Agregator de ştiri

LineShine, dezvoltat în orașul Shenzhen, a devenit cel mai puternic supercomputer din lume, depășind sistemul american El Capitan. Performanța este cu atât mai remarcabilă cu cât inginerii chinezi au reușit să obțină acest rezultat fără să folosească procesoare grafice (GPU) de ultimă generație, considerate esențiale pentru calculul de înaltă performanță, mai arată publicația italiană Il Post.

Accesul Chinei la cele mai avansate GPU produse de companii americane este limitat de restricțiile comerciale impuse de Washington în ultimii ani. În aceste condiții, dezvoltatorii chinezi au proiectat o arhitectură bazată pe procesoare mai puțin specializate, dar optimizate pentru a oferi performanțe comparabile. Președintele chinez Xi Jinping a făcut din independența tehnologică una dintre prioritățile strategice ale Beijingului, iar dezvoltarea unor alternative locale la tehnologiile occidentale reprezintă un obiectiv major al industriei.

În paralel, compania chineză Zhipu AI, cunoscută și sub numele Z.ai, a lansat modelul GLM-5.2. Potrivit evaluărilor din industrie, acesta obține rezultate apropiate de cele ale modelelor dezvoltate în Statele Unite în anumite domenii, precum securitatea cibernetică și identificarea vulnerabilităților software.

Ilustrație Zhipu AI. Sursa foto: X

Deși modelele americane, inclusiv ChatGPT și Claude, rămân în avantaj la performanța generală, noua soluție chineză se remarcă prin eficiența ridicată, având o putere de calcul și un consum energetic considerabil mai reduse. Această strategie amintește de succesul înregistrat la începutul lui 2025 de DeepSeek, un alt model chinezesc care a atras atenția industriei prin raportul favorabil dintre performanță și resursele necesare.

Limitările impuse de Washington asupra exportului de cipuri avansate au obligat companiile chineze să investească mai mult în cercetare și în dezvoltarea propriilor tehnologii. Zhipu AI a anunțat anterior că versiunea precedentă a modelului său a fost antrenată exclusiv cu cipuri produse de Huawei. Alte companii chineze, precum Meituan, au declarat că dezvoltă modele de inteligență artificială folosind doar hardware fabricat în China. Deși cipurile chineze nu au ajuns încă la nivelul celor produse în Statele Unite, diferența tehnologică începe să se reducă treptat, potrivit analiștilor.

Evoluția rapidă a tehnologiei chineze complică strategia Statelor Unite. Menținerea restricțiilor poate încetini dezvoltarea Beijingului pe termen scurt, însă stimulează în același timp apariția unor soluții locale și reduce dependența Chinei de tehnologia americană. Pe de altă parte, relaxarea exporturilor ar permite companiilor americane să își păstreze accesul la piața chineză și să mențină o anumită influență tehnologică, însă ar putea accelera și dezvoltarea unor competitori capabili să rivalizeze în viitor cu liderii din Silicon Valley. Administrația președintelui Donald Trump a alternat în ultimii ani între cele două abordări, păstrând unele restricții introduse anterior și permițând, în același timp, exportul anumitor procesoare performante.

Partida a început cu întârziere din cauza vremii nefavorabile, însă jocul a fost intens încă din primele minute, sub o atmosferă incendiară și la o altitudine de peste 2.200 de metri.

Anglia a deschis scorul în minutul 36 prin Jude Bellingham, după o centrare a lui Bukayo Saka, iar mijlocașul lui Real Madrid a făcut dubla două minute mai târziu, din pasa lui Harry Kane, ducând scorul la 2-0. Mexic a redus diferența înainte de pauză, prin Julián Quiñones, în minutul 42, readucând speranțele gazdelor.

În repriza secundă, Anglia a profitat de un moment decisiv: în minutul 54, fundașul Jarell Quansah a fost eliminat după intervenția arbitrajului video, lăsând formația lui Thomas Tuchel în inferioritate numerică.

Mexic a revenit în joc în minutul 69, când Raúl Jiménez a transformat un penalty, după o decizie confirmată de arbitrajul video, iar finalul a devenit o presiune constantă la poarta lui Jordan Pickford.

