Ecuadorul a devenit în câțiva ani un punct de expediție a cocainei către Statele Unite, cel mai mare consumator mondial, și către Europa.
Guvernul președintelui Daniel Noboa desfășoară din 2024 o luptă împotriva grupurilor locale de trafic de droguri și crimă organizată, care au legături cu carteluri internaționale. Ecuadorul se confruntă cu violența generată de războiul dintre grupurile rivale.
Potrivit Insight Crime, în 2024 țara era cea mai periculoasă din America Latină, cu un indice de 39 de crime la 100.000 de locuitori.
„Am confiscat 10,3 tone” de cocaină, care vor fi predate justiției pentru distrugere, a declarat colonelul Wladimir Acurio, șeful poliției din Manta (sud-vest), în cadrul unei conferințe de presă. În coordonare cu marina din Ecudoar, o unitate a gărzii de coastă americane a sosit la Manta pentru a preda drogurile și cele 18 persoane arestate pe bărcile care transportau încărcăturile.
Ministerul Apărării a precizat pe rețeaua X că cele șapte operațiuni au fost realizate pe mare între 2 și 22 august.
Circa douăzeci de grupări de crimă organizată operează în țară, implicate în traficul de droguri, răpiri și extorsiuni, conform autorităților. Potrivit datelor oficiale, 73% din cocaina produsă la nivel mondial trece prin porturile ecuadoriene.
Articolul Zece tone de cocaină, interceptate în Ecuador în urma a șapte operațiuni pe mare apare prima dată în Mediafax.
Incendiul Pickett, care a mistuit aproximativ 26 de kilometri pătrați din comitatul Napa, era controlat doar în proporție de 11% până duminică seara. Circa 150 de persoane au primit ordin să își părăsească locuințele, iar alte 360 se aflau sub avertismente de evacuare, deoarece flăcările amenințau 500 de clădiri din apropierea localităților Aetna Springs și Pope Valley, la 127 de kilometri nord de San Francisco. Ulterior, unele ordine de evacuare au fost ridicate.
În Oregon, incendiul Flat, care a cuprins aproximativ 75 de kilometri pătrați în comitatele Deschutes și Jefferson, a pus circa 4.000 de locuințe sub diferite niveluri de notificări de evacuare, inclusiv 1.000 cu ordine de plecare imediată.
Pompierii au reușit să creeze linii de controlEi au reușit și să stingă flăcările în unele zone rezidențiale, dar au întâmpinat provocări majore din cauza terenului dificil, a umidității scăzute și a temperaturilor care au depășit 37 de grade Celsius, au transmis autoritățile. Peste 1.230 de pompieri, sprijiniți de 10 elicoptere, luptau cu incendiul din California, izbucnit joi într-o zonă izolată, după o săptămână de caniculă. Cauza este încă în curs de investigare.
Locuitorii din vestul Statelor Unite s-au confruntat cu un val de căldură care a dus la spitalizarea unor persoane, temperaturile atingând niveluri periculoase pe tot parcursul weekendului în Washington, Oregon, sudul Californiei, Nevada și Arizona.
Incendiul Pickett a izbucnit în aceeași zonă cu uriașul incendiu Glass din 2020, care a trecut atunci în comitatul Sonoma și a ars aproximativ 272 de kilometri pătrați și peste 1.500 de clădiri. Dacă focul din 2020 a fost alimentat de vânt, actualul incendiu este hrănit în principal de vegetația uscată de pe versanți abrupți, inclusiv arbori doborâți și uscați rămași după incendiul din 2020, dar și ierburi și arbuști care au crescut între timp și s-au uscat din nou.
Zona afectată din Oregon are un climat de deșert înalt, unde ard ierburi uscate și ienupăr, iar focul se propagă rapid prin canioane greu accesibile pentru crearea de linii de protecție.
Articolul SUA: Oregon și California, sub amenințarea incendiilor de vegetație. Sute de oameni evacuați apare prima dată în Mediafax.
