Producția-fenomen, marca Netflix „K-Pop Demon Hunters”, filmul animat realizat în stil urban-fantasy, de Sony Pictures Animatios, depășește cele mai optimiste așteptări.
De departe, surpriza cinematografică a acestei veri, „Demon Hunters”, regizat de Maggie Kang și Chris Applehans, pe o poveste scrisă de Kang împreună cu Danya Jimenez și Hannah McMechan, a făcut nu mai puțin de 3 miliarde de vizualizări de la lansarea ei, pe 20 iunie.
Un succes literalmente neimaginat în studiourile Netflix, care se așteptau să dea lovitura, dar nu într-un asemenea hal!
Rumi, Mira și Zoey, fete cu probleme de secol XXIFilmul, a cărui acțiune se petrece la Seul, urmărește povestea a trei fete care sunt într-o trupă K-Pop – Huntr/x (se citește „Huntrix”).
Rumi, Mira și Zoey au o carieră muzicală de succes dar, pe lângă asta, sunt și vânătoare de demoni.
Ele protejează lumea prin muzica lor, iar amenințarea vine din partea unei trupe rivale, Saja Boys, care sunt, de fapt, demoni deghizați în vedete K-Pop.
Povestea, alcătuită după toate rețetele politically correctness-ului, atinge teme precum identitatea, acceptarea de sine și presiunea de a fi „normal”. Personajul Rumi este o analogie subtilă a asumării unei identități aparent contrare așteptărilor sociale.
Muzica – cel mai tare atu al filmului – nu se sfiește să mai facă niște victime transgeneraționaleStilul vizual – îndrăzneț, o chestie hibridă de 2D și 3D, inspirată, de altfel, din videoclipurile K-Pop, concerte live și anime-uri.
Însă, lăsând laoparte briz-brizurile filosofice, cel mai tare atu al filmului rămâne muzica.
Muzica filmului a înnebunit literalmente toate generațiile, indiferent de vârstă.
Dacă, până acum eram obișnuiți să asociem cultura K-Pop cu puștimea pre-adolescentină și adolescentină, iată că muzica acestui film a mai făcut niște victime – Millenialli și Generația X au căzut răpuși sub prospețimea sound-ului compus de Marcelo Zarvos, a acestui succes de neimaginat.
Cea mai notabilă piesă este „Golden”, care a ajuns nr. 1 în Billboard Global și pe 6 în Billboard Hot 100, acolo unde doar „monștrii” au acces.
Cele mai multe vizualizări din istoria Netflix„Filmul a rezonat cu fanii K-pop, dar a ajuns și la neinițiați ”, spune criticul cultural Ha Jae-keun, citat de Le Monde.
„Printr-o punte intergenerațională, mulți părinți au devenit pasionați de K-pop, consolidând interesul pentru cultura pop coreeană și reînnoind o bază de fani care anterior fusese formată în mare parte din băieți adolescenți și tinere”.
Ted Sarandos, șeful Netflix, spune: „Mixul de muzică și pop-culture contează, povestea contează, inovația și animația contează”.
Și încă ceva: pe Rotten Tomatoes, filmul are o cotație de 96 – 97% – cel mai mare rating combinat din istoria originalelor Netflix.
„Demon Hunters” este lider absolut la vizualizări pe Netflix – nicio altă producție Netflix nu a mai avut atâtea vizualizări.
Filmul a generat un adevărat fenomen: fani în cosplay, proiecții interactive, evenimente de anvergură – Empire State Building a fost luminat cu imagini din film.
Articolul „K-Pop Demon Hunters” – producția Netflix care a înnebunit generațiile – cele mai multe vizualizări din toată istoria Netflix apare prima dată în Mediafax.
Reprezentanții Ministerului Muncii aduc precizări, la solicitarea Mediafax, cu privire la modul în care românii care contribuie la fondurile de administrare a pensiilor private își vor încasa banii la momentul împlinirii vârstei de pensionare.
Proiectul legii de plată a pensiilor private, adoptat de Guvern joi, 21 august, după aproape două săptămâni de discuții aprinse în spațiul public, este pe drum spre dezbaterea Parlamentului într-o formă în care, față de varianta ajunsă pe masa Executivului pe 8 august, a fost mărit procentul maxim al unei retrageri și a fost mărită perioada minimă în care se poate eșalona pensia privată.
