La eveniment au participat rude și prieteni din România, Norvegia și Danemarca, inclusiv bunicii materni ai miresei și membri ai familiei extinse. Informațiile au fost făcute publice de senatorul Titus Corlățean, unul dintre politicienii români care s-au implicat în cazul Bodnariu în perioada în care copiii se aflau în custodia autorităților norvegiene.
„Pentru mine, adevăratul epilog al recent laureatului la Cannes «Fjord» a fost de fapt astăzi”, a scris Titus Corlățean, descriind-o pe Eliana drept „o mireasă fericită și împlinită” și precizând că noua familie intenționează să trăiască în România.
Potrivit senatorului, Eliana nu și-a pierdut legătura cu identitatea norvegiană moștenită de la mama sa și și-ar dori să viziteze, la un moment dat, țara în care și-a petrecut primii ani ai vieții.
Eliana avea nouă ani când a fost luată de lângă părințiCazul Bodnariu a început în noiembrie 2015. Marius Bodnariu, cetățean român și specialist IT, și soția sa, Ruth, norvegiancă și asistentă medicală, locuiau în localitatea Redal, din comuna Naustdal, alături de cei cinci copii ai lor.
Pe 16 noiembrie 2015, serviciul norvegian pentru protecția copilului, cunoscut sub numele de Barnevernet, a intervenit în urma unor acuzații privind posibile pedepse fizice aplicate copiilor. Eliana, care avea atunci nouă ani, și sora sa mai mică ar fi relatat la școală că primeau „corecții fizice” din partea părinților.
Cei cinci copii, dintre care cel mai mic avea doar câteva luni, au fost separați și plasați în trei familii surogat. Reprezentanții familiei au susținut atunci că decizia a fost disproporționată și au acuzat inclusiv existența unei componente legate de credința penticostală a părinților. Autoritățile norvegiene au transmis însă că ancheta nu avea la bază motive religioase.
Proteste în România, Europa și Statele UniteCazul a provocat una dintre cele mai ample mobilizări internaționale în sprijinul unei familii de români din diaspora. Mii de persoane au participat la proteste organizate la București și în alte orașe din țară, dar și în Statele Unite, Canada, Irlanda, Spania, Marea Britanie și Danemarca.
La manifestația din Piața Victoriei din ianuarie 2016 au participat peste 2.000 de persoane. Titus Corlățean, prezent la protest, anunța atunci demersuri la nivelul Consiliului Europei și al Parlamentului României pentru reunirea familiei. O delegație de parlamentari români, din care au făcut parte Corlățean și Ben-Oni Ardelean, a mers ulterior în Norvegia pentru discuții cu autoritățile și reprezentanții comunității românești.
După aproximativ șapte luni de separare, autoritățile locale și părinții au ajuns la o înțelegere, iar în iunie 2016 toți cei cinci copii au revenit în familie. La scurt timp, Marius și Ruth Bodnariu au părăsit Norvegia și s-au stabilit definitiv în România, în zona Brașovului.
Povestea care a stat la baza filmului „Fjord”Cazul familiei Bodnariu a revenit în atenția publică în 2026, odată cu lansarea filmului „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu și avându-i în rolurile principale pe Sebastian Stan și Renate Reinsve.
Filmul urmărește o familie româno-norvegiană, Gheorghiu, care se stabilește într-un sat izolat de lângă un fiord. Viața acesteia este dată peste cap după ce fiica adolescentă apare la școală cu vânătăi, iar autoritățile încep să analizeze modul tradițional și profund religios în care sunt crescuți copiii. Pelicula are o durată de 146 de minute.
Cristian Mungiu a precizat că „Fjord” nu reprezintă o reconstituire fidelă a cazului Bodnariu. Regizorul a folosit elemente din mai multe situații reale și a introdus personaje și întâmplări fictive pentru a explora conflictul dintre valorile tradiționale și cele progresiste, precum și limitele intervenției statului în viața unei familii.
„Fjord” a câștigat Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes din 2026. Este al doilea trofeu de acest fel obținut de Cristian Mungiu, după succesul din 2007 cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Hrncirova, nu a comentat scandalul izbucnit zilele trecute privind anularea cartonașului roșu pentru Balogun în urma unei convorbiri telefonice dintre Trump și Infantino. Cu toate acestea, ea a subliniat că federațiile sportive trebuie să aibă libertatea de a lua deciziile proprii.
„Respectăm autonomia sportului și respectăm dreptul federațiilor sportive de a decide asupra criteriilor în baza cărora concurează participanții. Orice astfel de decizie ar trebui, evident, să fie luată pe baza unor criterii obiective și transparente (…) UE susține principiul fair-play-ului și al competiției transparente”, a declarat Hrncirova, potrivit POLITICO.
De unde a pornit totulAtacantul american Folarin Balogun a primit un cartonaș roșu în meciul împotriva Bosniei și Herțegovinei din prima rundă a fazei eliminatorii. În aceste condiții, el era suspendat pentru meciul din optimile de finală împotriva Belgiei.