Pompierii din cadrul ISU București – Ilfov intervin pentru stingerea unui incendiu produs la un spațiu de depozitare în localitate Buftea.
Suprafața afectată este de aproximativ 700 mp.
Se acționeaza pentru localizarea incendiului și limitarea propagării la alte spații de depozitare.
Nu sunt anunțate persoane rănite.
Articolul Buftea: Incendiu uriaș, flăcări izbucnite într-un depozit apare prima dată în Mediafax.
Sunt ultimele zile de vară, însă chiar și așa, la munte a început să ningă. Au apărut imagini din Masivul Pietrosu, județul Maramureș, unde ninsoarea i-a surprins pe turiști.
Carla Berinde, blogger și salvamontist voluntar la Salvamont Maramureș, a postat, pe Facebook, imagini cu ninsoarea căzută în weekend în munții Maramureșului.
Imaginile spectaculoase, care i-au surprins pe turiști, au fost filmate în Pietrosul Rodnei, la peste 1.700 de metri altitudine.
În această zonă, în timpul nopții temperaturile chiar au coborât sub zero grade.
Articolul Ninsoare în luna august: Imagini spectaculoase de la munte, din Maramureș apare prima dată în Mediafax.
Tăcerea reflectă o schimbare fundamentală în abordarea Israelului, care i-a derutat pe mediatori și pe familiile ostaticilor rămași, care l-au acuzat pe Netanyahu că i-a abandonat și sacrificat pe cei dragi, scrie CNN.
După 18 luni în care a acceptat doar acorduri parțiale și etapizate de încetare a focului, Netanyahu cere acum un acord cuprinzător care să asigure eliberarea tuturor ostaticilor și încetarea completă a războiului – în condițiile impuse de Israel. Schimbarea de politică survine în contextul în care premierul accelerează simultan planurile pentru un atac militar masiv asupra orașului Gaza, urmând o strategie duală de negociere și război pentru „înfrângerea Hamas”.
Joi, Netanyahu a declarat că a dat instrucțiuni echipei sale să înceapă imediat negocierile pentru eliberarea tuturor ostaticilor și încheierea războiului din Gaza. Dar a făcut acest lucru fără să menționeze măcar o dată propunerea aflată în prezent pe masa negocierilor, care prevede un armistițiu temporar în schimbul eliberării a jumătate dintre ostatici. Cea mai recentă propunere este similară cu încetarea focului de 60 de zile pe care Netanyahu a acceptat-o luna trecută, doar că termenii sunt mai favorabili Israelului, după ce Hamas a dat dovadă de flexibilitate în ceea ce privește numărul de prizonieri care urmează să fie eliberați și dimensiunea perimetrului de securitate.
În același timp, Netanyahu a insistat să continue planurile pentru un asalt masiv al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) și preluarea controlului asupra orașului Gaza. Israelul atribuie concesii Hamas amenințării ofensivei iminente asupra orașului Gaza, iar oficialii israelieni spun că cred că amenințarea reînnoită a unei presiuni militare puternice va face Hamas mai flexibil în acceptarea condițiilor Israelului pentru a pune capăt războiului.
Israelul susține de mult timp că presiunea militară va forța Hamas să se așeze la masa negocierilor, dar gruparea teroristă, deși epuizată, a sfidat înfrângerea în ciuda a aproape doi ani de lupte.
Articolul Strategie duală? Netanyahu își schimbă planul privind încetarea focului chiar și după ce Hamas acceptă apare prima dată în Mediafax.
Un avion plin cu turiști ruși cu destinația Sankt Petersburg a efectuat o aterizare de urgență la Tallinn în dimineața zilei de 24 august.
Avionul, operat de compania egipteană AlMarsia Universal Airlines, a aterizat la Tallinn la ora 05:33, a declarat Margot Holts, șefa departamentului de comunicare și marketing al aeroportului din Tallinn. Zborul era în curs de desfășurare de la Sharm el-Sheikh către aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg.