Actualele normeÎn fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
Potrivit legislației în vigoare, Pilonul 2 face plăți către beneficiari în trei situații:
Normele tranzitorii actuale permit încasarea banilor într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.
Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.
Potrivit celor mai recente date anuale publicate de APAPR, la 17 ani de existență a Pilonului 2 de pensii private, 238.000 de români şi-au primit deja banii, valoarea totală a plăților către beneficiari (contribuabili sau moștenitori) fiind de 3,8 miliarde de lei.
În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:
Oficialii au detaliat pentru Mediafax resorturile deciziei de a elimina plata unică, cu excepția activelor foarte mici, așa cum se poate în prezent, conform normelor tranzitorii, și de a propune un procent maxim de 30%.
La solicitarea făcută în ziua în care a intrat în primă lectură în Guvern, reprezentanții Ministerului Muncii au răspuns, luni, 25 august, detaliind proiectul adoptat joi.
Astfel, oficialii menționează că, potrivit proiectului de lege, pensia privată este definită ca fiind suma plătită lunar membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz, conform contractului de plată, în mod suplimentar și distinct de cea furnizată de sistemul public, în conformitate cu dispozițiile acestei legi, iar membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
„Soluția cu privire la retragerea de către un membru al unui fond de plată a unui procent de maximum 30%, înainte de intrarea în plată a sumei lunare, reprezintă o facilitate, nu o restricție. Potrivit informațiilor disponibile cu privire la sistemele de pensii private din statele OCDE, rezultă că procentul de plată unică este cuprins între 15% – 30%, forma de plată pentru restul activului acumulat fiind cu frecvență lunară”, au transmis reprezentanții MMSS.
Așa cum este prevăzut în proiectul legii, retragerea întregului activ, ca sumă unică, este permisă doar dacă acesta este foarte mic și insuficient pentru a asigura o pensie lunară pentru o perioadă rezonabilă.
Pragul actual până la care se încasa printr-o plată unică, confirm actului normativ trecut de Guvern este de 15.372 de lei, echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionarii din sistemul public de pensii care este de 1.281 de lei (12 x 1.281 de lei = 15.372 de lei.)
Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.
„Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare, o faci dacă vrei, nu o faci dacă nu vrei, este o condiționalitate ca să închei procesul de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax.
Câți români intră la pensie la limită de vârstăOficialii Ministerului Muncii au furnizat pentru Mediafax și cele mai noi cifre privind vârsta reală de pensionare. Răspunsul a venit la solicitarea privind realizarea unei simulări privind impactul asupra sistemului de pensii în cazul continuării aplicării unor dispoziții tranzitorii, respectiv cele referitoare la plata unică, potrivit informațiilor primite de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Astfel, în sistemul public de pensii, pensia pentru limită vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare – așa cum sunt prevăzute în anexa nr. 5 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Potrivit Ministerului Muncii, există însă anumite prevederi care fac referire la reducerea vârstei standard de pensionare:
De asemenea, în situația în care sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă există și cazuri în care, potrivit legislației aflată în vigoare, persoanele în cauză își pot continua activitatea fără să solicite pensie pentru limită de vârstă.
„Având în vedere cele precizate mai sus și faptul că pensiile de limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare se acordă numai la cerere, apreciem că nu se poate face o estimare a numărului celor care vor beneficia, în viitor, de pensie pentru limită de vârstă”, au transmis oficialii Ministerului Muncii.
Potrivit celor mai recente date oficiale citate, procentul persoanelor pentru limită de vârstă este mai mic de mai mic de 60% și este chiar în scădere
„Totodată, precizăm că din rapoartele statistice generate de CNPP rezultă că în anul 2024, din totalul înscrierilor noi, de 199.061, înscrieri la pensie pentru limită de vârstă au fost 112.833. În semestrul I al anului 2025, din totalul înscrierilor noi de 138.044, 75.757 sunt înscrieri la pensie pentru limită de vârstă”, a transmis ministrul.
Astfel procentul pensionaților la limită de vârstă din 2024, de 56,58%, a scăzut la 54,87% în primul semestru din 2025.
