Agregator de ştiri

„Astăzi, 15 Martie, transmit gândurile mele de respect și apreciere comunității maghiare din România și tuturor maghiarilor de pretutindeni. Diversitatea etnică, culturală și lingvistică reprezintă una dintre marile valori ale societății românești”, a transmis Țoiu, într-un mesaj oficial publicat pe Facebook. 

Ministra de Externe a precizat că diferențele culturale nu trebuie să fie niciodată un temei pentru a semăna ură.

„Diferențele dintre noi nu trebuie niciodată să fie temei pentru a semăna ura acolo unde doar bunele relații ne pot face mai puternici și pot construi o societate bazată pe respect reciproc, una în care ne dorim să ne creștem copiii, deschiși la moștenirea culturală și lingvistică a celor de lângă noi”, a scris Țoiu. 

Aceasta a încheiat mesajul cu o urare de „La mulți ani” adresată maghiarilor de pretutindeni.

Ziua de 15 martie este simbolul libertății maghiarilor. La revoluția din 1848, maghiarii s-au ridicat împotriva imperiului Habsburgic, pentru constituirea unui mare stat maghiar, astfel ziua de 15 martie devenind Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Cu acest prilej, și Ilie Bolojan a transmis un mesaj de apreciere. Premierul a precizat că maghiarii din România reprezintă o parte importantă a societății noastre, afirmând că România a demonstrat că poate fi un model regional de respect între comunități.

Anunțul a fost făcut de UEFA, iar decizia a fost luată după consultări cu autoritățile sportive din Qatar. „Este o sursă de mare dezamăgire pentru UEFA și organizatori faptul că circumstanțele au privat echipele de șansa de a concura pentru acest premiu prestigios în Qatar”, se arată în comunicatul emis de UEFA, citat de Reuters. 

Meciul care reunește echipa națională a Spaniei, câștigătoarea Campionatului European din 2024 și Argentina, câștigătoarea Copa America 2024 și campioana mondială en titre, urma să fie disputat pe stadionul Lusail din Doha, pe 27 martie. 

Pentru reprogramarea partidei, UEFA a propus mai multe variante. „Prima opțiune a fost organizarea meciului pe stadionul Santiago Bernabeu din Madrid la data inițială, cu o împărțire a suporterilor în proporție de 50:50. A doua a fost organizarea Finalissima în două manșe – una pe Santiago Bernabeu pe 27 martie și cealaltă la Buenos Aires, într-o fereastră internațională înainte de EURO și Copa America 2028, oferind din nou o împărțire a suporterilor de 50:50 pentru meciul de la Madrid.”, se arată în comunicatul emis de forul european. Cu toate acesta,  Asociația Argentiniană de Fotbal a respins ambele opțiuni. 

Federația argentiniană a propus o alternativă: „Argentina a făcut o contrasugestie de a juca meciul după Campionatul Mondial, dar, deoarece Spania nu are date disponibile, această opțiune a trebuit exclusă. În cele din urmă, și contrar planului inițial convenit ca meciul să aibă loc pe 27 martie, Argentina și-a declarat disponibilitatea de a juca exclusiv pe 31 martie, o dată care s-a dovedit a fi impracticabilă”. 

„Prin urmare, și spre regretul UEFA, această ediție a Finalissima a fost anulată”, se arată în încheierea comunicatului. 

Președintele naționalist al Poloniei, Karol Nawrocki, a propus ca Germania să contribuie direct la finanțarea apărării poloneze ca formă de despăgubiri pentru Al Doilea Război Mondial, în loc ca Varșovia să contracteze împrumuturi în cadrul unui program european de securitate, potrivit europeanconservative.

Declarația vine la o zi după ce Nawrocki a respins legislația care ar fi permis Poloniei să acceseze aproape 44 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru apărare prin inițiativa europeană Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE).

„Eventualele despăgubiri ar putea fi direcționate către consolidarea securității”

„Dacă sunt cu adevărat dedicați dezvoltării forțelor armate poloneze, și întreaga Uniune Europeană spune că este, atunci putem începe acest proces cu investiții germane, cu fonduri din bugetul statului german pentru echipamente pentru armata poloneză și pentru flancul estic al NATO. Este corect”, a declarat Nawrocki în fața alegătorilor.

Liderul polonez a susținut că eventualele despăgubiri de război ar putea fi direcționate către consolidarea securității.

„Germania ne va plăti despăgubiri de război și haideți să investim aceste fonduri în securitate”, a afirmat el, reluând o temă pe care a invocat-o frecvent în campania prezidențială.