„Aeronava a fost redirecționată către Tallinn deoarece nu a putut ateriza la Pulkovo din cauza unei închideri temporare”, a adăugat ea.
Ucraina și Canada semnează un acord privind producția comună în domeniul apărăriiUcraina și Canada au semnat un acord privind producția comună de echipamente de apărare, a anunțat ministrul apărării DenIs Shmyhal pe 24 august.
Anunțul coincide cu prima vizită oficială a prim-ministrului canadian Mark Carney la Kiev. Prim-ministrul a sosit în capitală pe 24 august pentru a sărbători Ziua Independenței Ucrainei și a anunțat un pachet de ajutor militar în valoare de peste 700 de milioane de dolari.
Shmyhal a semnat acordul împreună cu omologul său canadian David McGuinty, în prezența lui Zelenski și Carney.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.279. Ucraina și Canada semnează un acord privind producția comună în domeniul apărării / Un avion plin cu turiști ruși aterizează de urgență la Tallinn din cauza unui atac cu drone ucrainene apare prima dată în Mediafax.
Noem a vizitat zona de graniță din New Mexico și a declarat că lucrările au început deja pe o parte a zidului din bare de oțel, înalte de 9 metri. Directiva, conform oficialului, are două scopuri: prevenirea formării ruginii și descurajarea imigranților să escaladeze zidul, care va absorbi mai multă căldură sub soarele deșertului.
Referitor la criticii care consideră că această măsură va agrava situația imigranților, Noem a răspuns: „Nu îl atingeți. Oamenii au de ales.” Nu au fost comunicate costurile sau termenul de finalizare al proiectului. În timpul vizitei, Noem a vopsit demonstrativ o porțiune mică din zid.
În prezent, arestările la graniță au scăzut dramatic față de anii anteriori, media fiind de 41 de persoane pe zi, comparativ cu 400 anul trecut și 2.300 în 2023. În al doilea mandat al lui Trump, aproximativ 11 kilometri de bariere noi au fost instalați. Congresul american a aprobat un buget de 47 de miliarde de dolari pentru continuarea lucrărilor și mentenanță, scrie Bloomberg.
Această decizie intervine într-un context de securitate strictă la frontieră, în care nouă imigranți reușesc zilnic să treacă granița fără să fie opriți.
Articolul Donald Trump ordonă vopsirea zidului de la granița cu Mexicul în negru. Care este motivul apare prima dată în Mediafax.
În același timp, un ipotetic „Partid Zalujnîi” ar obține cel mai mare sprijin la alegerile parlamentare, scrie Ukrainska Pravda.
Ucrainenii îl preferă pe Zelenski la președințieLa întrebarea „Dacă alegerile prezidențiale ar avea loc duminica viitoare, pentru care candidat ați vota?”, 31% dintre respondenți l-au ales pe Volodimir Zelenski. Urmează Valeri Zalujnîi, fost comandant suprem al Forțelor Armate și actual ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, cu 25%, Petro Poroșenko cu 6% și Kyrylo Budanov cu 5%. În vestul Ucrainei, sprijinul pentru Zelenski și Zalujnîi este egal, 27% fiecare. În rândul persoanelor de peste 50 de ani, Zalujnîi depășește ușor scorul lui Zelenski: 31% față de 30%.
Aprobarea activității președinteluiReferitor la activitatea actualului președinte, 33% dintre respondenți au declarat că aprobă cu tărie acțiunile lui Zelenski, iar 32% aprobă într-o oarecare măsură. Doar 16% au exprimat dezaprobare, cu tărie sau într-o oarecare măsură.
