Сборщик RSS-лент

Președintele Ucrainei a fost întâmpinat la Castelul Windsor cu o ceremonie oficială impresionantă, care subliniază sprijinul continuu al Marii Britanii pentru Kiev în lupta împotriva invaziei ruse.

La sosirea lui Zelenski în curtea castelului, a fost intonat imnul național ucrainean, iar președintele a trecut apoi în revistă garda de onoare – un protocol ceremonial rezervat șefilor de stat și demnitarilor de rang înalt.

Recepția oferită lui Zelenski cu toate onorurile ceremoniale a fost evidențiată de mass-media britanică, care a afirmat că întâlnirea a reprezentat o importantă manifestare de sprijin pentru Kiev din partea regelui Charles al III-lea, conform ANSA.

Este a treia întâlnire din acest an între suveranul britanic, care s-a întors în Anglia după vizita de stat de joi la Vatican, și liderul ucrainean.

După întâlnirea de la Windsor, președintele ucrainean merge la Londra. Va fi primit de premierul britanic Keir Starmer pentru discuții bilaterale despre sprijinul militar și economic continuu pentru Ucraina.

Liderul de la Kiev va participa apoi la reuniunea unui grup de națiuni angajate în susținerea militară și diplomatică a Ucrainei, organizată de guvernul britanic. Conform premierului Starmer, reuniunea „Coaliției de voință” are ca prioritate creșterea presiunii asupra Kremlinului prin noi sancțiuni și furnizarea de armament suplimentar pentru forțele ucrainene.

Black Friday este una dintre cele mai așteptate perioade de cumpărături din an. Tradițional, are loc într-o singură zi din luna noiembrie, când comercianții oferă reduceri masive, în special la produse electronice și IT. Însă, de multe ori, entuziasmul cumpărătorilor depășește durata evenimentului: o zi nu este suficientă pentru toată lumea, iar stocurile se epuizează rapid, lăsând numeroși clienți fără produsele dorite.

Pentru a le oferi tuturor mai mult timp de alegere și o experiență de cumpărături mai relaxată, PC Garage a decis să dea startul campaniei de Black Friday mai devreme. Astfel, pasionații de tehnologie pot profita din timp de reduceri semnificative la o gamă variată de produse.

Citeşte comunicatul integral AICI

Cu toate acestea, el a avertizat că, atâta timp cât poliomielita există undeva, va reprezenta o ameninţare peste tot.

Cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Poliomielitei, marcată astăzi, 24 octombrie, şeful OMS a lansat un apel pentru eradicarea completă a bolii, subliniind că progresele înregistrate în ultimele aproape patru decenii sunt impresionante, dar insuficiente.

„Când am lansat Iniţiativa Globală de Eradicare a Poliomielitei în 1988, peste 350.000 de copii erau paralizaţi de poliomielită în fiecare an”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Astăzi, acest număr a scăzut cu peste 99%: până în prezent, în acest an au fost raportate doar 36 de cazuri de poliovirus sălbatic”.

Această reducere spectaculoasă reprezintă una dintre cele mai mari realizări în domeniul sănătăţii publice globale, demonstrând eficienţa campaniilor de vaccinare şi a eforturilor coordonate internaţional.

Cu toate acestea, directorul OMS a subliniat că victoria nu este completă.

„Nu am terminat şi, atâta timp cât poliomielita există undeva, va reprezenta o ameninţare peste tot”, a avertizat Tedros.

Poliomielita este o boală extrem de contagioasă care afectează în principal copiii sub cinci ani şi poate cauza paralizie ireversibilă.

Virusul se transmite de la persoană la persoană, de obicei prin apă contaminată, şi se poate multiplica în intestine, invadând sistemul nervos.

Evenimentul a avut loc în jurul orei 7:25, arată cadenaser.com, când vehiculul greu a încercat să treacă pe sub arcul monumentului, ignorând semnalizările privind restricțiile de înălțime. Autoritățile au confirmat că șoferul, de origine română, a scăpat nevătămat și a fost testat de poliție, rezultatele fiind negative pentru consumul de substanțe interzise sau alcool.

Apeductul Arcos del Cobre, ridicat între anii 1777 și 1783 cu scopul de a asigura aprovizionarea cu apă a orașului Algeciras, este un monument protejat la nivel regional. În urma accidentului, zona a fost securizată, iar traficul a fost blocat pentru a permite evaluarea pagubelor și demararea lucrărilor de consolidare necesare.

Reprezentanții Primăriei Algeciras au calificat daunele drept „semnificative” și au anunțat că restaurarea va fi acoperită din fonduri locale, urmând ca despăgubirile să fie solicitate companiei de transport.

„Este o pierdere de patrimoniu serioasă. Vom colabora strâns cu autoritățile culturale pentru a restabili cât mai rapid structura afectată”, a declarat primarul José Ignacio Landaluce, conform declarațiilor făcute presei spaniole.

