Ruperti a ajuns în prim-plan după ce a contribuit la transportul de combustibil către Venezuela în timpul grevei din 2002–2003 de la compania petrolieră de stat PDVSA, un rol care i-a consolidat legăturile cu administrația socialistă a președintelui de atunci, Hugo Chávez, scrie Reuters.
În anii mai recenți, compania sa cu sediul la Geneva, Maroil Trading, a devenit un exportator important de cocs petrolier venezuelean în baza unui contract cu PDVSA, deși această activitate a fost ulterior implicată într-un litigiu privind plățile și termenii contractuali.
„Încă încercăm să obținem eliberarea lui Ruperti. Nu avem încă acces la avocați și el rămâne în detenție”, a declarat pentru Reuters firma de avocatură Winston & Strawn, într-un e-mail.
Persoana infectată avea afecțiuni medicale preexistente la momentul internării, conform RaiNews.
Se află în izolare și primește tratament. Contactele cazului au fost identificate de autorități ca parte a procedurilor standard de supraveghere.
Primul caz uman de H9N2 din Europa. Ce spun autoritățileMinisterul Sănătății din Italia a confirmat că toate verificările necesare au fost făcute prompt. ECDC evaluează riscul actual pentru populația din UE ca fiind foarte scăzut. Nu a fost identificată transmitere de la om la om.
„Din 1998 până la 27 februarie 2026, au fost raportate 195 de cazuri de gripă aviară A(H9N2) la om la nivel mondial. Zece țări din Asia și Africa au raportat astfel de infecții. Nu au fost semnalate niciodată focare sau transmitere interumană.
Cum se contractează H9N2Infecția apare cel mai frecvent prin contact direct cu păsări infectate sau medii contaminate. ECDC precizează că apariția unor cazuri sporadice nu este neașteptată în zonele unde virusul circulă la păsări.
Între 29 noiembrie 2025 și 27 februarie 2026, au fost raportate zece cazuri de gripă aviară la oameni în lume. Niciunul nu a fost fatal. Opt cazuri de A(H9N2) și unul de A(H10N3) au fost înregistrate în China. Cambodgia a raportat un caz de A(H5N1).
Diana Buzoianu, deputată USR şi ministra Mediului, depune în Parlament un proiect de lege pentru ca incriminarea să fie extinsă şi în afara relaţiilor de muncă.
Proiectul de lege prevede ca hărţuirea sexuală să poată fi sancţionată și dacă este realizată o singură dată, atunci când sunt puse presiuni care creează o stare de temere, când victima se află în îngrijirea abuzatorului sau când este elev al acestuia.
„Femeile și fetele din România trebuie să fie în siguranță. Hărțuirea sexuală este o infracțiune care, astăzi, e legată de existența unei relații de muncă și care trebuie să fie repetată pentru a fi sancționată. Dar de ce acceptăm aceste condiții ca fiind naturale? Dacă o femeie e hărțuită de cineva cu care nu are relații de muncă, de ce e mai puțin gravă fapta? Dacă hărțuirea e realizată cu presiune, iar victima e, de exemplu, studenta abuzatorului, de ce considerăm normal ca fapta să fie pedepsită doar dacă e repetată, când acolo e clar o disproporție uriașă de putere? De ce nu e sancționată direct? Aceste întrebări au un răspuns evident: e nevoie de îmbunătățirea legii. Asta vom face și mă bucur că au venit alături de mine, în acest demers, reprezentante de la celelalte partide proeuropene. Asta ne arată că legile privind drepturile femeilor pot să unească transpartinic”, a spus Diana Buzoianu.
În prezent, Codul Penal stipulează că hărțuirea sexuală este incriminată dacă e vorba de „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare”.
Potrivit Dianei Buzoianu, hărțuirea sexuală nu are loc exclusiv în sfera relațiilor de muncă, ci și în afara lor.
„În mod practic, comportamentele inadecvate de pretindere a unor favoruri sexuale pot apărea în contexte diverse: în relații de prestări servicii, în mediul educațional, în relații de dependență informală ori, frecvent, în spațiul public și în interacțiuni mediate digital”, se mai arată în comunicatul transmis.
Propuneri pentru modificarea Codului Penal în privința hărțuirii sexualePrin urmare, proiectul de lege propune modificarea Codului Penal astfel încât hărțuirea sexuală să fie definită drept „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare”.
În plus, dacă fapta a fost comisă în cadrul unei relații de muncă sau similare, limitele de pedeapsă să se majoreze cu jumătate.
„Totodată, chiar dacă nu are un caracter repetat, proiectul USR propune extinderea răspunderii penale și pentru fapta de a pretinde favoruri de natură sexuală dacă a fost utilizată orice formă de presiune asupra victimei și e de natură să-i producă acesteia o stare de temere, într-una din situațiile următoare:
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) fapta a fost comisă de către un membru al familiei sau de către o persoană care conviețuiește cu victima;
c) victima se află într-o stare de vulnerabilitate vădită, datorată vârstei, bolii, unui handicap fizic sau psihic, sarcinii sau unei situaţii de dependenţă;
d) fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună”, se mai arată în comunicat.
Comisarii Garda Națională de Mediu de la Comisariatul Județean Galați au oprit în zona portuară un transport internațional de deșeuri metalice. Potrivit inspectorilor, pe barjă au fost descoperite neconcordanțe majore între documente și încărcătura reală.