La întrebarea pentru ce partid ar vota, 22% au ales Partidul lui Zalujnîi, 14% Blocul lui Zelenski, 8% Partidul Azov și 8% Solidaritatea Europeană. Partidul lui Zalujnîi este mai popular decât Blocul lui Zelenski în toate grupele de vârstă și majoritatea regiunilor, cu excepția sudului, unde ratingurile sunt egale, de 19%. Totodată, 74% dintre respondenți și-ar dori apariția de noi partide la următoarele alegeri parlamentare.
Sondajul a fost realizat între 22-27 iulie, prin interviuri telefonice asistate de computer (CATI), pe un eșantion de 2.400 de rezidenți ucraineni cu vârsta de peste 18 ani, excluzând teritoriile temporar ocupate. Marja de eroare pentru un eșantion aleatoriu simplu este de 2,0 puncte procentuale.
Articolul Îl vor mai vota ucrainenii pe Zelenski la următoarele alegeri? Rezultatele celui mai nou sondaj apare prima dată în Mediafax.
Politica Budapestei, prezentată oficial drept „diversificare”, servește în realitate interesele Kremlinului și subminează eforturile comunității europene.
Dependență majoră și contracte noiÎn prezent, aproximativ 85% din necesarul de gaz al Ungariei provine din Rusia, iar contractele cu Gazprom rămân în vigoare, chiar după ce majoritatea țărilor UE au rupt legăturile energetice cu Moscova în 2022. Budapesta a semnat noi acorduri pentru un miliard de metri cubi suplimentar pe an și a extins capacitatea de stocare. La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat livrări de 8-8,5 miliarde de metri cubi de gaz pentru 2025, cu volume similare preconizate și pentru 2026.
Cooperarea cu Asia CentralăBudapesta promovează acorduri cu Kazahstan, Uzbekistan și Turkmenistan, prezentate ca surse alternative de gaz. În realitate, rutele trec prin Rusia, iar controlul asupra resurselor rămâne în mâinile Kremlinului. Astfel, gazul „kazah” sau „uzbek” nu oferă independență energetică Europei și consolidează pârghiile Rusiei în regiune.
Această strategie îi oferă lui Orban imagine de actor geopolitic și influență în negocierile europene, inclusiv în obținerea fondurilor UE. Totuși, manevrele energetice subminează regimul de sancțiuni împotriva Rusiei și întăresc dependența de coridoarele controlate de Moscova. Cooperarea cu regimurile autoritare din Asia Centrală devine astfel un instrument de legitimare a dependenței, nu o diversificare reală.
Prin menținerea legăturilor cu Rusia și extinderea parteneriatelor cu autocrațiile din Asia Centrală, Ungaria subminează eforturile UE de securitate energetică și riscă să inspire politici similare în alte state membre, adâncind fragilitatea unității continentale.
Articolul Viktor Orban subminează eforturile UE de independență energetică apare prima dată în Mediafax.
Doar 1,8% dintre persoanele ocupate muncesc peste 49 de ore săptămânal, mult sub media europeană de 6,6%.
Comparația cu media europeanăPotrivit Eurostat, România este depășită doar de Bulgaria (0,4%), Letonia (1,0%) și Lituania (1,4%) în ceea ce privește numărul redus de angajați care lucrează ore suplimentare. La polul opus, Grecia (12,4%), Cipru (10,0%) și Franța (9,9%) înregistrează cele mai ridicate procente. Media europeană se situează la 6,6%, de peste trei ori mai mult decât nivelul consemnat în România.
Cauzele procentului scăzutExplicația acestui fenomen ține de structura pieței muncii din România. Aproximativ 50% dintre salariați lucrează în sectorul public, unde programul de lucru este fix, iar orele suplimentare sunt rare sau strict reglementate. În plus, legislația și practica administrativă limitează posibilitatea efectuării de ore suplimentare, spre deosebire de alte state europene.