Portarul englez a avut mai multe intervenții decisive în prelungiri, în timp ce Mexic a forțat egalarea până la ultimul fluier.

În minutul 90+13, Alireza Faghani a încheiat partida, iar Anglia a rezistat asaltului final.

Anglia a mizat pe un nucleu format din jucători de top din Premier League și marile campionate europene: Jordan Pickford (Everton), Declan Rice (Arsenal), Jude Bellingham (Real Madrid), Bukayo Saka (Arsenal) și Harry Kane (Bayern München), acesta din urmă ieșind accidentat în finalul meciului.

Mexic a avut în prim-plan jucători care evoluează în Europa și America de Nord, precum Raúl Jiménez (Premier League), Edson Álvarez (Premier League), Julián Quiñones (Liga MX / transfer recent în Europa) și Gilberto Mora, unul dintre tinerii promițători ai gazdelor.

Partida a validat scenariul anticipat înainte de meci: Azteca și altitudinea ridicată au transformat duelul într-un test fizic major pentru Anglia, în timp ce Mexicul a profitat de avantajul terenului propriu, unde rămâne extrem de greu de învins.

Dar istoricul direct favorabil Angliei și experiența superioară în momentele decisive au cântărit în economia calificării, chiar dacă „capcana mexicană” s-a dovedit reală până în ultimele secunde.

Anglia merge mai departe după un meci în care eficiența din prima repriză și experiența în gestionarea presiunii au făcut diferența. Mexicul părăsește competiția cu un joc curajos și o prestație solidă pe propriul teren.

Smithsonian este una dintre cele mai mari instituții culturale din Statele Unite, un complex de muzee, centre de cercetare și expoziții finanțat în mare parte din fonduri publice și considerat o referință în prezentarea istoriei americane.

Raportul a fost realizat de Consiliul pentru Politici Interne al Casei Albe în baza unui ordin executiv semnat de președintele Donald Trump privind „restabilirea adevărului și echilibrului în istoria americană”. Potrivit administrației Trump, muzeul nu mai prezintă istoria Statelor Unite ca pe o narațiune comună, ci ca pe un instrument politic.

Autorii documentului susțin că muzeul a trecut de la „educație istorică și cercetare academică” la „activism politic”, iar expozițiile sale transmit o imagine predominant negativă asupra Statelor Unite.

„Această schimbare de la istorie la activism este documentată în mod clar în raport”, susțin reprezentanții Casei Albe, care acuză conducerea muzeului că folosește istoria ca „instrument al justiției sociale” și că încearcă să „reformuleze narațiunea tradițională a Statelor Unite”.

În actuala prezentare, Statele Unite sunt descrise în principal prin prisma unor teme precum sclavia, rasismul, inegalitatea sau conflictele sociale, în timp ce rolul fondatorilor și al momentelor istorice fondatoare ar fi diminuat, potrivit raportului. Ideea este în linie cu retorica frecventă a lui Donald Trump, care a criticat în mod repetat accentul pus pe sclavie și rasism în prezentarea istoriei americane și a pledat pentru o narațiune mai orientată spre fondatori și realizări.

Casa Albă acuză, de asemenea, muzeul că nu acordă suficient spațiu unor figuri istorice precum George Washington sau Thomas Jefferson și că anumite momente simbolice ale istoriei americane sunt tratate marginal sau reinterpretate critic.

Documentul critică și modul în care este prezentată colonizarea Americii, dar și modul în care sunt interpretate unele sărbători naționale sau simboluri istorice, susținând că acestea sunt scoase din context sau prezentate printr-o lentilă exclusiv critică.

Echipa de strategie internă a președintelui merge și mai departe, afirmând că muzeul ar trebui să afișeze la intrare un mesaj de avertizare pentru vizitatori: „Expozițiile din acest muzeu au fost realizate de oameni care nu vor ca dumneavoastră să vă iubiți țara”.

Raportul susține până la final că Muzeul Național de Istorie Americană ar fi fost „capturat de o ideologie activistă”, care ar afecta modul în care este prezentată istoria Statelor Unite și ar submina caracterul unificator al narațiunii naționale.