Rezultatele arată că între 3 şi 130 de milioane de clădiri ar putea fi inundate până la sfârşitul secolului, în funcţie de viteza încălzirii globale şi a topirea gheţii.
Prima evaluare la scară largă care cartografiază clădirile individuale şi vulnerabilitatea lor la creşterea nivelului mării relevă un pericol major pentru infrastructura de coastă din Africa, Asia de Sud-Est şi America Centrală şi de Sud.
Studiul, publicat în revista npj Urban Sustainability, a analizat trei scenarii de creştere a nivelului oceanelor: 0,5 metri, 5 metri şi 20 de metri, utilizând date satelitare, hărţi detaliate ale altitudinii şi tehnologii de învăţare automată.
Scenariul optimist (creştere de 0,5 m): Chiar şi cu reduceri ambiţioase ale emisiilor de CO₂, nivelul mării se preconizează că va creşte cu cel puţin jumătate de metru înainte de 2100. În acest caz, aproximativ 3 milioane de clădiri ar fi inundate de inundaţiile de coastă.
Scenariul moderat (creştere de 5 m): Aproximativ 45 de milioane de clădiri ar fi afectate, distrugând peste 80% din fondul imobiliar în unele ţări.
Scenariul sever (creştere de 20 m): Peste 130 de milioane de clădiri ar fi probabil inundate, conform Science Alert.
Cercetătorii subliniază că aceste cifre sunt minime, deoarece studiul nu a luat în considerare eroziunea, furtunile şi intensificarea mareelor.
Aproximativ o zecime din umanitate – aproape 750 de milioane de oameni – trăiesc la mai puţin de 5 kilometri de ţărm, ceea ce înseamnă că chiar şi o creştere modestă a nivelului mării poate cauza probleme grave.
„Fiecare dintre noi va fi afectat de schimbările climatice şi de creşterea nivelului mării, indiferent dacă locuim lângă ocean sau nu”, spune Eric Galbraith, geolog la Universitatea McGill şi coautor al studiului. „Cu toţii depindem de bunuri, alimente şi combustibili care trec prin porturi şi infrastructuri de coastă expuse creşterii nivelului mării”.
Deoarece clădirile vulnerabile sunt concentrate în zone joase cu densitate mare a populaţiei, întregi cartiere sunt expuse riscului, pe lângă porturi importante şi zone industriale.
Nivelul global al mării creşte în prezent cu aproximativ 4,5 milimetri pe an, un ritm care se preconizează că va accelera în următoarele decenii. Atmosfera Pământului conţine astăzi mai mult dioxid de carbon decât în ultimii cel puţin 4 milioane de ani, cu mult înainte de apariţia omului modern.
Cercetătorii au creat o hartă interactivă care identifică zonele cu cel mai mare risc, instrument care ar putea ghida elaborarea de noi strategii de utilizare a terenurilor, proiecte adaptative sau decizii privind relocarea comunităţilor departe de coastă.
Cercetătorii au analizat 30 de antidepresive frecvent utilizate și au descoperit că unele determină creșteri în greutate de până la 2 kg sau variații ale ritmului cardiac de până la 21 de bătăi pe minut în primele opt săptămâni de tratament.
Studiul fără precedent publicat în revista medicală Lancet arată că efectele secundare fizice ale antidepresivelor variază de la un medicament la altul, sugerând că tratamentul ar trebui personalizat în funcție de nevoile fiecărui pacient.
Cercetătorii au analizat 151 de studii privind 30 de medicamente utilizate frecvent în tratarea depresiei, care au implicat peste 58.500 de pacienți.
Este prima dată când aceste efecte sunt clasificate sistematic, permițând comparații directe între medicamente.
Studiul a evidențiat variații spectaculoase în primele opt săptămâni de tratament:Greutatea corporală: Agomelatina a fost asociată cu o scădere medie de 2,4 kg, în timp ce maprotilina a dus la o creștere de aproape 2 kg – o diferență de peste 4 kg între cele două medicamente.
