Un incendiu puternic a izbucnit la rafinăria de petrol din Riazan, la sud-est de Moscova, în urma unui presupus atac cu drone, potrivit relatărilor locuitorilor și canalelor locale de Telegram.
Rafinăria, una dintre principalele surse de combustibil pentru regiunea centrală a Rusiei, a fost scena unor explozii puternice în cursul nopții de miercuri spre joi.
Canalul rusesc Astra a raportat că drumurile de acces spre rafinărie au fost blocate, iar în zonă s-a instituit o prezență masivă a forțelor de securitate.
Ministerul rus al Apărării a declarat că a doborât 14 drone ucrainene deasupra regiunii Riazan, iar guvernatorul local, Pavel Malkov, a afirmat că incendiul ar fi fost provocat de resturile unor drone distruse.
Nu a precizat însă în mod explicit că este vorba despre rafinărie.
Rafinăria din Riazan a fost ținta mai multor atacuri similare de la începutul anului 2025, în contextul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse, potrivit Kyiv Independent.
Instalația are un rol esențial în aprovizionarea cu combustibil a regiunii centrale și a armatei ruse.
Atacul de la Riazan ar fi făcut parte dintr-un val amplu de lovituri cu drone, care a vizat peste 10 regiuni din Rusia.
UPDATE ora 11:30
În urma incidentului de azi-noapte, reprezentanții Ambasadei Rusiei au revenit cu un comunicat.
„În noaptea de miercuri spre joi, de 23 octombrie, la ora 3:15, un cetățean român în vârstă de 53 de ani a sosit cu un autoturism la poarta principală a Ambasadei. Unul dintre jandarmii ai Jandarmeriei Române aflați în postul de pază a încercat să discute cu acesta, însă cetățeanul s-a comportat inadecvat, a început să strige și a încercat să fugă cu autovehiculul, fiind însă reținut de echipaje de jandarmerie și unul de intervenție antiteroristă din cadrul SRI aflate în apropierea Ambasadei”, se arată în comunicatul publicat joi pe pagina de Facebook a instituției.
Investigațiile ulterioare ale polițiștilor au arătat că, în momentul reținerii, cetățeanul se afla sub influența substanțelor psihoactive și nu deținea un permis de conducere valabil. „Niciun angajat al Ambasadei nu a fost rănit, iar clădirii misiunii diplomatice ruse nu i-au fost aduse daune materiale”, au mai precizat reprezentanții ambasadei.UPDATE, ora 07:41
Surse judiciare spun pentru MEDIAFAX că obiectivul diplomatic menţionat este Ambasada Rusiei.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Potrivit Jandarmeriei Capitalei, incidentul s-a produs în data de 23 octombrie 2025, în jurul orei 03:15. Jandarmul aflat în postul de pază a observat autovehiculul care se îndrepta spre poarta de acces auto şi a reuşit să-l oprească după ce l-a somat pe şofer.
În sprijinul său au intervenit rapid două echipaje de jandarmerie şi unul antiterorist din cadrul Serviciului Român de Informaţii. La vederea forţelor de ordine, bărbatul a încercat să fugă cu maşina, însă a fost blocat şi ulterior imobilizat.
Poliţiştii rutieri sosiţi la faţa locului au descoperit că şoferul avea permisul de conducere suspendat şi era sub influenţa benzodiazepinelor şi amfetaminelor. Bărbatul, cetăţean român, a fost dus la Institutul Naţional de Medicină Legală pentru recoltarea de probe biologice, apoi la sediul Brigăzii Rutiere pentru continuarea cercetărilor şi aplicarea măsurilor legale.
Autorităţile precizează că securitatea obiectivului diplomatic nu a fost pusă în pericol, iar în urma incidentului nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale semnificative.
Problema reală nu este lipsa banilor, ci o criză profundă a relaţiilor, aproape jumătate dintre polonezii sub 30 de ani fiind singuri, iar tinerii nereuşind să formeze cupluri stabile.
În 2015, Polonia avea o rată a natalităţii de 1,3 copii pe femeie. Un deceniu mai târziu, în ciuda tuturor măsurilor economice implementate, situaţia s-a înrăutăţit. În 2024, rata a scăzut la 1,1 copii pe femeie, iar în 2025 se preconizează că va ajunge la 1,05, plasând Polonia alături de Ucraina marcată de război în topul negativ al ţărilor cu cea mai scăzută fertilitate din lume.
