Deputatul PSD Adrian Câciu a criticat, într-o postare pe Facebook, declarațiile publice privind o eventuală incapacitate de plată a României, despre care spune că au generat o creștere a costurilor de finanțare.
Potrivit fostului ministru de Finanțe, „dobânda a urcat la 7,75% de la 7,2%” în urma acelor afirmații, în timp ce mesajele PSD, axate pe „rațiune și stabilitate”, ar fi determinat scăderea acesteia la 7,1%.
„Piața financiară nu este deloc progresistă, e chiar foarte conservatoare, pentru că e pe bani reali”, a scris Câciu, adăugând că piețele reacționează la „declarații iresponsabile”, nu la avertismentele PSD.
El a făcut referire la un „erou salvator”, fără a-l nominaliza, despre care a spus că „nu înțelege deloc cum funcționează piața financiară”.
Câciu a publicat și un grafic care arată evoluția dobânzilor: o creștere marcată în perioada discuțiilor despre incapacitatea de plată și o scădere odată cu intervențiile PSD.
„Propaganda nu vă va spune asta”, a mai scris deputatul social-democrat.
Ioan Pavel era patronul lanțului Daily Coffee din Suceava și cel care a cumpărat fostul combinat de vin „Vinia” Iași. Deținea spații comerciale în mai multe orașe din România și era proprietarul a cel puțin șapte firme. Pentru el, Vasluiul era un loc special, întrucât locuise o perioadă în județ, iar în prezent venea aici periodic, la proprietatea sa, notează publicația locală Vremea Nouă.
Acesta derula proiecte ambițioase, inclusiv în sectorul imobiliar. La Suceava, intenționa să ridice blocuri cu până la 25 de etaje, un plan deja aprobat de Consiliul Local. Proiectul, considerat unul îndrăzneț pentru oraș, urma să fie implementat prin compania sa, Daily Group SRL, și prevedea construirea unor clădiri rezidențiale cu o înălțime maximă de 115 metri.
Accidentul care i-a curmat viața s-a produs în jurul orei 09:40. Potrivit autorităților, ceața densă din zonă ar putea fi o cauză a prăbușirii, întrucât omul de afaceri obișnuia să aterizeze în curtea betonată a fermei, care avea o lungime suficientă pentru aparatul său de zbor.
Echipajul medical al Serviciului de Ambulanță Județean Vaslui a constatat decesul pilotului, iar polițiștii și jandarmii au delimitat zona pentru a permite desfășurarea anchetei.
Ioan Pavel venea frecvent la Băcani cu avionul său și era așteptat și în dimineața tragediei de către angajații de la ferma viticolă.
La nivel național, cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului s-au concentrat în domeniul recuperării deșeurilor, materialelor și economisirii de resurse la producătorii specializați, cu o pondere de 70,2% din totalul cheltuielilor din acest sector.
Tot la nivel național, cele mai mari investiții pentru protecția mediului au vizat domeniul apelor uzate și al resurselor de apă, în special la nivelul administrației publice, reprezentând 66,9% din totalul investițiilor din acest domeniu.
În anul 2024, la nivel naţional, investiţiile pentru protecţia mediului au reprezentat 26,3% din totalul cheltuielilor la nivel naţional pentru protecţia mediului.
La nivel naţional, investiţiile administrației publice au cea mai mare pondere în totalul investiţiilor pentru protecţia mediului (50,3%), fiind urmate de investiţiile producătorilor nespecializați (37,1%) şi de cele ale producătorilor specializaţi (12,6%).
Producătorii nespecializați au înregistrat cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului în sectorul „industria prelucrătoare” (48,5%), în sectorul „captarea, tratarea și distribuția apei” (21,1%) și în sectorul „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă” (16,6%).
Cele mai ample investiții pentru protecția mediuluiÎn anul 2024, cele mai mari investiții pentru protecția mediului au fost înregistrate pe domeniul “ape uzate și resurse de apă”, cu o valoare de aproximativ 4,0 miliarde lei prețuri curente, urmate de domeniul „recuperarea deșeurilor, materialelor și economii de materiale”, cu 1,8 miliarde lei prețuri curente.