Cu toate acestea, marile agenții de presă au dezvăluit că președintele american Donald Trump l-a sunat pe Gianni Infantino, președintele FIFA, iar suspendarea lui Balogun a fost revocată. Decizia îi permite lui Balogun să evolueze în optimile de finală împotriva Belgiei, programate luni, la Seattle.
Într-o reacție pentru POLITICO, FIFA a refuzat să confirme vreo discuție specifică, dar a reiterat faptul că revocarea suspendării a fost luată de o comisie disciplinară independentă.
Reacția BelgieiFederația Belgiană de Fotbal și oficiali belgieni au reacționat dur duminică seară în urma deciziei, calificând-o drept o amenințare la adresa principiilor fundamentale ale fair-play-ului.
„Adevărata forță înseamnă să câștigi cu fair-play și respectând toate regulile. Asta va face Belgia mâine”, a scris pe platforma X ministrul Sporturilor comunitatea francofonă a Belgiei, Jacqueline Galant.
Ce spune UEFATotodată, UEFA susține că suspendarea automată după un cartonaș roșu nu poate fi anulată în timpul unui turneu și consideră că decizia creează un precedent fără precedent în fotbalul internațional.
Forul european subliniază că hotărârea „depășește o linie roșie” și pune sub semnul întrebării aplicarea uniformă a regulamentelor în cea mai importantă competiție fotbalistică din lume.
„Atunci când certitudinea regulilor nu mai este garantată de cei care trebuie să le aplice, integritatea jocului este pusă în pericol, iar credibilitatea competiției este afectată”, se arată în poziția UEFA.
O amplă operațiune internațională împotriva traficului de persoane, desfășurată simultan în 59 de state de pe cinci continente, s-a încheiat cu arestarea a 1.024 de suspecți și identificarea a 2.070 de victime și potențiale victime, au anunțat luni Europol și partenerii implicați în acțiune.
Operațiunea, denumită Global Chain, s-a desfășurat în perioada 8–12 iunie, sub coordonarea Europol, Frontex și INTERPOL, în cadrul platformei europene EMPACT. Austria a fost statul coordonator al acțiunii, iar România a avut rol de co-lider.
Exploatare sexuală, muncă forțată și cerșetorieAncheta a vizat rețele implicate în traficul de persoane pentru exploatare sexuală, exploatare prin activități infracționale, muncă forțată și cerșetorie forțată, cu o atenție deosebită acordată victimelor minore.
Potrivit bilanțului, dintre cele 1.024 de persoane arestate, 334 sunt suspectate direct de trafic de persoane, iar alte 690 au fost reținute pentru infracțiuni conexe. În plus, anchetatorii au identificat încă 201 suspecți și au deschis 465 de noi investigații, fiind depistate și 80 de cazuri de fraudă cu documente.
Majoritatea victimelor identificate sunt femei adulte, iar aproape două treimi dintre acestea ar fi fost exploatate sexual. În cazul minorilor, proporția este și mai ridicată: 86,4% dintre victimele sub 18 ani au fost identificate în dosare de exploatare sexuală. Europol atrage atenția că, în numeroase situații, copiii erau exploatați chiar de membri ai familiei, ceea ce îngreunează intervenția autorităților.
Peste 40.000 de polițiști implicațiOperațiunea a mobilizat peste 40.000 de polițiști, polițiști de frontieră, inspectori de muncă și reprezentanți ai autorităților fiscale și vamale din 59 de state.
În cadrul acțiunii au fost verificate peste 565.000 de persoane, aproximativ 360.000 de documente de identitate, peste 140.000 de vehicule, peste 20.000 de locații și peste 6.000 de zboruri și nave. Victime și potențiale victime au fost identificate în 45 de țări, cele mai multe provenind din Columbia, Argentina, Venezuela, Nepal și Republica Moldova, ceea ce evidențiază caracterul transfrontalier al rețelelor de trafic de persoane.
România, implicată și în investigațiile din terenPe lângă rolul de co-coordonator al operațiunii, România a participat și la schimburi operative de personal. Experți români specializați în combaterea traficului de persoane au colaborat cu autoritățile germane la Frankfurt pentru identificarea victimelor și sprijinirea investigațiilor aflate în desfășurare.
Înaintea operațiunii, Europol și INTERPOL au organizat un hackathon dedicat identificării activităților infracționale desfășurate în mediul online. În urma acestuia au fost identificați 252 de potențiale victime, 80 de presupuși traficanți și au fost lansate 19 noi anchete internaționale.
Operațiunea GLOBAL CHAIN a beneficiat de sprijinul mai multor organizații internaționale, inclusiv Ameripol, Frontex și FBI, acesta din urmă participând pentru prima dată la această inițiativă globală, cu expertiză în identificarea victimelor și urmărirea fluxurilor financiare provenite din activități infracționale.
