„Iranul este un punct fierbinte în acest moment. Au loc întâlniri și există o relație bună cu reprezentanții Iranului, iar discuțiile sunt bune”, a afirmat Trump, remarcând implicarea directă a lui Kushner și Witkoff.
Liderul de la Casa Albă a avertizat însă că negocierile cu Teheranul rămân dificile.
„De-a lungul anilor s-a dovedit că nu este ușor să ajungi la un acord semnificativ cu Iranul. Trebuie să facem un acord semnificativ. Altfel, se întâmplă lucruri rele”, a spus președintele american.
În același timp, trupele SUA își consolidează prezența în regiunea Golfului, la ordinul lui Trump, cu desfășurări de forțe și echipamente la niveluri fără precedent. Presa din Israel și din alte state susține că un posibil atac asupra Iranului ar fi mult mai aproape decât lasă să se înțeleagă public oficialii administrației Trump.
„Ne aflăm astăzi aici deoarece președintele Statelor Unite, Donald J. Trump, are atât capacitatea, cât și voința de a-și folosi puterea funcției sale pentru a gândi în afara tiparelor. A fost o criză foarte specială în Gaza, una pe care instituțiile internaționale existente nu au putut să o rezolve sau să o înțeleagă”, a declarat Rubio.
El a precizat că „era nevoie de o soluție foarte specifică, care să necesite parteneriatul tuturor națiunilor prezente aici, inclusiv a celor care au statut de observator”.
Acesta a precizat că există un drum lung de parcurs în ceea ce privește instaurarea Păcii în Gaza, eforturile necesită contribuția tuturor membrilor prezenți.
„Așadar, ceea ce am făcut a fost să mergem la ONU și să obținem aprobarea ONU pentru a forma acest grup și a reuni aceste națiuni pentru a găsi o soluție foarte specifică, soluții la o problemă foarte unică și specifică. Avem un drum lung de parcurs. Mai sunt multe de făcut.
Va fi nevoie de contribuția fiecărei națiuni reprezentate astăzi aici și vă mulțumim că faceți parte din acest demers”, le-a declarat Rubio liderilor prezenți la Washington.
Despre situația din Gaza, Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio a precizat: „Trebuie să facem asta cum trebuie. Nu există un plan B pentru Gaza. Planul B înseamnă revenirea la război”, a declarat oficialul.
Reamintim că în cadrul reuniunii inaugurale a Consiliului pentru Pace, sunt prezenți reprezentanți ai Italiei, Poloniei, Cehiei, dar și președintele Nicușor Dan, din partea României, care se află la Washington în calitate de observator.
Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, JD Vance, a susținut joi un discurs în cadrul primei întâlniri oficiale a Consiliului Păcii, inițiativă lansată de președintele Donald Trump.
În scurta sa intervenție, care a urmat după prezentarea președintelui american, JD Vance a vorbit despre rolul diplomației, conflictele recente din Orientul Mijlociu și despre legătura dintre pace și prosperitatea economică a Statelor Unite.
Vicepreședintele a explicat că noul Consiliu al Păcii reprezintă, în opinia sa, dovada că o administrație concentrată pe dialog poate produce rezultate bune.
„Cred că ceea ce reprezintă acest Consiliu al Păcii este o recunoaștere a faptului că, dacă ai într-adevăr un președinte al Statelor Unite și o echipă dedicată diplomației, totul poate funcționa cu adevărat”, a declarat JD Vance.
El a făcut referire la atacurile din 7 octombrie asupra Israelului și la conflictul care a urmat, menționând dificultățile apărute din punct de vedere geopolitic și lipsa de siguranță a ostaticilor.
„Când mă uit la ce s-a întâmplat cu Israelul pe 7 octombrie, la toți acei oameni nevinovați care au luat ostatici și, bineînțeles, la un război teribil care a rezultat din asta, îmi amintesc că mă gândeam cum va fi vreodată posibil să-i aducem pe acești ostatici acasă în siguranță, să facem posibil ca locuitorii din Gaza să aibă cu adevărat un viitor rezonabil, dar și să ne asigurăm că Israelul nu va mai fi atacat niciodată”, a spus vicepreședintele.
JD Vance a susținut că răspunsul la conflictul din Gaza a venit prin implicarea directă a președintelui american, Donald Trump.
„Se pare că răspunsul a fost că aveam nevoie doar de un președinte dedicat efortului și muncii, iar asta am avut, din fericire, sub conducerea acestui președinte. Trebuie să faci pace, dar apoi trebuie să faci pacea să persiste”, a afirmat Vance, spunând apoi că obiectivul nu este doar oprirea conflictelor, ci construirea unei stabilități.
„Cred că despre asta este fundamental Consiliul Păcii, să facă pacea să persiste. Este un lucru incredibil pe care l-ați făcut cu toții”, le-a transmis Vance liderilor prezenți.