„Un împrumut pe termen lung ar fi riscant”

Nawrocki și-a justificat veto-ul asupra programului SAFE spunând că angajarea Poloniei într-un împrumut pe termen foarte lung ar fi riscantă.

„Asumarea unui angajament până în 2070 este prea serioasă. A semna un astfel de împrumut fără a ști cum vor evolua riscurile valutare sau cum va arăta Uniunea Europeană în viitor este greu de acceptat din punct de vedere constituțional, sistemic și logic”, a declarat el.

Președintele a adăugat că deciziile privind securitatea Poloniei trebuie să aparțină autorităților naționale. „Deciziile privind securitatea Poloniei sunt deciziile comandantului suprem al forțelor armate, nu ale Bruxelles-ului”, a spus Nawrocki.

Pentru Berlin, tema compensației e închisă din 1953

Tema despăgubirilor de război rămâne un subiect sensibil în relația dintre Varșovia și Berlin. Germania consideră că problema a fost închisă în 1953, când guvernul comunist al Poloniei a renunțat oficial la alte pretenții.

Berlinul a arătat disponibilitate pentru anumite forme limitate de compensație, dar respinge plata directă și suma de aproximativ 1,3 trilioane de euro avansată de guvernele anterioare ale partidului conservator Lege și Justiție (PiS).

Veto-ul președintelui a accentuat tensiunile cu guvernul pro-european condus de premierul Donald Tusk, care a criticat decizia, considerând-o contrară intereselor naționale. Ministrul de externe Radosław Sikorski l-a acuzat pe Nawrocki că pune interesele politice interne înaintea securității țării, numindu-l „laș” și „mincinos”.

Guvernul de la Varșovia vrea să ocolească aprobarea prezidențială pentru surse de finanțare

Guvernul de la Varșovia a anunțat că ia în calcul un „plan B” pentru finanțarea apărării, posibil prin măsuri executive care să ocolească aprobarea prezidențială, însă nu a oferit deocamdată detalii.

Nawrocki a reiterat, de asemenea, ideea despăgubirilor în discuții cu oficiali germani, susținând că acestea ar contribui nu doar la securitatea Poloniei, ci și la consolidarea apărării europene și a flancului estic al NATO.

El a cerut totodată președintelui parlamentului să introducă cât mai rapid în dezbatere proiectul său denumit „SAFE 0%”.

„Ne pare rău, dar, de fapt, nu, duceți-vă dracului”, ar fi fost răspunsul primit de consilierii președintelui Franței, la Moscova, unde au discutat despre Ucraina cu Iuri Ușakov, cel mai înalt oficial de politică externă al lui Vladimir Putin, arată FT.

„Rusia a rezistat solicitărilor țărilor europene de a le acorda un rol mai important în discuții”, relatează Financial Times.

Cel mai recent episod s-a întâmplat luna trecută, când consilierul francez pentru securitate națională, Emmanuel Bonne, și consilierul președintelui Emmanuel Macron, Bertrand Buchwalter au vizitat Moscova pentru discuții cu Iuri Ușakov.

„Oficialii francezi au pledat pentru ca Moscova să accepte ca aliații europeni ai Kievului să aibă un loc la masa negocierilor, potrivit unor persoane familiarizate cu situația. Răspunsul rusesc din partea lui Ușakov a fost practic: „Ne pare rău, de fapt, nu, duceți-vă dracului”, a declarat un diplomat european de rang înalt pentru FT.

Pentru ziar, Dmitri Peskov a declarat următoarele: „Europenii nu vor să ajute procesul de pace. Când a venit reprezentantul Franței, nu a adus niciun semnal pozitiv. Așadar, nu a avut nimic pozitiv de auzit. Din păcate, europenii depun toate eforturile pentru a-i convinge pe ucraineni să continue războiul. Suntem convinși că europenii fac o greșeală din perspectiva propriului viitor.”

Oficialii europeni spun pentru Financial Times că procesul de pace condus de SUA în Ucraina eșuează pentru că Donald Trump își pierde interesul față de discuții, iar războiul său împotriva Iranului reduce presiunea asupra Rusiei.

Ultimele discuții de pace trilaterale au avut loc la Geneva în perioada 17-18 februarie. O nouă rundă, care urma să aibă loc pe 5 martie la Abu Dhabi, a fost amânată din cauza atacurilor americano-israeliene asupra Iranului, iar o nouă dată și un nou loc de desfășurare nu au fost încă anunțate.