În aceeaşi perioadă, populaţia ţării a scăzut cu 1,5 milioane de locuitori, iar un milion de noi gospodării cu o singură persoană au apărut în registrul demografic.
De la căderea comunismului, transformarea economică a Poloniei a fost spectaculoasă. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de opt ori din 1990. Şomajul a scăzut de la 20% în 2002 la 2,8%, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană. Veniturile s-au mai mult decât dublat. Locurile în creşe şi grădiniţe s-au înmulţit. Statul plăteşte familiilor 800 de zloţi pe lună pentru fiecare copil prin programul „800 Plus”.
Cu toate acestea, nicio măsură financiară nu a reuşit să oprească declinul demografic.Anna Gromada, expert în politici demografice care a oferit consultanţă preşedintelui Poloniei în 2015, spune că problema reală nu este economică, ci una a conexiunii umane. Aproape jumătate dintre polonezii sub 30 de ani sunt singuri. Încă o cincime sunt într-o relaţie, dar trăiesc separat. Generaţia cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani se simte mai singură decât polonezii peste 75 de ani, scrie The Guardian.
În 2024, aproape doi din cinci tineri au declarat că nu au avut relaţii sexuale de cel puţin un an. Doar 9% dintre cuplurile tinere s-au întâlnit efectiv online, deşi şapte din zece au încercat aplicaţiile de întâlniri. Abstinenţa a devenit, de asemenea, o chestiune partizană, bărbaţii de dreapta şi femeile de stânga fiind cei mai predispuşi să fie inactivi sexual.
Expertul identifică trei forţe care au creat această criză în Polonia şi alte ţări postcomuniste.Prima forţă este viteza ameţitoare a schimbării sociale şi economice. Transformarea rapidă a făcut ca părinţii să nu mai poată fi modele pentru copiii lor. Pentru mulţi tineri, maturitatea nu mai înseamnă să înveţe de la părinţi, ci să le explice lor lumea nouă. Bunica Annei Gromada, care a părăsit şcoala la 10 ani, a îndemnat-o să renunţe la universitatea din Cambridge ca să nu îşi piardă iubita. Mama sa, care a fost una dintre primele asistente medicale cu studii superioare din oraşul lor, a încurajat-o să meargă, dar a avertizat-o să nu facă un împrumut studenţesc în Marea Britanie, insistând că este greşit să trăieşti cu datorii, de parcă ar fi o aberaţie şi nu o piatră de temelie a noii ordini economice.
A doua forţă este moştenirea comunismului, care creează un paradox al egalităţii. Polonia este în acelaşi timp mai egalitară şi mai puţin egalitară din punct de vedere al genului decât Occidentul. Comunismul a propulsat femeile către ocuparea deplină a forţei de muncă. Polonia are una dintre cele mai mici diferenţe salariale între femei şi bărbaţi din Uniunea Europeană. Femeile obţin două din trei diplome universitare. Dar în sfera privată, în căsătorie, muncă domestică şi creşterea copiilor, normele conservatoare au persistat. Când femeile caută parteneri cu statut egal sau superior, cifrele nu mai corespund.
A treia forţă este explozia psihoterapiei ca nouă gramatică culturală. În ultimii 10 ani, consultaţiile psihologice în sistemul public au crescut cu 145%. Furnizorii privaţi se laudă cu rate de creştere care ar face invidioşi chiar şi investitorii de capital de risc. Tinerii, în special femeile, vorbesc fluent limbajul îngrijirii de sine, nevoilor şi limitelor, adresându-se bărbaţilor care răspund în limbajul îndatoririlor, normelor şi aşteptăriilor. 22% dintre polonezi care s-au grăbit să se aşeze pe canapeaua psihologului în ultimii cinci ani sunt în mod disproporţionat tineri, femei şi necăsătoriţi.
Migraţia internă a creat un dezechilibru demografic. În cele mai mari oraşe ale Poloniei, precum Varşovia, Łódź şi Cracovia, există cel puţin 110 femei la fiecare 100 de bărbaţi. Bărbaţii rămân mai frecvent în oraşe mai mici, departe de noua economie şi de noile norme sociale.
Familia, odată considerată nucleul indestructibil al Poloniei, s-a schimbat radical. Când Zidul Berlinului a căzut, mai puţin de 6% dintre copii se năşteau în afara căsătoriei, de aproape cinci ori mai puţini decât în Marea Britanie. Dar, pe măsură ce acea generaţie a ajuns la maturitate, mulţi au ales distanţa în locul datoriei. Potrivit unei estimări, până la unul din patru polonezi sub 45 de ani nu are niciun contact cu tatăl său. Până la unul din 13 este rupt de mama sa. Când părinţii nu mai servesc drept modele de urmat, a deveni părinte devine un act de improvizaţie.
