Сборщик RSS-лент

Cu siguranţă traversăm o perioadă complicată, în care avem mai multe întrebări decât certitudini, însă o certitudine este că acest „Top 1.000 cele mai mari companii din România“ este la a noua ediţie. În condiţiile în care vedem ce dinamică există în media, faptul că acest anuar, în format print, îşi face loc pe piaţă şi este urmărit ne dă încredere.

Sala polivalentă din Tulcea, o investiţie de 124 mil. lei, aflată pe lista marilor proiecte publice prioritizate, ar putea fi gata în mai, deşi termenul iniţial era finalul anului trecut.

Un comerciant din eMAG Marketplace poate să-şi creas­că vânzările cu până la 50% pe acelaşi portofoliu de produse doar prin folo­sirea serviciului de fulfillment al eMAG, care asigură livrare a doua zi de luni până duminică, şi să adauge încă 20-30% vânzări incrementale extinzându-se în Bulgaria şi Ungaria - pieţe în care peste 10.000 de selleri români vând deja prin platformă, potrivit Stejarei Pircan, senior VP commercial la eMAG, care coordonează operaţiunile comerciale din cele trei ţări.

Pieţele financiare au intrat într-o fază de revenire uşoară la începutul săptămânii, pe fondul semnalelor de dezescaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, însă incertitudinile rămân ridicate, iar evoluţiile continuă să fie dictate de fluxul de ştiri şi de negocierile geopolitice, potrivit lui Horia Braun, director general al Erste Asset Management.

JTI, producător japonez de ţigarete şi dispozitive de încălzit tutunul sub brandul Ploom, investeşte 300 de milioane de euro într-o nouă fabrică, în Ştefăneşti de Jos, judeţul Ilfov, după 30 de ani de prezenţă a companiei în România. Ea va fi gata în 2027 şi va înlocui actuala unitate de producţie din Bucureşti, care a atins capacitatea maximă.

Compania Briza Mării Negre, una dintre cele mai mari firme din turism de pe litoralul românesc, care controlează mai multe restaurante şi două hoteluri, va primi două grupuri de 100 turişti olandezi şi francezi, iar în toamnă la fel. Până în pandemie ajungeau 2.000 de străini anual în hotelul de patru stele din Germania, Franţa sau Olanda care solicitau şi servicii de recuperare.

Pe o piaţă a muncii tot mai tensionată, în care competiţia pentru talente se intensifică, salariul nu mai este suficient pentru a convinge un angajat să rămână.

Evenimentele sportive au puterea de a fi un coagulant pentru comunităţile locale şi mai ales în oraşele mai mici ale ţării. Cu toate că multe dintre evenimentele sportive se întâmplă în marile oraşe – Bucureşti sau Cluj-Napoca – cele organizate în oraşele mai mici ale ţării reuşesc să aibă mai mult o componentă socială decât sportivă.

Timp de aproape trei decenii, compa­nii­le din Big Tech au avut un scut juridic aproape impenetrabil: Secţiunea 230 din Communi­ca­tions Decency Act, o lege federală americană din 1996 care spune, în esenţă, că „niciun fur­nizor sau utilizator al unui serviciu informatic interactiv nu va fi tratat ca editor sau autor“ al informaţiilor publicate de alţii.

Industria europeană are în faţă un nou test de rezilienţă în condiţiile în care războiul din Orientul Mijlociu împinge în sus preţurile energiei, însă sectorul nu se confruntă deocamdată cu o criză de amploarea şocului ener­getic din 2022, spun analiştii, potrivi The Wall Street Journal.

În pieţele de consum, fie că e vorba de consum de bunuri, fie de servicii, există mii ori zeci de mii de mărci. Cele mai multe sunt internaţionale. Sunt însă şi multe nume autohtone, iar unele dintre acestea sunt chiar lider în sectorul lor.

Gastronomia românească a trecut printr-o transformare vizibilă. S-a desprins de imaginea prăfuită a preparatelor pe care, până nu de mult, le asociam aproa­pe exclusiv cu me­sele în familie, spun Ruxandra şi Gabriel Gavrilescu, creatori şi curatori de experienţe gas­tronomice, fonda­torii platformei Amuse Bouche.

Adrian Cocan, directorul general al fabricii Agroserv Măriuţa (MILK) din Dragoeşti, judeţul Ialomiţa, care are în porto­foliu brandul Lăptăria cu Caimac, spune că prin Autostrada Moldovei camioanele au câştigat ore pe fiecare transport spre Roman şi Bacău.

Utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială de către armata americană pentru gândirea atacurilor asupra Iranului anunţă intrarea răz­bo­iului într-o nouă eră, a bombarda­mentelor mai rapide decât „viteza gândirii“, spun experţii. Este un curs normal, având în vedere că SUA sunt liderul mondial la dezvoltarea AI.

„Avem relații absolut senzaționale din acest punct de vedere. Sunt lucruri diferite. Atunci când vorbim de poduri, de pasaje, de exproprieri, lucrurile acestea trebuie făcute neapărat. Ele nu au culoare politică. Este vorba de alte tipuri de politici”, a afirmat Daniel Băluță.

Primarul a spus că nu consideră justificată prezentarea concedierilor masive drept realizări administrative și a criticat modul în care astfel de decizii sunt comunicate public.

„Nu poți să fii fericit și să ieși să faci conferințe de presă ca să ne anunți, satisfăcut, că ai concediat aproape o mie de oameni. Wow, e foarte tare”, a declarat edilul.

În opinia sa, administrația ar trebui să comunice mai ales despre proiecte concrete în beneficiul comunității.

„Nu am venit să ne anunțe că am început lucrul la o lucrare de infrastructură, la o stație de pompieri, la un drum lărgit, la un spital. Nu. Singura satisfacție pe care astăzi o avem este aceea de a distruge. Asta este realitatea, din păcate”, a mai spus Daniel Băluță.

Primarul sectorului 4 a lansat și un atac direct către primarul general, pe care l-a unimit „un USR-ist 100%” alături de premierul Ilie Bolojan.

„Domnul Bolojan este un USR-ist 100%, ca și domnul primar general, Ciprian Ciucu. Au creat împreună o structură USR-istă”, a spus Băluță.

Joi seară, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a susținut declarații la Antena 3 în care a vorbit despre preocuparea principală a statului în aceste zile, mai exact, prețul carburanților și modul în care Guvernul gestionează această criză.

În cadrul intervenției, Grindeanu a declarat că este nevoie de un ritm accelerat în luarea acestor decizii executive și a explicat efectele asupra populației și transportatorilor.

„A existat interes legat de prețul carburanților, ce facem. Evident că e preocuparea numărul unu, nu doar în România, ci și aici. Și cred că știți mai bine decât mine acest lucru. Ne-am spus că noi încercăm să găsim soluții. Din păcate, până acum, nu avem niciuna.”, a spus Grindeanu.

El a afirmat că, în ședința de Guvern, au fost aprobate anumite cadre, însă alte acte normative întârzie chiar și în prezent.

„Astăzi, din câte știu eu, a fost ședința de Guvern prin care s-a aprobat cadrul, ceea ce e foarte bine. Dar urmează și alte acte normative, care poate ar fi trebuit să fie aprobate mai repede.”, a spus el.

El a mai afirmat că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat mai multe scenarii, însă procesul decizional trebuie accelerat pentru a fi vizibile rezultate.

„Eu l-am rugat în urmă, mai bine de două săptămâni, să vină în coaliție să prezinte acele scenarii și guvernul să adopte una din acele variante. Cred că trebuie mărită un pic viteza executivului în luarea deciziilor.”, a declarat acesta.

Referitor la efectele clare pe care românii le observă în tot acest context, liderul PSD a precizat: „Fiecare dintre noi vedem, mergem la pompă în fiecare zi și vedem prețurile.”

„Românii trebuie să vadă că există o formă de compensare, că agricultorii vor beneficia de ceea ce a propus ministrul agriculturii, că transportatorii vor avea, așa cum bine știți, ei au o reducere din acciză. Legea spune să dai înapoi jumătate din cei 2,8 lei cât este acciza la litru. Nu se dă atâta. Se dă, dacă nu mă înșel, 0,8, deci mult mai puțin de 1,4 cât ar trebui.”, a adăugat el.

„De aceea vă spuneam că nu îmi face niciun fel de plăcere să tot ies, să somez public guvernul, să ia o decizie. Este un guvern din care și PSD-ul face parte, dar eu i-am chemat pe cei pe care îi coordonez să spun că sunt membrii PSD, ministrii să miște, mi-au spus că lucrurile au fost livrate de acum două săptămâni. Hai să vedem. Poate, poate, poate facem, luăm decizii mai repede.”, a mai precizat liderul PSD.

Sursa video: Antena 3 CNN