Eurostat arată că diferențele majore apar între salariați și lucrătorii pe cont propriu. Dacă doar 3,4% dintre angajați depășesc 49 de ore pe săptămână, procentul urcă la 27,5% în cazul celor care muncesc pe cont propriu. Această categorie profesională este mult mai predispusă la un program extins, ceea ce confirmă presiunile asupra antreprenorilor și freelancerilor.
România se menține, astfel, la coada clasamentului european privind volumul de ore suplimentare, în principal din cauza ponderii ridicate a angajaților din sectorul bugetar și a cadrului de reglementare a muncii.
Articolul Românii, printre cei mai comozi din UE. Doar 1,8% fac ore suplimentare, față de 6,6% media europeană apare prima dată în Mediafax.
Prima mare șansă a partidei a venit în minutul 18, când Cisotti a ratat pentru FCSB trimițând puțin pe lângă poartă. Până la pauză, ambele echipe au arătat prudență, iar fazele clare de poartă au lipsit, menținând scorul 0-0.
Meciul s-a schimbat în repriza secundă, când FC Argeș a deschis scorul în minutul 72 prin Bettaieb, după un contraatac rapid. FCSB a fost aproape de egalare în minutul 80, dar șutul lui Mamadou Thiam, aflat la debut, a fost respins de Briceag. Două minute mai târziu, Robert Moldoveanu a nimerit bara pentru piteșteni, iar finalul a adus confirmarea victoriei: în minutul 88, Mihai Popescu și-a trimis mingea în propria poartă, stabilind scorul final, 2-0 pentru FC Argeș.
După acest rezultat, FC Argeș acumulează 12 puncte și urcă pe locul 5 în Superligă, confirmând forma bună din debutul sezonului. De cealaltă parte, FCSB rămâne cu doar 7 puncte, coborând pe poziția a 12-a, ceea ce amplifică presiunea asupra antrenorului Elias Charalambous.
Articolul FCSB – FC Argeș: Piteștenii produc surpriza și înving campioana cu 2-0 pe Arena Națională apare prima dată în Mediafax.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului European de la Alpbach, unde liderul kosovar a atras atenția asupra pericolelor pentru stabilitatea regională.
Potrivit lui Osmani, Rusia și aliații săi urmăresc să slăbească sistemul de valori al Uniunii Europene și NATO. „Când vedem forțe malefice precum Rusia, China și Iran, această tripletă a răului care încearcă să influențeze Balcanii de Vest, ele nu o fac din caritate, ci pentru că au un interes strategic”, a declarat președintele Kosovo. Ea a subliniat că scopul acestora este destabilizarea regiunii și împiedicarea integrării europene.
Rolul Serbiei și acuzații de amestec electoralOsmani a identificat Serbia drept cea mai mare provocare pentru Kosovo, acuzând-o că refuză să recunoască statele vecine și acționează după o „mentalitate imperialistă și hegemonică” inspirată de Rusia. Conform Misiunii Europene de Observare, Serbia, cu sprijin rusesc, ar fi intervenit în recentele alegeri parlamentare din Kosovo. „Cea mai mare provocare pentru noi este faptul că Serbia continuă să considere statele vecine ca fiind state temporare”, a explicat Osmani.
Cu toate tensiunile geopolitice, liderul kosovar a insistat că în politica de nivel înalt din Kosovo „nu există influență rusă sau sârbă, ci doar probleme locale”. Ea a reafirmat angajamentul țării sale pentru integrarea europeană și colaborarea cu SUA. Totuși, a avertizat că lipsa unei majorități parlamentare în Kosovo blochează proiectele de aderare la Uniunea Europeană și întârzie cooperarea strategică.
Prin acest apel, Vjosa Osmani a dorit să transmită un semnal de alarmă cu privire la pericolele pe care le aduce influența Rusiei în Balcani și necesitatea sprijinului european pentru a menține stabilitatea în regiune.
Articolul Kosovo avertizează asupra influenței Rusiei în Balcani: Vjosa Osmani denunță „tripleta răului” apare prima dată în Mediafax.