Conform instituției, verificările au fost efectuate asupra unei barje care transporta deșeuri din Republica Moldova către Turcia.
În urma controlului, comisarii gălățeni au descoperit că, pe lângă deșeurile declarate, încărcătura conținea „cantități semnificative de componente auto dezmembrate (vehicule scoase din uz), echipamente electrice și electronice (DEEE), precum și elemente metalice contaminate cu uleiuri uzate”.
Aceste tipuri de deșeuri nu corespundeau codului declarat în documentele de transport, ceea ce reprezintă o încălcare a reglementărilor privind transportul transfrontalier de deșeuri, au stabilit comisarii.
Autoritățile au decis interzicerea tranzitului pe teritoriul României.
Reprezentanții Gărzii de Mediu au transmis că astfel de controale „au rolul de a preveni introducerea în țară a unor deșeuri neconforme și de a proteja mediul”.
Parlamentul European a aprobat joi aplicarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, însă a impus noi condiții pentru a proteja interesele economice ale statelor membre.
Decizia vizează în principal eliminarea taxelor vamale pentru majoritatea produselor industriale americane care intră pe piața europeană.
Votul a avut loc în cadrul unei sesiuni plenare desfășurate la Bruxelles, iar eurodeputații au susținut două propuneri legislative care stabilesc modul în care vor fi aplicate prevederile tarifare ale acordului negociat în 2025.
Dacă textele vor primi și aprobarea Consiliului, acestea vor permite acces preferențial pentru o gamă largă de produse americane, inclusiv din sectorul agricol și pescăresc.
În același timp, Parlamentul European a introdus mecanisme de protecție pentru a preveni eventualele dezechilibre. Una dintre cele mai importante prevederi este clauza de suspendare, care permite Uniunii Europene să oprească temporar facilitățile comerciale dacă Statele Unite nu respectă condițiile stabilite sau dacă introduc taxe suplimentare peste nivelul convenit.
Eurodeputații au stabilit și o „clauză de intrare în vigoare”, care condiționează aplicarea reducerilor tarifare de respectarea angajamentelor de către partea americană, inclusiv limitarea taxelor pentru produsele europene care conțin oțel și aluminiu.
În lipsa respectării acestor condiții, avantajele comerciale oferite exporturilor americane ar putea fi retrase.
Acordul include și o „clauză de expirare”, care fixează data de 31 martie 2028 ca termen limită pentru aplicarea regulamentului, cu posibilitatea de prelungire doar după o evaluare a impactului.
Comisia Europeană va avea rolul de a monitoriza efectele noilor reguli și va putea interveni dacă importurile din SUA cresc la un nivel care afectează industriile europene.
„Prin votul de astăzi, avem un mandat puternic pentru negocierile cu Consiliul și intenționăm să profităm la maximum de acesta. Eurodeputații vor putea accepta termenii comerciali ai acordului numai dacă regulamentul conține garanții foarte puternice și clare și numai după ce SUA respectă pe deplin termenii acordului. Intenționez să apăr cu fermitate acest mandat în cadrul negocierilor”, a declarat raportorul Bernd Lange.
„Condițiile sunt clar definite în poziția PE. Acestea includ o clauză de intrare în vigoare care impune respectarea deplină a angajamentelor de către SUA înainte de aplicarea regulamentului, o clauză de caducitate care asigură supravegherea parlamentară deplină a oricărei prelungiri a concesiilor, rămânând, în același timp, conformă cu normele OMC. Orice altă amenințare tarifară sau dacă acordul nu produce rezultate pentru producătorii și consumatorii din UE va duce la expirarea legislației”, a mai adăugat acesta.
Cele două acte legislative au fost adoptate într-o majoritate, ceea ce oferă Parlamentului European un mandat solid pentru negocierile finale cu statele membre.
Doi oficiali americani și două surse care cunosc subiectul au declarat pentru Axios că Pentagonul elaborează opțiuni militare pentru o „lovitură finală” în Iran, care ar putea include atât forțe terestre, dar și o noua campanie masivă de bombardamente.
Potrivit surselor Axios, sunt patru opțiuni majore de „lovitură finală” dintre care Trump ar putea alege:
Informația vine în contextul în care o escaladare militară reprezintă un scenariu din ce în ce mai probabil dacă negocierile dintre SUA și Iran nu vor înregistra progrese și dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă.
Unii oficiali sunt de părere că o demonstrație mare de forță ar crea o pârghie mai mare în negocierile de pace.
Totodată, Axios notează că armata SUA a pregătit și planuri pentru operațiuni terestre adânc în interiorul Iranului, dar și să lanseze lovituri aeriene ample asupra instalațiilor.
În perioada următoare se așteaptă să sosească în Orientul Mijlociu mai multe escadroane de avioane de vânătoare și mii de soldați.
Miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a avertizat Iranul că Trump este gata să lovească „mai tare ca niciodată” dacă nu se va ajunge la un acord.
„Președintele nu blufează și este gata să dezlănțuie iadul. Iranul nu ar trebui să calculeze greșit din nou… orice violență dincolo de acest punct va fi din cauza faptului că regimul iranian… refuză să ajungă la un acord”, a spus Leavitt.
Potrivit Axios, președintele american Donald Trump nu a luat încă o decizie cu privire la punerea în aplicare a vreunuia dintre aceste scenarii, dar orice potențiale operațiuni terestre sunt calificate drept „ipotetice” de oficialii de la Casa Albă.