Atacul s-a petrecut sâmbătă, în orașul Tammun din nordul Cisiordaniei. Soții Odeh Bani, Ali Khaled, cu vârsta de 37 de ani și soția sa, Waad Othman, cu vârsta de 35 de ani, alături de doi dintre copiii lor, Mohamed, cu vârsta de 5 ani și Othman, în vârstă de 7 ani, au fost uciși în urma atacului săvârșit de soldații israelinei, potrivit agenției de presă palestiniene WAFA.

Ceilalți doi copii ai familiei, cu vârste de 8 și 11 ani s-au ales cu răni minore la cap și la față, cauzate de schije.

Potrivit surselor locale, forțele speciale israeliene s-au infiltrat în oraș, urmate de forțe militare. Societatea palestiniană a Semilunii Roșii a precizat că după atac, soldații israelieni au împiedicat echipajul să ajungă la persoanele din vehicul, permițând accesul în interiorul vehiculului abia mai târziu, când au recuperat cadavrele celor patru membri ai familiei, dar și a celorlalți doi copii răniți.

Într-un comunicat comun publicat de armata și poliția Israelului, forțele israeliene susțin că mașina a accelerat spre soldați, iar aceștia au deschis focul. Forțele israeliene spun că investigau suspecți bănuiți de „activități teroriste”, dar și că au pornit o anchetă pentru a investiga atacul armat, potrivit Associated Press.  

Familia se îndrepta spre piață pentru a cumpăra haine de sărbătoare

Cu toate acestea, la momentul atacului, familia se îndrepta cu mașina spre oraș pentru a cumpăra haine pentru sărbătoarea Eid al-Fitr, care marchează sfârșitul Ramadanului.

Duminică, ministerul palestinian de Externe și Expatriați a condamnat ferm atacul asupra familiei.

Ministrul a precizat că țintirea unei întregi familii dezvăluie adevărata natură a ocupației israeliene, dar și a politicilor de ucidere, distrugere și strămutare, desfășurate pe fondul impunităților sistematice, potrivit comunicatului publicat de agenția de presă palestiniană WAFA. 

Atacurile, sistematice

Ministerul a adăugat că asemenea incidente, însoțite de escaladarea atacurilor săvârșite de coloniștii israelieni și violența organizată în Cisiordania nu reprezintă cazuri izolate, ci sunt parte a unei agresiuni sistematice împotriva palestinienilor.

Cei patru membrii ai familiei Odeh sunt cele mai recente victime ale atacurilor israeliene în Cisiordania. În ultimele trei săptămâni, încă de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, cel puțin opt palestinieni au fost împușcați și uciși de forțele de ocupație israeliană, notează Associated Press.

La două săptămâni de la atacurile Israelului și Statelor Unite asupra Iranului, Papa Leon al XIV-lea a deplâns „violența atroce”, în timpul rugăciunii Angelus de duminică. 

Liderul Bisericii Catolice a cerut ferm oprirea violențelor: „De două săptămâni, popoarele din Orientul Mijlociu suferă violența atroce a războiului. În numele creștinilor din Orientul Mijlociu și al tuturor femeilor și bărbaților de bunăvoință, fac apel către cei responsabili pentru acest conflict: Încetați focul!”, notează Reuters. 

Leon a subliniat și impactul umanitar al războiului, exprimându-și solidaritatea cu familiile victimelor. „Mii de oameni nevinovați au fost uciși, iar mulți alții au fost forțați să-și părăsească locuințele. Îmi exprim din nou solidaritatea față de toți cei care și-au pierdut cei dragi în atacuri”.

Înaltul oficial de la Vatican a atras atenția și asupra situației din Liban, făcând apel pentru soluționarea problemelor prin dialog. „Sper la căi de dialog care să poată sprijini autoritățile țării în implementarea unor soluții durabile pentru criza gravă în desfășurare, pentru binele comun al întregului popor libanez”, spune Papa. 

Libanul a fost atras în conflict după ce gruparea susținută de Teheran, Hezbollah, a lansat mai multe atacuri asupra Israelului. Atacurile au declanșat o ripostă severă din parte Israelului, dar și amenințări privind o posibilă extindere a ostilităților. 

Piața mondială a uleiului de floarea-soarelui, adică uleiul obținut prin procesarea semințelor de floarea-soarelui, putea fi considerată până de curând o afacere în mare parte balcanică, dacă includem în această zonă și Ucraina. Înainte de război, Ucraina era cel mai mare exportator mondial de ulei de floarea-soarelui.

