Noile reguli vizează atât concesionarea perimetrelor din sectorul românesc al Mării Negre, cât și recepția lucrărilor aferente viitoarelor centrale.
Pot fi lansate procedurile competitive de concesionareUna dintre hotărârile aprobate stabilește normele specifice pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore, precum și cuantumul redevențelor și taxelor aplicabile.
Actul normativ reglementează organizarea procedurilor competitive, documentația de atribuire, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească participanții, modul de evaluare a ofertelor și atribuirea concesiunilor.
Sunt prevăzute, de asemenea, garanțiile și obligațiile care vor reveni titularilor concesiunilor.
Potrivit Guvernului, aprobarea acestor norme permite lansarea procedurilor competitive pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore aprobate în baza Legii nr. 121/2024.
Executivul consideră această etapă esențială pentru pregătirea dezvoltării primelor proiecte de energie eoliană offshore din România.
Procedură separată pentru recepția lucrărilorCea de-a doua hotărâre aprobată luni stabilește procedura de recepție a lucrărilor realizate pentru centralele electrice eoliene offshore.
Regulile se aplică atât lucrărilor executate în perimetrul offshore, cât și celor realizate pe uscat, până la punctul în care proiectul este racordat la rețeaua de transport al energiei electrice.
Procedura stabilește modul în care vor fi organizate activitățile de recepție, responsabilitățile instituțiilor implicate și etapele necesare pentru verificarea lucrărilor.
Guvernul precizează că această procedură nu reprezintă o politică publică nouă, ci este necesară pentru aplicarea cadrului juridic deja creat prin legislația privind energia eoliană offshore.
Legătură directă cu obiectivele din PNRRAmbele hotărâri sunt prezentate de Executiv ca parte a demersurilor necesare pentru îndeplinirea Jalonului 116 din Componenta Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență.
Obiectivul este accelerarea tranziției către surse regenerabile și consolidarea securității energetice, inclusiv la nivel regional.
Prin adoptarea celor două acte normative, România avansează de la etapa de creare a cadrului legal către cea în care pot fi pregătite efectiv concesiunile și proiectele pentru exploatarea potențialului eolian din Marea Neagră.
Luni, Guvernul a aprobat metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanță la nivelul structurilor organizatorice ale ANAF.
Aceasta include cadrul prin care îndeplinirea acestora va fi corelată cu acordarea recompenselor financiare anuale pentru personalul Agenției.
Acest menanism pune în aplicare angajamentele asumate de România prin PNRR, în cadrul Reformei R1 – Reforma ANAF prin digitalizare, Jalonul 19.
Cum vor lua angajații bonusulEl prevede introducerea unui mecanism de stimulare de tip bonus-malus pentru funcționarii ANAF, corelat cu gradul de realizare a indicatorilor-cheie de performanță.
Astfel, recompensele vor fi acordate în funcție de gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanță. De asemenea, se va ține cont de contribuția individuală la rezultatele instituției.
Criteriile ce vor fi luate în considerareÎn hotărârea de Guvern se arată că printre principalele criterii se numără contribuția la realizarea veniturilor bugetului general consolidat, activitățile de sechestrare și valorificare a bunurilor pentru recuperarea creanțelor, nivelul de risc și complexitatea activității, competența profesională și implicarea în îndeplinirea sarcinilor suplimentare, precum și rezultatele activității de control.
Recompensele financiare vor fi diferențiate pe trei niveluri, în funcție de activitatea desfășurată și de gradul de realizare a indicatorilor-cheie de performanță.
Noul mecanism de recompensare a performanței pentru personalul ANAF se va aplica începând cu anul 2027.
Angajații Volkswagen, conducerea companiei și liderii politici trebuie să colaboreze pentru a limita efectele reducerilor de personal și de producție și pentru a face compania mai competitivă, a declarat premierul landului Saxonia, Michael Kretschmer, conform Reuters.
Kretschmer, membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, este presat să protejeze locurile de muncă din industria auto din Saxonia, una dintre regiunile mai sărace ale Germaniei și un bastion al partidului de extremă dreapta AfD.
Volkswagen, cel mai mare angajator privat din SaxoniaVolkswagen este cel mai mare angajator privat din Saxonia și are aproximativ 10.000 de angajați în trei fabrici. Alte zeci de mii de locuri de muncă depind indirect de companie, prin rețeaua de furnizori.
Printre acestea se numără fabrica de mașini electrice din Zwickau, una dintre cele patru unități despre care conducerea Volkswagen a spus că nu au un viitor clar după 2030.