Ritmul cardiac: Fluvoxamina l-a încetinit, iar nortriptilina l-a accelerat, diferența ajungând la 21 de bătăi pe minut.
Tensiunea arterială: Diferență de 11 mmHg între nortriptilină și doxepină.
„Este clar că nu există două antidepresive identice”, a declarat dr. Atheeshaan Arumuham de la King’s College London.
În general, cea mai prescrisă clasă de antidepresive – SSRI-urile (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei), precum paroxetina, citalopramul, escitalopramul și sertralina – au avut mai puține efecte secundare fizice.
Totuși, fluoxetina (cunoscută și sub numele de Prozac), tot un SSRI, a fost asociată cu scăderea în greutate și creșterea tensiunii arteriale.
Cercetătorii susțin că aceste diferențe ar trebui să determine medicii să personalizeze tratamentul în funcție de starea de sănătate a fiecărui pacient.
De exemplu, un pacient cu hipertensiune ar trebui să evite medicamente precum venlafaxina sau nortriptilina, care cresc tensiunea arterială, optând în schimb pentru citalopram sau escitalopram.
Cineva preocupat de creșterea în greutate ar trebui să evite amitriptilina sau mirtazapina și să ia în considerare agomelatina sau sertralina.
Cercetătorii dezvoltă un instrument online gratuit pentru a ajuta medicii și pacienții să aleagă medicamentul potrivit, însă aceasta va necesita o schimbare culturală semnificativă.
Pacienții nu trebuie să întrerupă tratamentul fără consultarea mediculuiCercetătorii insistă că nimeni nu ar trebui să întrerupă tratamentul fără consultarea medicului.
„Ultimul lucru pe care mi-l doresc este ca această poveste să sperie oamenii”, a spus dr. Toby Pillinger. „Vreau să văd acest lucru ca pe o încurajare a persoanelor să ia inițiativa și să se implice în luarea deciziilor împreună cu medicul lor”.
Studiul a analizat doar efectele din primele opt săptămâni de tratament. Dr. Pillinger a menționat că se așteaptă ca schimbările pe termen scurt să persiste, dar acest lucru trebuie încă testat corespunzător.
Până la unul din șase adulți din Europa și America de Nord iau antidepresive, ceea ce înseamnă că până și schimbări modeste ar putea avea un impact major asupra sănătății publice.
Statul vrea să schimbe modul în care sunt plătiți beneficiarii fondurilor europene, într-un sistem mai rapid și mai puțin birocratic. Propunerea legislativă, depusă la Senat la finalul lunii septembrie, modifică Ordonanța de Urgență nr. 40/2015, care stabilește regulile pentru gestionarea fondurilor europene, pentru a o adapta la actuala perioadă de finanțare 2021-2027, ce include noi tipuri de fonduri și mecanisme de plată față de exercițiul anterior, 2014-2020.
Plăți pe baza rezultatelorÎn prezent, beneficiarii trebuie să justifice fiecare cheltuială cu documente contabile și facturi, un proces care poate dura luni întregi și duce frecvent la blocaje. Noua lege ar permite, în premieră, ca rambursarea să se facă pe baza rezultatelor obținute, nu doar pe hârtii.
„Decontarea cheltuielilor eligibile se poate realiza și pe bază de rezultat”, prevede textul proiectului. Cu alte cuvinte, autoritățile de management vor putea aproba plata către beneficiar în funcție de indicatorii realizați și validați ai proiectului – precum finalizarea unei lucrări sau atingerea unei ținte măsurabile – fără să ceară justificarea fiecărui bon sau facturi, separat.
„Simplificând procedurile și orientând managementul financiar către performanță și rezultate” aceste schimbări „vor crește viteza de absorbție a fondurilor europene”, potrivit forului legislativ consultativ.
Statul va plăti pentru fiecare zi de întârziereSunt introduse și reguli mai clare pentru prefinanțări: se menține posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, însă tranșele următoare vor depinde de progresul real al lucrărilor. Dacă beneficiarul nu utilizează cel puțin jumătate din suma primită în 180 de zile, următoarele tranșe se pot suspenda sau se pot solicita rambursări.