Țările vecine, România și Bulgaria, se aflau la o anumită distanță, însă dispuneau de o producție semnificativă de floarea-soarelui și de o industrie de procesare bine dezvoltată încă din perioada Uniunii Sovietice, verigă esențială în lanțul economic de la câmp până la raft, precum și de conexiuni comerciale solide cu Europa și restul lumii, arată o analiză publicata de presa elenă.

Războiul și schimbările climatice au răsturnat însă situația în producția ucraineană. Seceta din sudul țării, pentru al doilea an consecutiv, a redus drastic randamentele agricole, iar întreruperile repetate de electricitate și bombardamentele asupra unor fabrici au lovit puternic producția de ulei de floarea-soarelui. Producția din România și Bulgaria nu a fost suficient de bună pentru a compensa pierderile din Ucraina.

În astfel de situații se întâmplă de obicei două lucruri: prețurile producătorilor cresc, iar cantitățile livrate pentru procesare scad, deoarece agricultorii preferă să aștepte prețuri mai bune.

Totul s-a schimbat însă când în portul Varna a ajuns prima navă cu floarea-soarelui argentinian. Informațiile indică faptul că ar putea urma încă 5 sau 6 nave, ceea ce ar ridica volumul total al importurilor la aproximativ 200.000 de tone, într-o piață care produce în mod normal circa 1,5 milioane de tone. Cu alte cuvinte, într-o singură lună ar putea intra pe piața bulgară și apoi pe cea europeană cu aproximativ 15% mai multă materie primă.

Prima reacție a pieței a fost o scădere de aproximativ 10% a prețului produsului local, potrivit lui Ilia Prodanov, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Cereale și al Camerei Agricole din Bulgaria. În ceea ce privește cele aproximativ 600.000 de tone depozitate în silozurile fermierilor, nimeni nu știe încă ce se va întâmpla cu ele.

Un nord deficitar și un sud cu excedent

Din perspectiva Argentinei, exportul de floarea-soarelui pe o distanță atât de mare, tocmai lângă centrul mondial de producție al acestui produs, se explică prin recolta excepțională din acest an. Presa agricolă locală estimează că este cea mai mare producție din ultimii 27 de ani, aproximativ 5,1 milioane de tone.

Importatorii bulgari ar fi plătit aproximativ 650 de euro pe tonă, în timp ce producția locală depozitată nu era vândută nici la 550 de euro pe tonă. Există însă o nuanță importantă: în prezent, deoarece acordul comercial MERCOSUR nu a fost încă implementat, la importul de semințe de floarea-soarelui în porturile bulgare se aplică un tarif vamal de aproximativ 10%. Nu este clar dacă prețul de 650 de euro pe tonă include sau nu această taxă.

Chiar și cu această diferență, situația nu confirmă complet temerile exprimate în dezbaterea publică despre acordul UE–MERCOSUR, unde se vorbește frecvent despre cantități uriașe și foarte ieftine de produse latino-americane care ar putea inunda piața europeană. Deocamdată, primul exemplu arată că floarea-soarelui din Argentina a ajuns în Europa într-un an cu producție record, dar nu la prețuri extrem de mici, potrivit analizei realizate de presa elenă.

În fiecare an, în Uniunea Europeană se procesează aproximativ 7,7 milioane de tone de floarea-soarelui: circa 1,7 milioane în Ungaria, 1,3 milioane în Bulgaria, 1,1 milioane în Franța și 1 milion în Spania. În acest context, cele 200.000 de tone importate reprezintă aproximativ 2,5% din totalul european sau 15% din cantitatea procesată într-o anumită piață regională.

Speculație sau funcționare normală a pieței?

Fermierii bulgari au făcut ceea ce fac agricultorii peste tot în lume: au păstrat marfa, așteptând prețuri mai bune. Când intermediarii procedează astfel, se vorbește despre speculație; când o fac producătorii, situația este mai greu de definit.

Analiza presei elene arată că agricultorii nu speculează neapărat piața, ci participă la un sistem cu reguli imperfecte, unde veniturile pot varia foarte mult de la un an la altul. Uleiul de floarea-soarelui este un produs relativ ieftin și neutru ca gust, devenind adesea o soluție pentru gospodării și restaurante în perioade de scumpiri.

Dacă importurile nu ar fi fost posibile, există temerea că prețul uleiului ar fi crescut semnificativ pe rafturile europene, afectând direct consumatorii.