Care e vârsta standard de pensionarePensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare, așa cum sunt prevăzute în anexa nr. 5 din Legea nr. 360/2023
Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condiţiile de înscriere la pensie pot opta între acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi continuarea activităţii, cu acordul anual al angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Mai concret, în luna august ar putea intra la pensie pentru limită de vârstă femeile născute în martie 1963, la 62 ani și 5 luni, cu un stagiu complet de 33 de ani și o lună și un stagiu minim de 15 ani.
Primele femei care ajung la vârsta standard de pensionare de 65 de ani sun cele născute în ianuarie 1970 și se aplică din ianuarie 2035.
În cazul bărbaților, vârsta standard este de 65 de ani, încă din 2015.
Articolul Ministerul Muncii: Retragerea a maximum 30% din pensia privată reprezintă o facilitate, nu o restricție. La ce vârstă se pensionează de fapt românii apare prima dată în Mediafax.
În perioada 17.04.2025 – 16.06.2025, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a derulat, la nivelul întregii țări, premergător eliminării schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică, o tematică de control privind verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale în domeniu, în cazul prestării serviciilor de furnizare a energiei electrice către consumatorul casnic.
Au fost controlați 116 operatori economici (inclusiv 431 de contracte emise de aceștia), fiind identificate abateri la 20 dintre companii.
Sancțiunile aplicate de ANPC și abaterile constatatePentru neregulile identificate, comisarii ANPC au aplicat următoarele sancțiuni:
Cele mai importante abateri de la legislația în domeniu întâlnite au fost:
ANPC recomandă consumatorilor să ceară furnizorilor oferta-tip completă înainte de semnarea contractului și să verifice dacă prețul afișat include toate taxele și tarifele. Consumatorii au dreptul să schimbe furnizorul gratuit în 21 de zile și să fie anunțați cu minim 30 de zile înainte despre orice modificare contractuală. În cazul facturilor eronate, aceștia pot contesta și au dreptul la răspuns în termen de 30 de zile calendaristice.
Articolul Furnizorii de energie, prinși cu minciuna: oferte incomplete și clauze abuzive în contracte apare prima dată în Mediafax.
Compania Municipală Termoenergetica anunță apariția unor fisuri secundare și promite intervenții non-stop pentru remediere.
Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) a transmis că repornirea sistemului după lucrările de echilibrare și intervențiile pentru avaria din zona Splaiul Unirii au provocat solicitări suplimentare asupra infrastructurii vechi.
„În urma lucrărilor de echilibrare a rețelei termice și a intervențiilor complexe necesare remedierii avariei din zona Splaiul Unirii, procesele de presiune și repunere în funcțiune a sistemului au generat solicitări suplimentare asupra infrastructurii existente. Aceste manevre tehnice au dus la apariția de fisuri secundare în mai multe segmente ale conductelor de transport, situație care necesită intervenții imediate și punctuale în toate locațiile identificate.
Echipele CMTEB intervin simultan în toate zonele afectate, iar procesul de reabilitare presupune sectorizarea conductei, reparații punctuale, reumplerea tronsoanelor și verificări de siguranță la fiecare etapă.
„Echipele companiei sunt mobilizate permanent și intervin simultan în toate punctele afectate pentru remedierea completă a acestor defecțiuni. Procesul de reabilitare presupune în unele locuri sectorizarea conductei pentru depistarea exactă a spărturii, realizarea reparațiilor, reumplerea tronsoanelor și nu în ultimul rând, verificări de siguranță la fiecare etapă a procesului”.
Reprezentanții companiei își cer scuze pentru disconfort și dau asigurări că „toate resursele tehnice și umane disponibile sunt concentrate pentru reluarea furnizării agentului termic în condiții de siguranță maximă și în cel mai scurt timp posibil”.
CMTEB nu a precizat încă un termen estimativ pentru reluarea completă a serviciului.
Articolul Avarii în lanț la rețeaua de termoficare. Mai multe zone din București rămân fără apă caldă apare prima dată în Mediafax.
Cea de-a 82-a ediție a Festivalului de Film de la Veneția începe miercuri, iar cineaști italieni și internaționali au solicitat festivalului să condamne ceea ce descriu într-o scrisoare deschisă drept genocid și curățare etnică în Gaza.