În anul 2024, cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului au fost înregistrate pe domeniul „recuperarea deșeurilor, materialelor și economii de materiale”, cu o valoare de 10,6 miliarde lei prețuri curente, urmate de domeniul „aer și climă”, cu 6,6 miliarde lei prețuri curente.
Pe categorii de producători, cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului s-au înregistrat la producătorii specializați pentru domeniul „recuperarea deșeurilor, materialelor și economii de materiale” cu 91,3% din cheltuielile acestei categorii de producători, reprezentând 70,2% din cheltuielile pentru protecția mediului la nivel național pentru acest domeniu de mediu. Acestea sunt urmate de cheltuielile administrației publice pentru domeniul „aer și climă” cu 39,5% din cheltuielile acestei categorii de producători, reprezentând 84,5% din cheltuielile pentru protecția mediului la nivel național pentru acest domeniu de mediu.
Inițiativa Guvernului spaniol de a propune Uniunii Europene încetarea schimbării orei sezonale readuce în discuție o cerere pe care Parlamentul European a pus-o pe masă acum mai bine de șase ani. Astăzi, negociatorul-șef pe această temă consideră clar că motivele istorice din spatele avansării și decalării ceasurilor nu mai au sens în prezent.
Este vorba despre europarlamentarul social-democrat suedez Johan Danielsson, care de la propunerea inițială a Bruxelles-ului din 2018 de a pune capăt schimbării orarului, a avut timp să fie numit negociator-șef al „dosarului” în 2019, să părăsească Parlamentul European pentru a deveni ministru al Locuințelor în țara sa în 2021, să revină în Eurocameră la alegerile din 2024 și să reia această responsabilitate.
„Spania este una dintre cele mai mari țări din Uniunea Europeană și, având în vedere că președintele Sánchez este, de asemenea, unul dintre cei mai puternici lideri din Uniunea Europeană, sper ca acesta să fie impulsul care ne va face să avansăm”, a declarat Danielsson într-un interviu pentru EFE.
Europarlamentul este pregătit să negocieze cu țările Uniunii Europene încă din 2019, dar lipsa de consens între guverne a blocat subiectul în Consiliul Uniunii Europene. Pentru a aproba o poziție de negociere este necesar acordul a 55% din cele 27 de țări, care, la rândul lor, să reprezinte 65% din populație.
20% din populație se îmbolnăvește din cauza schimbării orei„Toate țările ar trebui să dorească să avanseze în această privință. Știm că cel puțin 20% din populație se îmbolnăvește din cauza schimbării orei, în principal copii, vârstnici și bolnavi cronici. În același timp, toate beneficiile schimbării orei sezoniere și economiile de energie nu se mai aplică în societățile noastre moderne. Nu mai există motive pentru a menține schimbarea orei”, a explicat el.
Danielsson a găsit un aliat în comisarul european pentru Transporturi, grecul Apostolos Tzizikostas, care dorește să efectueze un nou studiu de impact pentru a aduce concluziile la masa miniștrilor europeni în sprijinul propunerii originale a Bruxelles-ului din 2018, ca strategie de „reluare a negocierilor”.
„Poate că acest lucru, în combinație cu impulsul lui Sánchez, este ceea ce avem nevoie”, a mărturisit negociatorul-șef.
Deși componența Parlamentului European s-a schimbat mult față de cea care în 2019 a aprobat cu o largă majoritate mandatul de negociere al Eurocamerei, Danielsson s-a declarat convins că hemiciclul este în continuare în favoarea încetării schimbării orarului sezonier.
Decizia ar putea fi adoptată rapidDacă statele membre reușesc să ajungă la un acord asupra unei poziții de negociere, Parlamentul ar fi gata să negocieze și să ajungă rapid la un acord, a spus el.