De ce tot mai puțini tineri vor să devină fermieri

Presa elenă atrage atenția și asupra problemelor structurale ale agriculturii europene. Lipsa informațiilor corecte, măsurile fragmentare și absența unui sprijin tehnic și economic eficient îi expun adesea pe fermieri unor pierderi importante.

De exemplu, în Grecia floarea-soarelui s-a vândut anul acesta cu aproximativ 40–44 de cenți pe kilogram, în timp ce în Bulgaria, de regulă o piață mai ieftină, prețul a ajuns chiar la 50 de cenți. Diferența este explicată prin faptul că piața bulgară este mai organizată și informația circulă mai ușor.

În multe regiuni europene, sate întregi se depopulează, terenurile rămân nelucrate, iar tinerii evită agricultura din cauza incertitudinii veniturilor. Într-un sector unde câștigurile anuale pot varia dramatic și unde fluctuațiile pieței joacă un rol important, puțini sunt dispuși să își construiască viitorul profesional.

Conflictul din Orientul Mijlociu a deviat atenția Washingtonului de la negocierile pentru pace, au declarat pentru cotidianul Financial Times patru diplomați ai Uniunii Europene implicați în discuțiile cu Ucraina. În același timp, aceștia spun că situația avantajează Rusia, prin creșterea prețurilor la petrol, relaxarea sancțiunilor americane și epuizarea rapidă a armelor americane de care Ucraina are nevoie.

Negocierile pentru Ucraina, în impas

Negocierile dintre oficialii ucraineni și ruși, mediate de SUA, sunt „într-o zonă de risc major”, a declarat un oficial european de rang înalt.

„A apărut într-adevăr o pauză în discuții. Americanii au alte priorități, iar acest lucru este de înțeles”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Ultima rundă de negocieri trilaterale a avut loc la Geneva, în perioada 17-18 februarie. O altă rundă, programată pentru 5 martie la Abu Dhabi, a fost amânată după atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului, iar o nouă dată și un nou loc nu au fost încă stabilite.

Atenția Washingtonului se mută spre Orientul Mijlociu

„Orientul Mijlociu a redirecționat puternic atenția politică” de la Ucraina, a declarat unul dintre diplomații UE. „Pentru noi și pentru Ucraina este un dezastru”, a adăugat acesta.

Statele UE au fost informate că livrările de arme din SUA, în special sistemele de apărare aeriană, ar putea întârzia, deoarece Washingtonul acordă prioritate clienților din Orientul Mijlociu, spun diplomații. Acest lucru ar putea avea consecințe importante pentru Kiev.

„Este cu siguranță o problemă, pentru că există o competiție pentru aceleași resurse, atât în Orientul Mijlociu, cât și în Ucraina”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, pentru Financial Times.

„Este clar că atenția Americii este acum îndreptată spre Orientul Mijlociu”, a spus Kallas.

Războiul cu Iranul aduce un avantaj economic Rusiei

Războiul lui Trump cu Iranul a oferit Rusiei un avantaj neașteptat, deoarece a dus la creșterea prețurilor globale la energie, ceea ce ar putea aduce Kremlinului venituri suplimentare de până la 150 de milioane de dolari pe zi. Joi, Washingtonul a relaxat sancțiunile impuse asupra petrolului rusesc.

Decizia Washingtonului „cu siguranță nu ajută pacea”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Președintele rus Vladimir Putin a evitat până acum să îl critice pe Trump în legătură cu războiul, probabil pentru a împiedica Statele Unite să se alinieze mai ferm cu Ucraina, potrivit FT.

Trump nu pare dispus să crească presiunea asupra lui Putin

În negocierile cu Ucraina, însă, Kremlinul nu a arătat nicio disponibilitate pentru compromis. Liderii UE sunt sceptici că negocierile de pace vor avea succes fără presiuni suplimentare asupra Moscovei.

Cancelarul german Friedrich Merz a vizitat Casa Albă la trei zile după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Merz a mers cu hărți și grafice pentru a argumenta necesitatea creșterii presiunii asupra Moscovei.

Totuși, Trump nu a fost dispus să discute în detaliu și rămâne convins că Rusia este puternică, iar Ucraina este slabă, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile. De asemenea, nu au existat semne că Statele Unite ar fi dispuse să crească presiunea asupra lui Putin.

În ultima săptămână, oficialii americani le-au transmis partenerilor europeni că nu vor exista sancțiuni suplimentare asupra industriei petroliere ruse, au spus doi diplomați ai UE.