Apelul, sub sigla Venice4Palestine, a fost trimis organizației-umbrelă a Festivalului de Film de la Veneția, Biennale di Venezia, precum și secțiunilor Venice Days și International Critics’ Week ale festivalului, potrivit Euronews.
Grupul îndeamnă festivalul să evite să devină „o vitrină tristă și goală”. Pentru a fi mai bun, grupul cere festivalului să adopte o „poziție clară și fără echivoc”, să ofere „un loc de dialog, participare activă și rezistență, așa cum a fost în trecut” și să pună în evidență narațiunile palestiniene pentru a aborda mai bine „curățarea etnică, apartheidul, ocuparea ilegală a teritoriilor palestiniene, colonialismul și toate celelalte crime împotriva umanității comise de Israel de zeci de ani, nu doar din 7 octombrie”.
Actorii care au făcut apelulPrintre semnatari se numără actorul italian Toni Servillo, actrița și regizoarea italiană Alba și Alice Rohrwacher, regizoarele franceze Céline Sciamma și Audrey Diwan (care a câștigat Leul de Aur pentru Happening în 2021), regizorul britanic Ken Loach (care a câștigat Leul de Aur onorific în 1994) și actorul britanic Charles Dance, precum și duo-ul de regizori palestinieni Arab Nasser și Tarzan Nasser – care au câștigat premiul pentru cel mai bun regizor la Cannes Un Certain Regard în acest an pentru filmul lor Once Upon A Time In Gaza.
În scrisoare, ei scriu: „Pe măsură ce atenția se îndreaptă către Festivalul de Film de la Veneția, riscăm să trecem prin încă un eveniment major care rămâne indiferent față de această tragedie umană, civilă și politică. Ni se spune că „spectacolul trebuie să continue”, fiind îndemnați să ne uităm în altă parte – de parcă „lumea filmului” n-ar avea nimic de-a face cu „lumea reală”.
„Trebuie să întrerupem fluxul indiferenței și să deschidem calea către conștientizare”, adaugă ei, afirmând că „nu există cinema fără umanitate”.
Scrisoarea se încheie astfel: „Să ne asigurăm că această Mostra are valori semnificative și nu se transformă din nou într-o târg de vanități trist și superficial. Să o facem împreună – cu curaj, cu integritate. Palestina liberă!”.
Bienala a reacționatBienala a răspuns rapid, afirmând că ea și Festivalul de Film de la Veneția „au fost întotdeauna, de-a lungul istoriei lor, locuri de discuții deschise și sensibile la toate problemele urgente cu care se confruntă societatea și lumea”.
Ei citează ca dovadă „lucrările care sunt prezentate”, menționând cazul filmului The Voice of Hind Rajab al regizoarei tunisiene Kaouther Ben Hania, care este în competiție anul acesta și se concentrează pe uciderea unei fete palestiniene de 5 ani într-o mașină care a fost atacată de forțele israeliene în Gaza în 2024.
În declarația sa, Bienala a menționat în continuare că programul de la Veneția de anul trecut a inclus filmul regizorului israelian Dani Rosenberg, Of Dogs and Men, filmat în urma atacului Hamas din 7 octombrie.
„Bienala este, ca întotdeauna, deschisă dialogului”, a concluzionat în declarație.
Ambele declarații ale Venice4Palestine și Bienalei vin în contextul în care monitorul global al foametei, Integrated Food Security Phase Classification, a anunțat săptămâna trecută că populația din Fâșia Gaza se confruntă oficial cu o foamete „provocată de om” în teritoriu, în ciuda declarațiilor guvernului israelian.
Declarațiile vin, de asemenea, înaintea viitoarei reuniuni a Națiunilor Unite din septembrie, multe țări, printre care Marea Britanie, Franța și Canada, afirmând că se pregătesc să recunoască oficial statul Palestina.
Cea de-a 82-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția se desfășoară în perioada 27 august – 6 septembrie.
Articolul Venice4Palestine. Sute de cineaști îndeamnă Festivalul de Film de la Veneția să adopte o poziție fermă față de situația din Gaza apare prima dată în Mediafax.