Informații preliminare din presa locală sugerează că vehiculul ar fi fost ghidat greșit de sistemul GPS pe o rută neadecvată pentru vehiculele de mare tonaj.

Rezultatele arată că între 3 şi 130 de milioane de clădiri ar putea fi inundate până la sfârşitul secolului, în funcţie de viteza încălzirii globale şi a topirea gheţii.

Prima evaluare la scară largă care cartografiază clădirile individuale şi vulnerabilitatea lor la creşterea nivelului mării relevă un pericol major pentru infrastructura de coastă din Africa, Asia de Sud-Est şi America Centrală şi de Sud.

Studiul, publicat în revista npj Urban Sustainability, a analizat trei scenarii de creştere a nivelului oceanelor: 0,5 metri, 5 metri şi 20 de metri, utilizând date satelitare, hărţi detaliate ale altitudinii şi tehnologii de învăţare automată.

Scenariul optimist (creştere de 0,5 m): Chiar şi cu reduceri ambiţioase ale emisiilor de CO₂, nivelul mării se preconizează că va creşte cu cel puţin jumătate de metru înainte de 2100. În acest caz, aproximativ 3 milioane de clădiri ar fi inundate de inundaţiile de coastă.

Scenariul moderat (creştere de 5 m): Aproximativ 45 de milioane de clădiri ar fi afectate, distrugând peste 80% din fondul imobiliar în unele ţări.

Scenariul sever (creştere de 20 m): Peste 130 de milioane de clădiri ar fi probabil inundate, conform Science Alert.

Cercetătorii subliniază că aceste cifre sunt minime, deoarece studiul nu a luat în considerare eroziunea, furtunile şi intensificarea mareelor.

Aproximativ o zecime din umanitate – aproape 750 de milioane de oameni – trăiesc la mai puţin de 5 kilometri de ţărm, ceea ce înseamnă că chiar şi o creştere modestă a nivelului mării poate cauza probleme grave.

„Fiecare dintre noi va fi afectat de schimbările climatice şi de creşterea nivelului mării, indiferent dacă locuim lângă ocean sau nu”, spune Eric Galbraith, geolog la Universitatea McGill şi coautor al studiului. „Cu toţii depindem de bunuri, alimente şi combustibili care trec prin porturi şi infrastructuri de coastă expuse creşterii nivelului mării”.

Deoarece clădirile vulnerabile sunt concentrate în zone joase cu densitate mare a populaţiei, întregi cartiere sunt expuse riscului, pe lângă porturi importante şi zone industriale.

Nivelul global al mării creşte în prezent cu aproximativ 4,5 milimetri pe an, un ritm care se preconizează că va accelera în următoarele decenii. Atmosfera Pământului conţine astăzi mai mult dioxid de carbon decât în ultimii cel puţin 4 milioane de ani, cu mult înainte de apariţia omului modern.

Cercetătorii au creat o hartă interactivă care identifică zonele cu cel mai mare risc, instrument care ar putea ghida elaborarea de noi strategii de utilizare a terenurilor, proiecte adaptative sau decizii privind relocarea comunităţilor departe de coastă.

Cercetătorii au analizat 30 de antidepresive frecvent utilizate și au descoperit că unele determină creșteri în greutate de până la 2 kg sau variații ale ritmului cardiac de până la 21 de bătăi pe minut în primele opt săptămâni de tratament.

Studiul fără precedent publicat în revista medicală Lancet arată că efectele secundare fizice ale antidepresivelor variază de la un medicament la altul, sugerând că tratamentul ar trebui personalizat în funcție de nevoile fiecărui pacient.

Cercetătorii au analizat 151 de studii privind 30 de medicamente utilizate frecvent în tratarea depresiei, care au implicat peste 58.500 de pacienți.

Este prima dată când aceste efecte sunt clasificate sistematic, permițând comparații directe între medicamente.

Greutatea corporală: Agomelatina a fost asociată cu o scădere medie de 2,4 kg, în timp ce maprotilina a dus la o creștere de aproape 2 kg – o diferență de peste 4 kg între cele două medicamente.

Ritmul cardiac: Fluvoxamina l-a încetinit, iar nortriptilina l-a accelerat, diferența ajungând la 21 de bătăi pe minut.

Tensiunea arterială: Diferență de 11 mmHg între nortriptilină și doxepină.

„Este clar că nu există două antidepresive identice”, a declarat dr. Atheeshaan Arumuham de la King’s College London.

În general, cea mai prescrisă clasă de antidepresive – SSRI-urile (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei), precum paroxetina, citalopramul, escitalopramul și sertralina – au avut mai puține efecte secundare fizice.

Totuși, fluoxetina (cunoscută și sub numele de Prozac), tot un SSRI, a fost asociată cu scăderea în greutate și creșterea tensiunii arteriale.

Cercetătorii susțin că aceste diferențe ar trebui să determine medicii să personalizeze tratamentul în funcție de starea de sănătate a fiecărui pacient.