Rusia respinge implicarea mai mare a Europei în negocieri

Rusia a respins până acum încercările țărilor europene de a avea un rol mai important în negocieri. Cel mai recent, luna trecută, consilierul francez pentru securitate națională Emmanuel Bonne și consilierul Bertrand Buchwalter au mers la Moscova pentru discuții cu Yuri Ușakov, principalul consilier de politică externă al lui Putin.

Oficialii francezi au susținut că aliații europeni ai Ucrainei ar trebui să aibă un loc la masa negocierilor. „Răspunsul lui Ușakov a fost, în esență: «Ne pare rău, dar nu. Duceți-vă naibii»”, a spus un diplomat european de rang înalt.

Peskov a declarat pentru Financial Times: „Europenii nu vor să ajute procesul de pace. Când reprezentantul Franței a venit, el nu a adus niciun semnal pozitiv. Așa că nici el nu a primit nimic pozitiv”.

Rusia este încrezătoare că va câștiga războiul, a adăugat Peskov.

Din perspectiva Ucrainei, Rusia „nu este serioasă” în privința încheierii războiului, deoarece insistă asupra unor condiții pe care Kievul nu le poate accepta, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt.

Autoritățile bulgare au descoperit un posibil caz de import ilegal de animale din România și un abator clandestin în zona Ihtiman, în vestul Bulgariei, potrivit unor informații prezentate sâmbătă de ministrul interimar al Agriculturii și Alimentației, Ivan Hristanov, și de directorul executiv al Agenției Bulgare pentru Siguranța Alimentară (BFSA), Angel Mavrovski, preluat de agenția bulgară de știri, BTA.

Cei doi au prezentat la fața locului detalii despre operațiunea desfășurată de BFSA împreună cu Ministerul de Interne, în urma căreia au fost identificate mai multe locații unde ar fi fost sacrificate ilegal animale și depozitate rămășițele acestora.

Camioane cu rumegătoare mici se află la granița dintre România și Bulgaria

„Suntem în Ihtiman, care este în mod clar epicentrul sau centrul contrabandei în Bulgaria”, a declarat ministrul Hristanov presei. Potrivit acestuia, camioane care transportau rumegătoare mici au fost deja reținute și se află în prezent la granița dintre România și Bulgaria.

Ministrul a precizat că, într-o altă locație situată de cealaltă parte a orașului Ihtiman, au fost descoperite etichete auriculare românești, ceea ce ridică suspiciuni privind proveniența animalelor.

În urma inspecțiilor desfășurate pe 13 martie, autoritățile au identificat mai multe locuri din zona Ihtiman unde au fost aruncate oase și deșeuri animale proaspete. De asemenea, au fost descoperite locații unde carnea ar fi fost tăiată și tranșată, după care ar fi fost distribuită într-o direcție necunoscută.

Poliția bulgară și Ministerul Agriculturii prezintă luni măsurile în acest caz

Ivan Hristanov a anunțat că luni va avea loc o conferință de presă comună a Ministerului Agriculturii, BFSA și Ministerului de Interne, în cadrul căreia vor fi prezentate măsurile pe care guvernul intenționează să le ia în acest caz.

„Din acest moment, nu vom permite unui guvern slab să compromită industria noastră internă de creștere a animalelor”, a declarat ministrul bulgar.

Situația apare pe fondul unor probleme semnalate de sectorul zootehnic.

Pe 13 martie, trei organizații din domeniu – Uniunea Crescătorilor de Păsări, Asociația Crescătorilor de Porci și Asociația Crescătorilor Industriali de Porci – au avertizat că sectorul se confruntă cu o situație critică privind eliminarea animalelor moarte.

Procesul de eliminare a subproduselor de origine animală a fost suspendat

Într-o declarație comună, organizațiile au arătat că problema a apărut pe 9 martie, când procesul de preluare și eliminare a subproduselor de origine animală a fost practic suspendat, ceea ce îngreunează activitatea fermelor.

Anterior, în cursul zilei de sâmbătă, ministrul Hristanov a depus un raport la serviciul de urmărire penală privind presupuse abuzuri într-o procedură de achiziții publice pentru incineratoare.

Potrivit acestuia, fondurile alocate pentru eliminarea animalelor pe o perioadă de trei ani au fost cheltuite în aproximativ jumătate din intervalul prevăzut, iar în prezent nu mai există bani disponibili pentru aceste operațiuni.