Aproximativ 1.5 milioane de cetățeni ucraineni sunt găzduiți în țară. Deși Polonia a oferit un sprijin solid Ucrainei în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022, au apărut tensiuni între cele două state privind Masacrul de la Volînia, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Nawrocki, un conservator naționalist, a declarat că beneficiile pentru copii și accesul la servicii medicale ar trebui acordate doar ucrainenilor care muncesc în Polonia.
În prezent, refugiații ucraineni pot primi un beneficiu lunar de 800 zloți (aproximativ 950 lei) pe copil, cu condiția ca acesta să urmează școala în sistemul de învățământ polonez.
Alte state europene, precum Germania, au propus recent reduceri similare ale ajutoarelor pentru refugiați.
Pe lângă limitarea beneficiilor sociale, președintele polonez a propus amendamente care să interzică promovarea lui Stepan Bandera și a armatei sale insurgente, considerând simbolurile acestora echivalente cu simbolurile nazismului și comunismului.
Articolul Polonia propune limitarea ajutoarelor pentru refugiații ucraineni apare prima dată în Mediafax.
Store, al cărui stat are frontieră comună cu Rusia, a spus într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski că Ucraina „apără un principiu esențial la nivel european” prin refuzul de a accepta anexarea teritoriilor de către Rusia, potrivit AP.
Vizitele succesive ale unor oficiali de rang înalt la Kiev din ultimele zile reflectă îngrijorările privind inițiativa de pace condusă de SUA, în timp ce președintele Donald Trump cântărește pașii următori, fără semne de progres.
Emisarul special al SUA, Keith Kellogg, a participat duminică la ceremoniile Zilei Independenței la Kiev. Zelenski a spus că se va întâlni cu Kellogg luni și că până la sfârșitul săptămânii va purta discuții și cu alți oficiali americani de rang înalt.
Premierul canadian Mark Carney a fost la Kiev duminică, promițând un ajutor de 2 miliarde de dolari canadieni, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a vizitat capitala ucraineană vineri. Luni, vicec-ancelarul și ministrul de finanțe al Germaniei, Lars Klingbeil, a sosit la Kiev pentru a discuta „cum poate Germania să sprijine cel mai bine Ucraina într-un posibil proces de pace”.
Cu o săptămână în urmă, Trump anunțase că a pus în mișcare aranjamente pentru negocieri directe între Putin și Zelenski. Însă oficialii ruși au semnalat că un asemenea summit nu va avea loc prea curând. Trump a spus vineri că se așteaptă să decidă pașii următori în două săptămâni dacă discuțiile directe nu vor fi programate.
Duminică, Norvegia a promis aproximativ 7 miliarde de coroane (695 milioane dolari) pentru sisteme de apărare anti aeriană destinate Ucrainei. Store a precizat că Norvegia și Germania finanțează împreună două sisteme antirachetă Patriot fabricate în SUA, inclusiv rachetele, iar Norvegia contribuie și la achiziția de radare pentru apărarea aeriană.
Articolul Prim-ministrul Norvegiei vizitează Ucraina, în timp ce Trump analizează opțiunile de pace apare prima dată în Mediafax.
În al doilea trimestru al anului 2025, există peste 1 milion de locuri de muncă vacante în Germania și jumătate de milion în Franța.
Un loc de muncă vacant este un post remunerat care a fost creat recent, este neocupat sau urmează să devină vacant. Potrivit Eurostat, aceasta înseamnă că angajatorul caută în mod activ un candidat potrivit din afara întreprinderii. Angajatorul poate intenționa să ocupe postul imediat sau într-o perioadă de timp stabilită.
La calcularea ratei locurilor de muncă vacante (JVR), se iau în considerare atât numărul locurilor de muncă vacante, cât și numărul posturilor ocupate, pentru a arăta cererea totală și locurile vacante. Practic, se măsoară proporția din totalul posturilor care sunt vacante, potrivit Euronews.
De exemplu, o rată de 3% înseamnă că, dacă există 100 de locuri de muncă în total, 97 sunt ocupate și 3 sunt vacante.