De exemplu, un pacient cu hipertensiune ar trebui să evite medicamente precum venlafaxina sau nortriptilina, care cresc tensiunea arterială, optând în schimb pentru citalopram sau escitalopram.

Cineva preocupat de creșterea în greutate ar trebui să evite amitriptilina sau mirtazapina și să ia în considerare agomelatina sau sertralina.

Cercetătorii dezvoltă un instrument online gratuit pentru a ajuta medicii și pacienții să aleagă medicamentul potrivit, însă aceasta va necesita o schimbare culturală semnificativă.

Cercetătorii insistă că nimeni nu ar trebui să întrerupă tratamentul fără consultarea medicului.

„Ultimul lucru pe care mi-l doresc este ca această poveste să sperie oamenii”, a spus dr. Toby Pillinger. „Vreau să văd acest lucru ca pe o încurajare a persoanelor să ia inițiativa și să se implice în luarea deciziilor împreună cu medicul lor”.

Studiul a analizat doar efectele din primele opt săptămâni de tratament. Dr. Pillinger a menționat că se așteaptă ca schimbările pe termen scurt să persiste, dar acest lucru trebuie încă testat corespunzător.

Până la unul din șase adulți din Europa și America de Nord iau antidepresive, ceea ce înseamnă că până și schimbări modeste ar putea avea un impact major asupra sănătății publice.

Statul vrea să schimbe modul în care sunt plătiți beneficiarii fondurilor europene, într-un sistem mai rapid și mai puțin birocratic. Propunerea legislativă, depusă la Senat la finalul lunii septembrie, modifică Ordonanța de Urgență nr. 40/2015, care stabilește regulile pentru gestionarea fondurilor europene, pentru a o adapta la actuala perioadă de finanțare 2021-2027, ce include noi tipuri de fonduri și mecanisme de plată față de exercițiul anterior, 2014-2020.

În prezent, beneficiarii trebuie să justifice fiecare cheltuială cu documente contabile și facturi, un proces care poate dura luni întregi și duce frecvent la blocaje. Noua lege ar permite, în premieră, ca rambursarea să se facă pe baza rezultatelor obținute, nu doar pe hârtii.

„Decontarea cheltuielilor eligibile se poate realiza și pe bază de rezultat”, prevede textul proiectului. Cu alte cuvinte, autoritățile de management vor putea aproba plata către beneficiar în funcție de indicatorii realizați și validați ai proiectului – precum finalizarea unei lucrări sau atingerea unei ținte măsurabile – fără să ceară justificarea fiecărui bon sau facturi, separat.

„Simplificând procedurile și orientând managementul financiar către performanță și rezultate”  aceste schimbări „vor crește viteza de absorbție a fondurilor europene”, potrivit forului legislativ consultativ.

Sunt introduse și reguli mai clare pentru prefinanțări: se menține posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, însă tranșele următoare vor depinde de progresul real al lucrărilor. Dacă beneficiarul nu utilizează cel puțin jumătate din suma primită în 180 de zile, următoarele tranșe se pot suspenda sau se pot solicita rambursări.

Proiectul adaugă și o procedură de aprobare tacită, prin care autoritățile de management sunt obligate să verifice cererile de rambursare în maximum 30 de zile. Dacă nu răspund în acest termen, cererea se consideră automat aprobată, iar statul trebuie să plătească sumele solicitate, inclusiv penalități de întârziere pentru fiecare zi peste termen.

Totodată, se stabilește un tratament fiscal mai clar pentru sumele primite ca prefinanțare: acestea nu sunt impozabile pe durata implementării proiectului, dar devin venit impozabil dacă rămân nejustificate la final. Pentru ultima cerere de rambursare, termenul de verificare poate fi prelungit până la 180 de zile, pentru a acoperi toate procedurile necesare plății finale.

Inițiativa extinde regulile de prefinanțare și către Fondul de ajutor european destinat persoanelor celor mai defavorizate, care finanțează programe sociale pentru persoane vulnerabile, copii din medii sărace sau familii aflate în dificultate. În acest fel, și organizațiile sau autoritățile care derulează asemenea proiecte vor putea primi prefinanțări de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, cu reguli mai clare de justificare și termene mai flexibile pentru folosirea banilor. Măsura pune aceste programe pe picior de egalitate cu marile fonduri europene, precum FEDR, FSE și Fondul de Coeziune, pentru ca toate tipurile de finanțări să urmeze aceleași reguli.

Inițiativa urmează procedura de urgență, pentru ca modificările propuse să poată fi aplicate cât mai repede în actualul exercițiu de finanțare europeană. Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social și urmează analiza în comisiile de specialitate ale Senatului, apoi votul în plen.

Dacă legea va fi adoptată, Guvernul va avea 60 de zile pentru a adapta normele metodologice și alte 90 pentru actualizarea ghidurilor de finanțare.