În discursul său, JD Vance a adresat, de asemenea, mulțumiri statelor implicate în inițiativele de reconciliere și cooperare regională, amintind inclusiv dialogul dintre Azerbaidjan și Armenia.
„Tuturor liderilor adunați astăzi aici care investesc în viitor, care investesc în pace, vă suntem recunoscători, suntem recunoscători pentru parteneriatul vostru și, în special, cred, președintelui Azerbaidjanului și prim-ministrului Armeniei, pe care i-am văzut săptămâna trecută, vă mulțumim tuturor pentru că ați făcut acest lucru posibil și pentru că ați arătat ce poate realiza o conducere adevărată. Atunci când lăsați deoparte armele, uciderea și distrugerea și investiți în poporul vostru și investiți în prosperitate, se pot crea lucruri mărețe”, a declarat el.
Vicepreședintele SUA a făcut o corelare între tema acestui Consiliu, pacea, și interesele economice ale Statelor Unite ale Americii. El a spus că eforturile diplomatice înseamnă beneficii concrete pentru americani.
„Poporului american, cred că este important ca poporul american să recunoască de ce suntem aici astăzi. Și motivul pentru care suntem aici astăzi este, da, pentru a salva vieți și, da, pentru a promova pacea, dar acest lucru creează o prosperitate incredibilă pentru poporul american. Țările reprezentate aici reprezintă investiții de trilioane de dolari în Statele Unite ale Americii, care nu ar fi fost posibile fără conducerea și pledoaria acestui președinte pentru pace”, a afirmat JD Vance.
„Economiile de aici reprezintă milioane de locuri de muncă americane, oameni care primesc produse construite în fabrici americane și fabricate de muncitori americani, ceea ce nu ar fi posibil fără o concentrare pe pace. Așadar, domnule președinte, deși cred că acest lucru este minunat pentru lume, cred că este, de asemenea, foarte, foarte grozav pentru Statele Unite ale Americii”, a mai declarat vicepreședintele.
„Lucrăm împreună pentru a asigura viitorul mai luminos al Fâșiei Gaza, al Orientului Mijlociu și al întregii lumi”, a afirmat Trump.
Liderul de la Casa Albă a făcut referire și la rolul „Consiliului Păcii”, format în principal din lideri ai statelor din Orientul Mijlociu și din alte regiuni ale lumii, pe care i-a descris drept „oameni extrem de respectați”, punctând totodată contribuțiile financiare semnificative ale acestora.
„Nu există nimic mai important decât pacea”, a spus Trump, adăugând că un conflict armat este „de o sută de ori” mai costisitor decât menținerea păcii.
Declarațiile au fost făcute în cadrul discursului inaugural al Consiliului Păcii, eveniment în care președintele american a pledat pentru cooperare internațională, soluții diplomatice și investiții susținute în stabilitate, ca alternativă la escaladarea conflictelor din regiune.
Ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris, a indicat că a avut deja întâlniri cu omologii săi din aceste țări și că „echipele tehnice” se vor întâlni săptămâna viitoare pentru a aborda acest plan, scrie EFE.
Ideea este ca aceste centre să găzduiască imigranți ale căror cereri de azil au fost respinse în Uniunea Europeană, dar care nu pot fi trimiși înapoi în țările lor de origine pentru că nu sunt acceptați, a declarat Plevris la postul public de televiziune ERT.
În plus, el a subliniat că „cea mai mare” dintre aceste cinci națiuni poartă deja discuții cu țări terțe din Africa cu care s-ar putea ajunge la un acord.
Noi reglementări privind repatriereaScopul este ca acest plan să fie gata în momentul în care Parlamentul European va vota peste câteva luni un nou regulament privind repatrierile care va permite crearea acestor centre.
Acest regulament, propus de Comisia Europeană (CE) în martie 2025 și care va începe să se aplice la mijlocul anului 2026 dacă va fi aprobat de Parlamentul European, urmărește să înlocuiască Directiva privind returnarea din 2008 pentru a stabili un sistem comun de returnare care să fie „mai rapid, mai simplu și mai eficient”, conform textului oficial al propunerii.
„Există o problemă cu întoarcerea (imigranților) în întreaga Europă”, a subliniat Plevris, adăugând că crearea acestor centre va acționa și ca factor „descurajator”.
În ultimii ani, Grecia efectuează anual între 5.000 și 7.000 de repatrieri de imigranți , în timp ce în fiecare an sosesc în țară între 40.000 și 50.000 de imigranți , dintre care doar jumătate primesc azil.
Într-un mesaj publicat, pe Facebook, deputatul social-democrat a distribuit o fotografie de pe pagina Institutului Național de Statistică, referitoare la Evidența salariaților din lunile mai și decembrie 2025.