2.1% din locurile de muncă din UE sunt vacanteÎn al doilea trimestru al anului 2025, 2.1% din locurile de muncă din UE sunt vacante. Aceasta reprezintă o scădere față de 2.2 % în primul trimestru al anului 2025 și față de 2.4% în al doilea trimestru al anului 2024.
JVR variază de la 0.6 % în România la 4.2 % în Țările de Jos. Această diferență mare reflectă condițiile diferite ale pieței muncii în Europa.
JVR este, de asemenea, de 3% sau mai mare în Belgia (4.1%), Austria și Norvegia (ambele 3.4%) și Malta (3%). Acest lucru arată că Europa de Nord-Vest are cea mai mare cerere de forță de muncă. Europa de Est și de Sud înregistrează o cerere mai slabă.
Pentru unele țări, datele pentru trimestrul al doilea nu sunt încă disponibile, astfel încât pentru comparație sunt utilizate cifrele din primul trimestru. Acest lucru poate afecta ușor clasamentul.
România are cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante. Germania și Franța, peste media UEDupă România (0.6%), ratele locurilor de muncă vacante sunt cele mai scăzute în Spania și Polonia (0.8%), Bulgaria (0.9%) și Turcia și Slovacia (1.1%).
Rata locurilor de muncă vacante este peste media UE (2.1%) în cele două cele mai mari economii ale Europei. Aceasta se situează la 2.5% atât în Germania, cât și în Franța. În Italia, rata este de 1.7%.
Numărul real de locuri de muncă vacante poate oferi, de asemenea, o perspectivă mai aprofundată.
Dintre cele 30 de țări, inclusiv statele membre ale UE, țările candidate, Regatul Unit și statele Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), Germania are cel mai mare număr de locuri de muncă vacante, respectiv 1.05 milioane.
Germania este cea mai populară destinație pentru migrație în EuropaÎn același timp, Germania este cea mai populară destinație pentru migrație în Europa. Potrivit Eurostat, Germania a avut cel mai mare număr absolut de imigranți în 2023. A primit 324.000 din țările UE, 905.000 din țări non-UE și 42.000 din origini necunoscute, în total 1.271.000.
Spania, însă, prezintă o imagine diferită. Se situează pe locul 8 în ceea ce privește locurile de muncă vacante, cu 145.000, dar se află la mică distanță de Germania în ceea ce privește imigrația totală, cu 1.25 milioane. Acest lucru indică faptul că fiecare țară trebuie examinată separat, luând în considerare factori precum dimensiunea economiei sale și tendințele de creștere.
Marea Britanie (estimare a Oficiului Național de Statistică) se află pe locul al doilea, cu 781.000, urmată de Franța, cu 504.000. Țările de Jos ocupă locul al patrulea, cu 400.000 de locuri de muncă vacante.
Turcia are 206.000 de locuri de muncă vacante. De asemenea, a înregistrat cea mai mare rată de tineri care nu sunt angajați, nu urmează studii și nu participă la programe de formare (NEET) în 2024.
Alte țări cu peste 100.000 de locuri de muncă vacante includ Belgia (170.000), Austria (148.000), Spania (145.000), Suedia (113.000), Norvegia (107.000) și Polonia (101.000).
Islanda (5.000) are cel mai mic număr de locuri de muncă vacante, urmată de Luxemburg (7.000), Malta (8.000) și Macedonia de Nord (10.000).
Cererea de forță de muncă nesatisfăcută și deficitul de competențe„Rata locurilor de muncă vacante reflectă cererea nesatisfăcută de forță de muncă, precum și potențialele discrepanțe între competențele și disponibilitatea persoanelor șomere și cele căutate de angajatori”, potrivit Eurostat.
Conform sondajelor, deficitul de competențe devine o provocare majoră pentru angajatorii din întreaga Europă. Un sondaj realizat în 2023 de ManpowerGroup a constatat că 75% dintre angajatorii din 21 de țări europene nu au putut găsi lucrători cu competențele adecvate. Aceasta reprezintă o creștere de 33 de puncte procentuale față de 42% în 2018. În acest sondaj, Germania și Grecia au înregistrat cea mai mare rată, de 82%.
În mod similar, la sfârșitul anului 2023, un sondaj Eurobarometru a constatat că 54% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din UE au clasat deficitul de competențe printre primele trei probleme ale lor.