Deficitul de copii din Polonia nu este ceva ce poate fi remediat cu bonusuri în bani, ipoteci mai ieftine sau creşe subvenţionate, concluzionează Anna Gromada. Ceea ce clatină în primul rând nu este dorinţa de a creşte un copil, ci capacitatea de a construi o viaţă alături de cineva.
La cererea echipelor de jandarmi, polițiștii Brigăzii Rutiere au mers acolo și au testat șoferul, un bărbat în vârstă de 53 de ani.
Ulterior, acesta a fost condus la Institutul Național de Medicină Legală, pentru recoltarea de probe biologice, urmând ca măsurile legale să fie dispuse în funcție de rezultatele buletinului de analiză toxicologică.
În ceea ce privește situația juridică a permisului de conducere, Brigada Rutieră precizează că bărbatului i-a fost anterior suspendat dreptul de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, ca urmare a unei contravenții la regimul rutier.
Totodată, în urma verificărilor făcute la sediul Brigăzii Rutiere, s-a stabilit că, la acest moment, bărbatul are o dovadă cu drept de circulație, valabilă în perioada 16.10.2025 – 31.10.2025.
Verificările în acest caz sunt continuate de polițiști.
Bărbatul a încercat să intre cu forța în Ambasada Rusiei din București, aflată în Sectorul 1 al Capitalei. Incidentul a avut loc în jurul orei 03:15.
Premierul Belgiei, Bart De Wever, a declarat joi că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să își asume în mod colectiv riscurile legate de utilizarea miliardelor de dolari în active rusești înghețate pentru finanțarea economiei și efortului militar al Ucrainei.
„Dacă vrem să le oferim Ucrainei, trebuie să o facem împreună. În caz contrar, represaliile rusești ar putea lovi doar Belgia, iar asta nu este deloc rezonabil”, a spus De Wever la sosirea la summitul Consiliului European de la Bruxelles.
Cea mai mare parte a activelor înghețate, aproximativ 225 de miliarde de dolari, este deținută în Belgia, iar guvernul de la Bruxelles avertizează că nu va accepta folosirea acestor fonduri fără garanții clare din partea celorlalte state membre.
Premierul a subliniat că Belgia este „o țară mică” și că represaliile Moscovei, precum confiscarea activelor băncilor occidentale sau a companiilor europene din Rusia, ar putea fi severe.
Comisia Europeană a propus un așa-numit „împrumut de reparație”, în valoare de aproximativ 165 de miliarde de dolari, garantat de statele membre.
Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul doar după ce Rusia va plăti despăgubiri de război, iar activele rusești ar rămâne înghețate până atunci, scrie Associated Press.
Kremlinul a condamnat planul, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov acuzând Uniunea Europeană de „furt” și de intenția de a confisca ilegal proprietăți rusești.
În replică, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat că nu este vorba despre o confiscare, ci despre utilizarea temporară a dobânzilor generate de fonduri pentru a acorda un împrumut Ucrainei.
„Rusia este agresorul și trebuie să răspundă pentru distrugerile pe care le-a provocat”, a afirmat von der Leyen, adăugând că executivul european a găsit „o bază legală solidă” pentru implementarea planului.
În debutul întâlnirii, cetățenii au cerut lămuriri privind procedurile urmate de primărie, existența avizelor și responsabilitatea pentru eventualele incidente. Au fost invocate inclusiv avertismentele tehnice formulate de specialiștii Transgaz, potrivit cărora traficul greu pe arterele construite peste conducte poate produce vibrații ce duc la fisuri și, implicit, la riscuri majore de explozie.
„Țeava nu e a mea ca să mă îngrijesc de ea”, a declarat Robert Negoiță, susținând că responsabilitatea directă pentru siguranța conductelor aparține operatorului rețelei. „Gazul care trece prin țeava aia nu-i nici al meu, nici al dumneavoastră… Țevile sunt ale dumnealor”, adăugat Negoiță
„Nu strada noastră e pe țeava dumnealor, țeava dumnealor e sub strada noastră”, a afirmat edilul, declarație ce s-a viralizat deja.
Întrebat despre pericolul public semnalat în materialul de presă, primarul a precizat că a transmis în scris către Transgaz că, dacă apreciază existența unui risc, poate închide imediat drumurile vizate. „Dacă dumnealor consideră că există un pericol public cu străzile astea, eu le-am dat în scris să vină să le închidă azi”, a spus Negoiță, adăugând că „de când mă știu, pe drumurile astea cu camioane grele se circula”.