Proiectul adaugă și o procedură de aprobare tacită, prin care autoritățile de management sunt obligate să verifice cererile de rambursare în maximum 30 de zile. Dacă nu răspund în acest termen, cererea se consideră automat aprobată, iar statul trebuie să plătească sumele solicitate, inclusiv penalități de întârziere pentru fiecare zi peste termen.
Avansurile nejustificate vor fi impozitateTotodată, se stabilește un tratament fiscal mai clar pentru sumele primite ca prefinanțare: acestea nu sunt impozabile pe durata implementării proiectului, dar devin venit impozabil dacă rămân nejustificate la final. Pentru ultima cerere de rambursare, termenul de verificare poate fi prelungit până la 180 de zile, pentru a acoperi toate procedurile necesare plății finale.
Aceleași reguli și pentru proiectele socialeInițiativa extinde regulile de prefinanțare și către Fondul de ajutor european destinat persoanelor celor mai defavorizate, care finanțează programe sociale pentru persoane vulnerabile, copii din medii sărace sau familii aflate în dificultate. În acest fel, și organizațiile sau autoritățile care derulează asemenea proiecte vor putea primi prefinanțări de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, cu reguli mai clare de justificare și termene mai flexibile pentru folosirea banilor. Măsura pune aceste programe pe picior de egalitate cu marile fonduri europene, precum FEDR, FSE și Fondul de Coeziune, pentru ca toate tipurile de finanțări să urmeze aceleași reguli.
Modificările, în regim de urgențăInițiativa urmează procedura de urgență, pentru ca modificările propuse să poată fi aplicate cât mai repede în actualul exercițiu de finanțare europeană. Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social și urmează analiza în comisiile de specialitate ale Senatului, apoi votul în plen.
Dacă legea va fi adoptată, Guvernul va avea 60 de zile pentru a adapta normele metodologice și alte 90 pentru actualizarea ghidurilor de finanțare.
Partidul Laburist britanic, aflat la putere, a pierdut vineri un loc în parlamentul regional din Țara Galilor, bastionul său tradițional, un semn de rău augur pentru premierul Keir Starmer, aflat în dificultate, înaintea alegerilor locale mai ample de anul viitor.
Partidul Laburist, care a fost cel mai mare partid din Parlamentul galez de la înființarea sa în 1999, a ocupat un dezamăgitor loc trei în alegerile parțiale din Caerphilly, sudul Țării Galilor, unde nu pierduse niciodată până acum, anunță AFP.
Partidul naționalist galez Plaid Cymru a câștigat locul în adunare, urmat de partidul anti-imigrație Reform UK al lui Nigel Farage, care a obținut 36% din voturi și a contribuit la limitarea Partidului Laburist la doar 11%.
Candidatul victorios al Plaid Cymru, Lindsay Whittle, a declarat la numărarea voturilor că voturile Partidului Laburist „s-au evaporat”.
Partidul Laburist a dominat timp de peste un secol politica din sudul Țării Galilor, o regiune tradițional muncitorească, unde industria grea, odată dominantă, precum mineritul, s-a închis în mare parte în ultimele decenii.
Partidul a deținut locul din Caerphilly în parlamentul britanic încă de la înființarea sa în 1918 și în parlamentul galez, cunoscut sub numele de Senedd, de la înființarea acestuia în urmă cu aproape 30 de ani.
Partidul Laburist, ale cărui sondaje la nivel național au scăzut drastic de când Starmer a preluat puterea în iulie anul trecut, se confruntă cu o sarcină dificilă de a-și păstra alegătorii în mai anul viitor, la alegerile locale din Țara Galilor, Londra și Scoția, unde Partidul Național Scoțian, pro-independență, este favorit să rămână la putere.
Două persoane au supravieţuit, potrivit agenţiei de ştiri DHA, care a precizat că unul dintre migranţi a înotat până la ţărm, iar pentru cel de-al doilea a fost demarată o operaţiune de căutare.