Articolul Țările cu cele mai multe locuri de muncă vacante din Europa. România se află pe ultimul loc apare prima dată în Mediafax.
Environment Minister Diana Buzoianu has criticized state institutions for their excessive spending, highlighting the unused offices of Romsilva and the over €54,000 monthly rent paid for the headquarters of the National Administration „Apele Române.”
Buzoianu stated in a Facebook post, „We have empty offices at Romsilva, while more than €54,000 per month is spent on an unnecessary office in the center of Bucharest for Apele Române. This is how Romanians’ money has been mismanaged so far.”
She pointed out that Romsilva has several offices, two of which are nearly empty. „We cannot continue like this. There are solutions to ensure that the budgets of these institutions are used correctly and efficiently, so resources can be directed where they truly matter: to protect forests, fund cleaner water projects, and implement disaster prevention measures, such as those needed after last month’s floods,” the minister added.
Articolul Environment Minister Diana Buzoianu has criticized state institutions for their excessive spending apare prima dată în Mediafax.
Abrego a fost eliberat vineri din detenție din Tennessee, după mai bine de cinci luni de închisoare, inclusiv într-un penitenciar de maximă securitate din El Salvador. Revenit în Maryland, el rămâne în vizorul autorităților, care pot relua procedurile de deportare.
Avocații săi spun că Departamentul pentru Securitate Internă i-a oferit posibilitatea expulzării în Costa Rica, dacă acceptă să pledeze vinovat pentru acuzația de transport al unor migranți ilegali. În caz contrar, riscă deportarea în Uganda.
Abrego Garcia a pledat nevinovat, dar avocații săi recunosc că poartă discuții cu procurorii pentru a ajunge la o înțelegere și pentru a evita expulzarea în Africa.
Totodată, aceștia cer instanței să respingă acuzațiile, motivând că Garcia a fost inculpat „selectiv și represiv”, ca urmare a contestării deportării sale eronate în El Salvador.
Deportat în martie spre El Salvador, în ciuda unei decizii judecătorești din 2019 care interzicea acest lucru din cauza riscului de persecuție, Abrego a fost readus în SUA abia în iunie, după ce administrația Trump a fost acuzată că a ignorat luni de zile o decizie a unei instanțe federale.
Articolul Kilmar Abrego Garcia, bărbatul deportat din greșeală, riscă din nou expulzarea din SUA apare prima dată în Mediafax.
Alex Norström, copreședinte și director comercial al Spotify, a declarat pentru Financial Times că creșterile de prețuri sunt „parte din arsenalul nostru actual”, după mulți ani în care acestea au rămas neschimbate. Cu toate acestea, el a adăugat că creșterile vor fi însoțite de noi servicii și funcții pe care platforma de streaming le are în plan.
Spotify a început să crească prețurile abia acum doi ani. Măsura a fost salutată de investitorii dornici ca compania să se concentreze pe profitabilitate după ani de creștere a numărului de abonați. Creșterile de prețuri și reducerea costurilor au dus la primul profit anual în 2024.
La începutul acestei luni, compania a anunțat că prețurile lunare pentru abonamentele premium vor crește pe unele piețe începând din septembrie. Vestea a determinat o creștere de aproape 10% a acțiunilor sale.
„Creșterile și ajustările de prețuri fac parte din setul nostru de instrumente de afaceri și le vom aplica atunci când este logic să o facem”, a spus Norström.
El a adăugat că Spotify va „continua să adauge valoare” pentru clienți, în paralel cu creșterile de prețuri, și că „în esență, vrem ca consumatorul să câștige”.
Oamenii au continuat să se aboneze la serviciu în ciuda creșterilor, a spus Norström, menționând că acesta „câștigă mai multă cotă de piață”.
Doar „puțin peste 3% din populația mondială ne plătește în mod recurent… Cred că există încă foarte mult potențial” pentru a crește numărul de abonați, a remarcat Norström.
Creșterile de prețuri și noi nivele de abonament vor fi implementate treptat pe piețe. Nu este înca clar ce valoare va avea creșterea de preț în UE și în România.
Articolul Spotify mărește prețurile pentru abonamente apare prima dată în Mediafax.