Kretschmer spune că producția trebuie menținută în Germania„Trebuie să lucrăm cu toții împreună la acest lucru”, a declarat Kretschmer pentru Reuters. „Pur și simplu, producția în Germania trebuie să devină mai bună, mai ușoară și mai rentabilă”.
Kretschmer s-a întâlnit săptămâna trecută cu directorul general al Volkswagen, Oliver Blume, și cu președintele Consiliului de Supraveghere, Hans Dieter Pötsch, pentru a discuta despre viitorul fabricii din Zwickau. El a spus însă că nu a fost găsită deocamdată o soluție concretă.
„Obiectivul nostru este să facem posibilă și să menținem producția în Germania, nu să o transferăm în străinătate”, a spus Kretschmer.
Premierul Saxoniei a afirmat că o decizie privind viitorul fabricii din Zwickau trebuie luată în următoarele luni. În opinia sa, o hotărâre rapidă ar reduce incertitudinea în rândul angajaților și ar ajuta la creșterea productivității.
Kretschmer a indicat printre problemele industriei auto și prețurile ridicate ale energiei din Germania.
El a criticat și planurile Uniunii Europene de eliminare treptată a motoarelor cu combustie, chiar dacă blocul comunitar a relaxat între timp obiectivul stabilit inițial pentru 2035.
Angajații ar putea lucra cinci ore în plus pe săptămânăPremierul Saxoniei susține și planurile conducerii Volkswagen de simplificare a structurii companiei și de reducere a numărului de modele.
„Suntem prea scumpi”, a declarat el luni dimineață pentru postul public ZDF, referindu-se la costurile producției în Germania, potrivit dpa.
Totuși, în locul reducerii salariilor, Kretschmer a propus „un pachet de măsuri”, care să includă și „într-o anumită măsură, un program de lucru mai lung”.
O variantă ar fi renegocierea contractului colectiv de muncă și creșterea programului de lucru de la 35 la 40 de ore pe săptămână.
IG Metall, cel mai mare sindicat din Germania, insistă însă asupra menținerii săptămânii de lucru de 35 de ore.
Într-o țară care numără aproape 1.000 de morți și mii de dispăruți în urma inundațiilor, salvarea copiilor este una dintre puținele povești cu final fericit, relatează The New York Times.
Avertismentul a venit la 9:10. La 9:23, școala a fost lovităRajendra Dawadi preda miercuri dimineață la Tribhuvan Trishuli School, în districtul Nuwakot, la nord de Kathmandu, când, în jurul orei 9:10, un angajat a intrat în clasă și a avertizat că o viitură puternică se îndrepta spre zonă.
Informații similare începuseră să vină și de la locuitorii din amonte, care își avertizau rudele aflate în calea apelor.
Directorul nu a așteptat confirmări suplimentare. Le-a cerut celor aproximativ 900 de elevi prezenți, dintr-un total de 1.643 înscriși la școală, să fugă spre zone mai înalte.
Copiii aflați în acel moment la cursuri aveau între 11 și 18 ani. Elevii mai mici urmau să înceapă programul abia la ora 10:00, o împrejurare despre care Dawadi spune că a fost decisivă pentru succesul evacuării.
Elevii veniți cu autobuzele au fost urcați din nou în vehicule, iar șoferilor li s-a cerut să părăsească imediat zona. Câțiva copii au leșinat în timpul evacuării, fiind duși în siguranță cu motocicletele profesorilor.
Directorul a explicat că și-a făcut rapid calculul riscului: dacă avertismentul era fals, elevii pierdeau cel mult o zi de școală; dacă îl ignora, sute de oameni puteau muri.
La ora 9:23, la aproximativ 13 minute de la primul avertisment, torentul de apă, noroi și resturi a lovit zona. Școala a fost distrusă în câteva secunde. Cel puțin un profesor era în continuare dat dispărut luni.
Aproape 1.000 de morți în NepalSalvarea celor 900 de elevi contrastează puternic cu bilanțul catastrofei. Aproximativ 4.200 de persoane erau date dispărute luni, la mai puțin de o săptămână după ce apele au devastat văile himalayene. Autoritățile raportaseră deja aproape 1.000 de morți și se așteptau ca bilanțul să crească.
Inundațiile au distrus locuințe, drumuri și poduri și au perturbat comunicațiile. În Bharatpur, sute de cadavre aduse de ape au depășit capacitatea morgilor locale, în timp ce salvatorii încercau să ajungă și la muncitori blocați în tunelurile unor hidrocentrale.