„Apoi va trebui să discutăm despre care ar fi perioada de tranziție pentru sistemele energetice, sloturile aeroportuare și altele, pentru a face acest lucru într-un mod coordonat. Dar decizia în sine poate fi rapidă”, a considerat el.
Întrebat despre motivele blocajului dintre statele membre, europarlamentarul recunoaște că guvernele au de luat o decizie mai complexă deoarece, pe lângă abolirea în sine, trebuie să decidă și împreună în ce fus orar va rămâne fiecare.
„Nu putem ajunge la un mozaic de fusuri orare în Europa. De aceea are sens să le ia puțin mai mult timp, dar șase ani este ridicol, trebuie să avansăm”, a insistat el.
UE va face o nouă analiză a impactului schimbării oreiComisia Europeană va lucra la o nouă analiză a impactului schimbării orei pentru a încerca să deblocheze situația dintre statele membre și să pună capăt acestei practici, pe care comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a calificat-o joi drept „o sursă de complicații inutile”.
Într-o dezbatere în Parlamentul European, Tzitzikostas a salutat faptul că Guvernul spaniol „și-a demonstrat motivația” de a avansa către încetarea schimbărilor orare sezoniere și că mai multe state membre s-au declarat în favoarea ideii.
Pentru a fi adoptată, este necesar acordul a 55% din cele 27 de țări, care să reprezinte 65% din populație.
„Comisia Europeană a decis să efectueze o nouă analiză printr-un studiu detaliat la care lucrăm chiar acum pentru a sprijini decizia viitoare pe această chestiune. Europenii vor să acționăm și obiectivul meu este să avansăm: a sosit momentul să încetăm să schimbăm ora în fiecare an”, a declarat comisarul în fața Parlamentului European.
Comisarul grec s-a referit la această practică drept „un sistem care ne afectează pe toți, ne frustrează pe majoritatea și (…) nu mai servește niciunui scop”, deoarece digitalizarea și schimbările tehnologice au eliminat economiile de energie care se obțineau atunci când sistemul a fost introdus.
„A devenit o sursă de complicații inutile pentru societate. Uitați-vă la sectorul transporturilor: operatorii trebuie să ajusteze orele de sosire și plecare de două ori pe an, cu prețul confuziei și frustrării pasagerilor. Nimeni nu ar trebui să fie obligat prin lege să experimenteze o schimbare de oră în viața de zi cu zi, mai ales când știm că dăunează sănătății oamenilor”, a avertizat el.
Unanimitate între europarlamentariÎntre europarlamentari, grupurile au demonstrat o unanimitate neobișnuită în favoarea ca Uniunea Europeană să pună capăt dublei schimbări de oră anuale: din partea Partidului Popular European, estonianul Jüri Ratas a sugerat că decizia ar putea fi mai simplă dacă toate țările UE rămân în fusul orar în care sunt deja și pur și simplu aleg, într-un mod coordonat, ora de vară sau ora de iarnă.
Pentru socialistul suedez Johan Danielsson, negociatorul-șef al Eurocamerei pe această temă, inițiativa Guvernului spaniol „ar trebui să fie un semnal clar pentru Consiliu (țările) că a venit timpul să acționeze”. „Știu că acest lucru necesită coordonare între țări pentru a evita un mozaic de fusuri orare, dar este o chestiune pe care ar trebui să o putem rezolva”, a îndemnat el.
Din extrema dreaptă a hemiciclului, francezul Julien Leonardelli (Patrioți pentru Europa) și lituanianul Aurelijus Veryga (Conservatorii și Reformiștii Europeni) au subliniat incapacitatea Comisiei de a duce la bun sfârșit această propunere ca o demonstrație că Uniunea Europeană nu își ascultă cetățenii.
Din rândurile liberalilor, germanul Joachim Streit a recitat un poem de câteva minute pentru a îndemna UE să avanseze către încetarea acestei practici: „Să economisim energie era planul, dar ce am economisit? Sincer, ‘nah’”, a declamat el.
