusesc, ar fi intervenit în recentele alegeri parlamentare din Kosovo. „Cea mai mare provocare pentru noi este faptul că Serbia continuă să considere statele vecine ca fiind state temporare”, a explicat Osmani.
Cu toate tensiunile geopolitice, liderul kosovar a insistat că în politica de nivel înalt din Kosovo „nu există influență rusă sau sârbă, ci doar probleme locale”. Ea a reafirmat angajamentul țării sale pentru integrarea europeană și colaborarea cu SUA. Totuși, a avertizat că lipsa unei majorități parlamentare în Kosovo blochează proiectele de aderare la Uniunea Europeană și întârzie cooperarea strategică.
Prin acest apel, Vjosa Osmani a dorit să transmită un semnal de alarmă cu privire la pericolele pe care le aduce influența Rusiei în Balcani și necesitatea sprijinului european pentru a menține stabilitatea în regiune.
Articolul Kosovo avertizează asupra influenței Rusiei în Balcani: Vjosa Osmani denunță „tripleta răului” apare prima dată în Mediafax.
Declarațiile sale, publicate pe site-ul oficial, intervin la scurt timp după armistițiul anunțat pe 24 iunie de Washington, care a pus capăt conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran.
Pe 13 iunie, Israelul a lansat o ofensivă de amploare împotriva Iranului, vizând atât situri militare și nucleare, cât și zone dens populate. Bombardamentele au provocat peste 1.000 de victime în Iran. În replică, Teheranul a desfășurat atacuri de represalii care s-au soldat cu 29 de morți în Israel. În timpul acestor confruntări, Statele Unite au lovit, pe 22 iunie, situri nucleare cheie din Iran, acțiune pe care Khamenei a calificat-o drept o încercare de destabilizare a Republicii Islamice.
Acuzații și negocieri eșuatePotrivit liderului suprem iranian, imediat după atacurile din iunie, „agenți americani s-au întâlnit într-o capitală europeană pentru a discuta despre un guvern care să conducă Iranul după Republica Islamică”. El a acuzat Washingtonul că urmărește să impună supunerea Iranului. Înainte de izbucnirea conflictului, Teheranul și Washingtonul purtau negocieri delicate privind programul nuclear iranian. Occidentul și Israelul acuză Iranul că urmărește dezvoltarea armelor nucleare, acuzație respinsă ferm de Teheran, care susține că programul său are scopuri civile.
Khamenei a criticat propunerile de dialog direct cu Statele Unite venite din partea reformiștilor, catalogându-le drept „superficiale”. „Negocierile nu ne vor rezolva problemele dacă cererea este supunerea față de America”, a declarat el. Totodată, liderul suprem a avertizat asupra „strategiei inamicului” de a semăna discordie în Iran, insistând că, în ciuda divergențelor interne, poporul rămâne unit atunci când vine vorba despre apărarea sistemului și opoziția față de dușmani.
Relațiile diplomatice dintre Teheran și Washington sunt întrerupte de mai bine de patru decenii, iar recentele tensiuni nu fac decât să adâncească conflictul dintre Iran și Statele Unite.
Articolul Iran: Khamenei cere unitate națională în fața „eforturilor SUA de a subjuga țara” apare prima dată în Mediafax.