În fotografie este surprins un tabel cu efectivul de salariați înregistrați în diverse domenii ale economiei.
„52 de mii de locuri de muncă s-au pierdut între luna mai 2025 și decembrie 2025! Și nimeni din propagandă nu zice nimic!”, scrie Câciu pe rețelele sociale.
Potrivit tabelului afișat, în industrie, spre exemplu, din luna mai 2025 și până în luna decembrie 2025 peste 24.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă.
Peste 22.2 mii de români care lucrau în industria prelucrării și-au pierdut locul de muncă, în aceeași perioadă a anului trecut.
În sectorul serviciilor administrative, peste 6.800 de persoane și-au pierdut anul trecut locurile de muncă.
Pierderi au fost și în învățământ, peste 8.100 de posturi s-au pierdut în intervalul mai – decembrie 2025.
În HoReCa, peste 1.500 de persoane și-au pierdut locul de muncă în aceeași perioadă. În domeniul Informații și Telecomunicații peste 2.000 de persoane și-au pierdut locul de muncă.
The Guardian publică un text despre pașii făcuți de România (catalogată drept țara europeană cu „cele mai periculoase drumuri”) pentru îmbunătățirea siguranței rutiere.
Guvernul a adoptat recent măsuri menite să combată condusul periculos, însă activiștii avertizează că schimbările sunt lente și că mentalitățile nu se schimbă cu una – cu două, mai ales că, observă publicația, România este o țară în care se șofează agresiv pe o infrastructură deficitară, lucru care continuă să provoace victime.
Cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din UE este în RomâniaÎn 2024, România a înregistrat 78 de decese rutiere la un milion de locuitori, adică cea mai ridicată rată din UE, notează publicația citată.
Aproximativ jumătate dintre cele circa 1.500 de victime anuale sunt participanți vulnerabili la trafic, precum pietoni și bicicliști.
Chiar dacă mortalitatea a scăzut ușor, media rămâne alarmantă: patru persoane mor zilnic în accidente rutiere, iar alte nouă sunt rănite grav.
Lucian Mîndruță: „Am învățat pe calea cea grea”Jurnalistul și realizatorul radio bucureștean Lucian Mîndruță recunoaște pentru The Guardian că experiențele sale din trafic i-au schimbat complet atitudinea la volan.
După mai multe accidente provocate de neatenție, condiții meteo sau erori de conducere, el spune că a învățat „pe calea cea grea” importanța prudenței și a vitezei reduse.
Pe fondul nemulțumirii publice crescânde, autoritățile au început să înăsprească legislația. Comportamentele agresive la volan — precum intimidarea altor șoferi sau manevrele periculoase — au fost definite legal, iar sancțiunile au fost majorate.
În paralel, este implementată o rețea de camere pentru monitorizarea vitezei și un sistem automat de detectare a încălcărilor regulilor de circulație.
Românii au o cultură rutieră agresivă„Lucrurile se mișcă. Nu cu viteza pe care ne-o dorim, dar ne bucurăm că se întâmplă ceva”, a declarat Alexandru Ciuncan, președintele Coaliției pentru Siguranța Rutieră.
Datele poliției indică o tendință pozitivă: în 2025, decesele rutiere au scăzut cu 13%, iar numărul rănilor grave cu 4%. Cu toate acestea, Comisia Europeană a transmis României o notificare oficială pentru implementarea corectă a directivei privind siguranța rutieră, semn că reformele structurale întârzie.
Experții spun că problema nu ține doar de legislație, ci și de cultura rutieră.
Importul de mașini second-hand fără sisteme de siguranță contribuie la mortalitatea rutierăActiviștii vorbesc despre un stil de condus „egoist” și avertizează că schimbarea mentalităților ar putea dura mai mult de un deceniu. În 2025, România a organizat prima săptămână națională de conștientizare a siguranței rutiere, încercând să educe publicul.
În București, traficul intens și parcul auto îmbătrânit amplifică riscurile.
Capitala este una dintre cele mai poluate din UE, iar traficul generează aproximativ 60% din poluarea aerului, potrivit Platformei de Mediu pentru București.
Importul masiv de mașini second-hand, adesea fără sisteme moderne de siguranță, contribuie atât la accidente, cât și la problemele de sănătate cauzate de poluare.
„Nu importați doar poluare, importați și pericol”Raul Cazan, președintele organizației de mediu 2Celsius, avertizează că aceste vehicule vin cu riscuri majore: „Nu importați doar poluare din vest. Importați și pericol.”
Deși există semne de progres, România rămâne departe de obiectivele europene de reducere a mortalității rutiere până în 2030, scrie The Guardian. Experții spun că doar o combinație de infrastructură modernizată, aplicarea strictă a legii și schimbarea comportamentului în trafic va putea transforma cu adevărat siguranța rutieră din țară.