Din partea Verzilor, deputata spaniolă Ana Miranda, din partea partidului galician BNG, a explicat cazul Galiciei și diferența de două ore dintre ora solară și ora reală care îi afectează pe cetățeni, precum și beneficiile pe care le-ar aduce o ajustare.
Colonişti israelieni au incendiat în noaptea de joi spre vineri mai multe vehicule aparţinând unor palestinieni din localitatea Deir Dibwan, aflată la est de Ramallah, în Cisiordania ocupată, au relatat surse locale citate de agenţia palestiniană WAFA.
Atacatorii au pătruns în zona Al-Tall a oraşului şi au dat foc mai multor maşini parcate în faţa locuinţelor palestinienilor.
Potrivit primelor informaţii, nu au fost raportate victime, însă incendiile au provocat pagube materiale semnificative.
Incidentul are loc pe fondul unei creşteri accentuate a violenţelor comise de colonişti israelieni în Cisiordania, în special în perioada recoltării măslinelor.
În ultimele săptămâni, grupuri armate de colonişti au intensificat atacurile asupra fermierilor palestinieni, a terenurilor agricole şi a proprietăţilor acestora.
Conform relatărilor din teren, multe dintre aceste atacuri se desfăşoară sub protecţia forţelor de ocupaţie israeliene, fiind considerate parte a unei campanii mai ample de alungare a palestinienilor de pe propriile pământuri.
Focul a izbucnit joi, la un depozit de deșeuri, și a produs degajări masive de fum.
Autoritățile au emis atunci un mesaj RO-ALERT pentru locuitorii din zonă.
Joi, către locul intervenției au fost mobilizate inițial două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Ploiești.
Intervenția pompierilor continuă și în cursul zilei de vineri, pe aceeași suprafață afectată.
Conform DW, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a spus vineri că presupune că filiala germană a gigantului rus Rosneft va primi o derogare de la sancțiunile anunțate de Washington împotriva industriei petroliere din Rusia.
Merz a precizat că Berlinul va purta discuții cu autoritățile americane pentru clarificarea situației și a adăugat că „presupune că Rosneft va primi o derogare”.
Filiala Rosneft din Germania, deși este controlată de autoritățile germane, rămâne proprietate rusească și are un rol esențial în alimentarea cu petrol a economiei germane, furnizând carburant către stațiile de benzină și unele aeroporturi din cea mai mare economie europeană.
Statele Unite au anunțat miercuri un nou val de sancțiuni majore asupra industriei petroliere ruse, în încercarea de a crește presiunea asupra președintelui Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Jaful de bijuterii din celebrul Muzeu Luvru, comis duminică dimineaţă de patru hoţi mascaţi, ar putea fi rezolvat rapid după ce anchetatorii au descoperit o cantitate impresionantă de dovezi biologice.
Procurorul Parisului, Laure Beccuau, a declarat că la faţa locului au fost găsite „peste 150 de urme ADN, amprente şi alte probe” pe obiectele abandonate de suspecţi, inclusiv pe căşti, mănuşi, veste şi unelte electrice.
Autorităţile spun că rezultatele analizelor de laborator sunt aşteptate în următoarele zile şi ar putea duce la identificarea autorilor, mai ales dacă aceştia figurează deja în bazele de date ale poliţiei.
Hoţii, care purtau cagule şi mănuşi, au urcat pe o scară telescopică până la un balcon al muzeului, au spart geamul şi au pătruns în Galeria Apollo, unde se află ultimele bijuterii din colecţia coroanei Franţei.
Potrivit publicaţiei Le Parisien, primele încercări de a sparge vitrinele cu polizoare unghiulare au eşuat, dar infractorii au reuşit ulterior să facă mici deschizături prin care au scos manual opt piese de bijuterie, evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro.
Camerele de supraveghere au surprins momentul în care alarma s-a declanşat la ora 9:34, imediat ce hoţii au spart geamul balconului.
Două persoane din personalul muzeului au încercat să îi oprească, dar s-au retras, temându-se că indivizii ar putea fi înarmaţi.