Au supraviețuit, dar nu mai au școalăPentru Dawadi, dezastrul are și o dimensiune personală: înainte să devină director, el însuși a fost elev al școlii pe care viitura a distrus-o.
Din instituția construită de-a lungul mai multor ani ar mai fi rămas doar două autobuze. După ce a reușit să salveze viețile copiilor, directorul se confruntă acum cu o altă problemă: găsirea unui loc în care cei peste 1.600 de elevi să își poată relua cursurile.
Atacurile rusești au blocat practic principalele porturi ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau cândva 90% din exporturile de cereale ale țării, forțând Kievul să redirecționeze mărfurile prin porturile de pe Dunăre, cu o capacitate mult mai redusă.
Agențiile de transport au raportat săptămâna trecută o acumulare tot mai mare de nave la intrarea pe Canalul Sulina, singurul canal al Dunării suficient de adânc pentru navele care se deplasează din Marea Neagră către porturile ucrainene Reni și Izmail, potrivit Reuters.
Întârzierile au fost puse pe seama deficitului de piloți și a necesității de a acorda prioritate anumitor tipuri de mărfuri, inclusiv transporturilor de combustibil.
10 nave pe zi în SulinaTotuși, traficul prin canal începe să se îmbunătățească. Dacă săptămâna trecută intrau doar aproximativ cinci nave pe zi, luni sunt așteptate să intre cel puțin șapte.
„Începând din această dimineață, am primit piloți pentru șapte nave. În jurul prânzului, ne așteptăm să intre în canal și alte nave, după ce piloții vor coborî de pe navele care se vor îndrepta spre larg. În teorie, dacă putem aduce în jur de 10 nave pe zi în Sulina, ar trebui să putem elimina coada de aproximativ 80 de nave”, a declarat Katerina Kononenko de la Avalon Shipping.
Kononenko a spus că ar putea fi nevoie de câteva săptămâni pentru ca numărul navelor aflate în așteptare să scadă la aproximativ 10.
Totuși, creșterea traficului de intrare ar putea crea blocaje la plecări, deoarece mai multe nave vor trebui să iasă prin canal și să treacă prin inspecțiile obligatorii, în timp ce numărul inspectorilor rămâne limitat.
Mai multe transporturiOficialii operatorului feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia au declarat săptămâna trecută că exporturile prin Dunăre ar putea crește, deși operațiunile continuă să fie afectate de lipsa navelor și de frecventele alerte de raid aerian.
Regiunea Odesa, unde se află porturile Reni și Izmail, a înregistrat 300 de alerte de raid aerian de la începutul lunii august, cu o durată cumulată de 238 de ore, potrivit unui serviciu specializat de monitorizare. Lucrătorii din transporturi spun că pot trece zile întregi fără ca un singur vagon cu cereale să fie descărcat din cauza alertelor.
Ukrzaliznytsia a anunțat că poate transporta lunar 500.000 de tone de cereale către Izmail și Reni. Datele analiștilor au arătat că volumul cerealelor transportate către porturile de pe Dunăre a crescut cu 35% într-o săptămână.
„Mirel Rădoi, care a ocupat funcția de antrenor principal la Gaziantep Futbol Kulübü, și clubul nostru s-au despărțit de comun acord”, a transmis gruparea turcă. Gaziantep i-a mulțumit lui Rădoi și staffului său pentru activitatea desfășurată și le-a urat succes în continuare.
Decizia vine după înfrângerea suferită sâmbătă de Gaziantep în etapa a treia din Super Lig, 1-2 în deplasare cu Çaykur Rizespor. Echipa are patru puncte după primele trei etape, după o remiză cu Alanyaspor, o victorie cu Eyüpspor și eșecul de la Rize.
Rădoi a preluat Gaziantep în aprilie 2026, iar în sezonul trecut a condus echipa în ultimele etape ale campionatului. Rădoi a stat pe banca formației, în total, în șapte partide, bilanțul fiind de o victorie, o remiză și cinci înfrângeri.
Potrivit informațiilor apărute în presa turcă, Çağdaş Atan este principalul favorit pentru preluarea echipei.
Rădoi semnase în aprilie un contract pe un an și jumătate cu Gaziantep FK, până la finalul sezonului 2026/2027. La momentul prezentării, clubul turc îl descria drept un antrenor cu experiență internațională și anunța obiectivul construirii unei echipe competitive.