Bodrum se află în apropierea insulelor greceşti, precum Kos, care sunt un magnet pentru migranţii care speră să ajungă în ţările europene.
Există multe decese în timpul călătoriilor periculoase către Grecia.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a ONU a declarat că aproximativ 1.400 de migranţi au murit până în prezent în acest an încercând să traverseze Mediterana pentru a ajunge în Europa.
Întrebat, la Antena 3 CNN, dacă va candida la Primăria Capitalei, Vlad Gheorghe a răspuns: „Puteţi să mă treceţi acolo cu candidat la Primăria Capitalei şi voi candida, tocmai ca să desfiinţez sectoarele şi Ilfovul”.
„Referendumul pe care l-am cerut eu nu se desfăşoară şi, în calitate de primar, primul lucru pe care îl fac o să fac acest referendum de a desfiinţa sectoarele. Trebuie să unim Bucureştiul, nu putem să stăm cu şapte primării şi şapte primari, un singur Bucureşti, un singur primar”, a spus acesta.
Întrebat dacă dă asigurări că va rămâne pe buletinul de vot pe data de 7 decembrie, Gheorghe a spus că are o provocare majoră: „Am un hop foarte mare de trecut, respectiv strângerea de semnături, pentru că eu strâng semnături pe bune şi este foarte greu să le strângi într-un termen atât de scurt cum au făcut cei de la partide”.
„Lor le e foarte uşor să le facă într-un sol undeva la sediu, dar nouă, candidaţilor independenţi, ne e foarte greu. Deci am nevoie de ajutorul tuturor cetăţenilor din Bucureşti care vor să avem această temă şi care vor să desfinţeze sectoarele”, a spus fostul europarlamentar.
Referitor la o eventuală cerere de retragere din partea liderului USR, Cătălin Drulă, jurnalista l-a întrebat dacă va lua în calcul această variantă.
Gheorghe a răspuns: „Văd că domnul Cătălin Drulă mi-a preluat ideea cu sectoarele, deşi foarte diluată, deci eu cred că nu vrea să mă retrag din moment ce avem aceleaşi idei, numai că ale mele sunt mai bune”.
Întrebat cine este preferatul preşedintelui Nicuşor Dan – Drulă sau el, Vlad Gheorghe a încercat să nu-l implice pe şeful statului în dispută: „Domnul Nicuşor Dan este preşedinte şi nu vreau să-l trag în această discuţie”.
Întrebat insistent dacă se va retrage în cazul în care preşedintele României îi va cere acest lucru, Vlad Gheorghe a rămas evaziv: „Eu am avut de-a lungul timpului foarte multe discuţii cu domnul Nicuşor Dan, ne ştim de foarte multă vreme şi foarte bine şi voi discuta oricând cu dânsul”.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat vineri că a avut, la Parlament, o întâlnire „constructivă” cu reprezentanții din justiție pentru a stabili pașii necesari în elaborarea unei noi legi a pensiilor magistraților.
„Așa cum am anunțat public, am inițiat o consultare în vederea elaborării rapide a unui proiect de lege privind pensiile magistraților care să răspundă cu adevărat așteptărilor românilor și să deblocheze tranșa de 231 de milioane de euro din PNRR până la data de 28 noiembrie”, a transmis Grindeanu pe Facebook.
El a precizat că demersul urmărește două obiective principale: deblocarea situației din justiție și formarea unui grup de lucru coordonat de Parlament, format din specialiști, care să identifice „cu celeritate” o soluție legislativă constituțională.
La întâlnirea de la Parlament au participat președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, procurorul general Alex Florența, ministrul Justiției Radu Marinescu, ministrul Muncii Florin Manole și vicepremierul Marian Neacșu.
Grindeanu a făcut apel și către ceilalți lideri ai coaliției de guvernare să se implice în acest demers. „Trebuie să folosim toate mijloacele parlamentare pentru a avea o soluție reală și constituțională la o problemă serioasă”, a subliniat liderul PSD.