Potrivit investigației Recorder, Primăria Sectorului 3 nu ar fi obținut avizele obligatorii din partea Transgaz, deși compania ar fi notificat administrația locală încă de la începutul lucrărilor. În 2025, Transgaz a acționat în instanță Primăria Sectorului 3, potrivit aceleiași surse. În fața acuzațiilor, edilul a insistat asupra delimitării atribuțiilor: primăria construiește și întreține drumurile, iar operatorul de transport gaze are obligația de a-și proteja infrastructura.
Secvențe din întâlnire au fost filmate și publicate pe pagina de Facebook a Grupului de Inițiativă Civică Pallady, care își propusese inițial să discute tema spațiilor verzi din sector, însă dezbaterea a fost acaparată de subiectul siguranței drumurilor.
Rusia a declarat joi că noile sancțiuni americane împotriva industriei sale petroliere sunt „contraproductive” și că țara a dezvoltat o „imunitate puternică” la restricțiile impuse de Occident.
Declarația vine la o zi după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat noi măsuri împotriva celor mai mari două companii petroliere ruse, acuzând Moscova că blochează negocierile de pace privind conflictul din Ucraina.
„Considerăm acest pas complet contraproductiv, inclusiv în ceea ce privește transmiterea unui semnal privind necesitatea unor soluții negociate pentru conflictul ucrainean”, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în cadrul unei conferințe de presă.
Potrivit acesteia, Rusia va continua să-și dezvolte economia „cu încredere”, în ciuda restricțiilor.
„Țara noastră a dezvoltat o imunitate puternică la sancțiunile occidentale și își va consolida în continuare potențialul economic și energetic”, a adăugat Zaharova.
Președintele Trump a amânat timp de mai multe luni introducerea unor noi sancțiuni, sperând într-un progres diplomatic cu Vladimir Putin, precizează agenția AFP.
Totuși, decizia de a acționa a venit după ce planurile pentru un nou summit ruso-american la Budapesta au eșuat.
Întrebat, joi, la Digi24, dacă Nicușor Dan, președintele României, îl mai susține, Cătălin Drulă a răspuns scurt: „Da”.
De asemenea, el a afirmat că a mai avut, recent, o întâlnire cu șeful statului.
„Da, am mai avut o întâlnire în care am discutat despre acest proiect de transpunere a referendumului. Am discutat pe textul pe care l-am depus cu el. M-am sfătuit chiar pe text, nu numai pe principiu. Este un text agreat, e un text care are implementarea imediată. Putem intra în detalii tehnice, dar practic toate aceste taxe și impozite colectate se duc într-un buget central și se face o hotărâre de Consiliu General unde se distribuie apoi. Se păstrează ce trebuie pentru Primăria Capitalei, de exemplu pentru dezvoltare de rețele mari de transport, pentru termie, pe bază de nevoi și pe criterii obiective se împart banii mai departe la sectoare și nu se mai dau la Ilfov. (…) Eu cred că cel mai mult contează votul bucureștinilor, dar mă bazez pe susținerea lui Nicușor Dan, dacă proiectul nostru are succes. Pentru că, pe mine, mă interesează mai mult susținerea lui Nicușor Dan, pentru când aș fi primar”, încheie Drulă.
Copiii care nu pot merge la școală din cauza bolii pot totuși să învețe, chiar din salonul de spital. Pentru ei, Ministerul Educației și Cercetării a publicat miercuri apelul de selecție adresat cadrelor didactice care vor să facă parte din Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital”, în cadrul anului școlar 2025-2026.
Apelul vizează profesori de toate nivelurile – de la educatori și învățători până la profesori de gimnaziu și liceu – care vor să predea copiilor aflați în tratament sau recuperare medicală. Potrivit Ministerului Educației, „selecția candidaților se realizează pe baza evaluării dosarelor cu calificativul admis/respins”, iar înscrierea este deschisă „pe tot parcursul anului calendaristic”.
Ministerul a precizat că „sunt declarați admiși candidații care prezintă actele solicitate conform fișei de înscriere”, iar rezultatele vor fi publicate „în maximum trei luni de la înscriere, pe pagina web a Ministerului Educației și Cercetării, la secțiunea Concursuri”. Cei selectați vor fi înscriși într-un registru electronic, urmând să participe la cursuri speciale de formare pentru predarea în mediul spitalicesc.
Dascălii care aleg să predea în spitale trebuie să aibă, pe lângă pregătirea pedagogică, o mare capacitate de empatie și adaptare. În apel se subliniază că printre competențele cerute se numără „adaptarea programei la nevoile de moment și capacitatea de a îmbina empatia cu profesionalismul”.
Lecții printre tratamente„Școala din spital” este o formă specială de educație, creată pentru copiii și adolescenții care sunt internați pentru tratamente de lungă durată sau se află în recuperare. În cadrul programului, elevii și preșcolarii spitalizați continuă studiile chiar și în timpul tratamentului, cu ajutorul profesorilor special selectați. Înscrierea copiilor se face la recomandarea medicului curant și la cererea părintelui, iar procesul educațional este coordonat de cadre universitare desemnate de universitățile de medicină și farmacie.
Lecțiile se desfășoară individual, în grupuri mici sau online, în funcție de starea copilului. În fiecare spital există un cadru didactic monitor, care se ocupă de înscriere, de planul educațional și legătura cu școala de proveniență, astfel că fiecare elev primește un program personalizat de învățare, adaptat stării sale de sănătate și nivelului de studiu.
Drumul înapoi către școalăOrele se țin în saloane sau spații special amenajate, respectând normele sanitare, iar activitățile se completează cu momente creative, terapeutice sau de consiliere emoțională, alături de medici, psihologi și terapeuți. Programul a fost instituit prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, iar normele sale de aplicare și metodologiile de organizare și funcționare au fost aprobate în mai 2025.
Copiii care învață în „Școala din spital” nu pierd anul școlar. Notele și activitățile lor sunt transmise școlii de proveniență, iar la externare își reiau locul în clasă, continuând parcursul educațional firesc. Cei care termină clasa a VIII-a pot chiar fi admiși la liceu fără examen, pe locuri speciale.
Finanțarea educației din spitaleProfesorii care predau în spitale sunt plătiți de stat, prin Ministerul Educației, la fel ca orice cadru didactic din învățământul preuniversitar, dar cu o finanțare mai mare. Potrivit Legii învățământului preuniversitar, costul standard per elev este majorat cu cel puțin 100%, pentru a acoperi particularitățile acestui tip de învățământ. Finanțarea suplimentară acoperă nu doar salariile, ci și resursele care fac posibile orele din spital: de la materiale adaptate și condiții speciale de predare, până la formarea continuă.
Decizia de a suplimenta fondurile recunoaște munca dificilă și sensibilă pe care o fac profesorii alături de copiii internați. Banii sunt transferați din bugetul Ministerului Educației către universitățile de medicină și inspectoratele școlare implicate în program, care gestionează contractele profesorilor.
UPDATE:
Potrivit ISU Vaslui, în avion se afla doar pilotul. Bărbatul în vârstă de 65 de ani, care pilota avionul ultraușor, a murit în urma accidentului aviatic produs joi în zona Băcani, județul Vaslui.
Potrivit ISU Vaslui, în jurul orei 10:40, dispeceratul a fost alertat prin două apeluri succesive cu privire la un posibil accident aviatic produs în zona localității Băcani.
„Primul apel a fost generat automat prin sistemul E-CALL, urmat de apelul reprezentantului societății căreia îi aparține aeronava. Conform informațiilor primite, un avion ultraușor care urma să aterizeze în zonă a întâmpinat dificultăți din cauza ceții dense, iar ulterior s-a pierdut legătura cu pilotul”, arată pompierii.
Autoritățile au identificat aeronava și pilotul, un bărbat în vârstă de 65 de ani, care a fost declarat decedat de către echipajul medical aflat la fața locului.
Autoritățile fac cercetări pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Pompierii din cadrul ISU Vaslui intervin vineri în zona Băcani după ce a fost semnalat un posibil incident aviatic. Un avion ultraușor nu ar fi reușit să aterizeze din cauza ceții, iar legătura cu pilotul ar fi fost pierdută.
ISU Vaslui anunță că Detașamentul Bârlad intervine în în zona Băcani, la un posibil accident aviatic.
Printr-un apel la 112, o persoană din cadrul unei firme care deține avionul de mici dimensiuni a transmis că avionul ultraușor urma să aterizeze în zona Băcani, dar din cauza ceții nu a putut ateriza, ulterior pierzând legătura cu pilotul.
La fața locului intervin mai multe autospeciale ale ISU Vaslui, o ambulanță cu medic și serviciul de voluntari din Băcani.
