Agregator de ştiri

O reducere a deficitului fiscal se poate petrece pe două căi: fie tai cheltuielile, fie majorezi veniturile. Cheltuielile sunt greu de tăiat, majoritatea, sunt rigide. Din salarii nu poţi tăia – ai făcut-o în criza din 2009 şi nu a ieşit bine. Poţi tăia de la bunuri şi servicii, dar nu pe cât crezi, pentru că o bună parte a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile înseamnă achiziţii pentru spitale.

În condiţiile în care 100.000 de oameni din judeţele Prahova şi Dâmboviţa nu au în continuare apă curentă, ar fi fost normal că Ministrul Mediului să meargă într-una din aceste localităţi şi să nu plece de acolo până nu se rezolvă problema.

Toate datele arată că se­curitatea hidrologică a Ro­mâniei este ameninţată de incom­petenţa celor care conduc astăzi una dintre cele mai importante sectoare, barajele şi ali­mentarea cu apă a populaţiei şi între­prinderilor.

Dinamo ar putea să aibă o prezenţă în cupele euro­pene dacă clubul ajunge la un buget anual de 20 de milioane de euro, a spus Andrei Nicolescu, preşedintele formaţiei din Ştefan cel Mare.

O reducere a deficitului fiscal se poate petrece pe două căi: fie tai cheltuielile, fie majorezi veniturile. Cheltuielile sunt greu de tăiat, majoritatea sunt rigide. Din salarii nu poţi tăia – ai făcut-o în criza din 2009 şi nu a ieşit bine.

În 2025, piaţa programelor MBA şi EMBA a intrat într-o nouă etapă: una în care diploma nu mai este suficientă, iar companiile cer rezultate tangibile, lideri care livrează impact imediat şi competenţe care pot fi aplicate în organizaţie chiar din ziua următoare cursului.

Piaţa de MBA şi EMBA trece printr-o schimbare accelerată, în linie cu transformările din economie, leadership şi tehnologie. În 2025, executivii nu mai caută doar un program academic, ci o platformă de navigare prin incertitudine, un instrument de decizie şi un spaţiu de conectare cu alţi lideri.

În ultimii ani, schimbarea a fost cuvântul de ordine în toate economiile din lume, iar educaţia executivă nu face excepţie. În 2025, numărul executivilor care şi-au trecut în portofoliu un MBA sau EMBA a crescut cu încă 200 de persoane, iar totalul absolvenţilor şcolilor din clasament depăşeşte 7.000. România are astăzi o piaţă matură, cu programe lansate în urmă cu peste trei decenii, dar şi cu formate noi, cu componente aplicate pe industrii.

De la claritatea strategică necesară gestionării unor P&L-uri de milioane de euro la tranziţii către roluri globale, schimbări de industrie, evoluţii personale sau lansări de businessuri, impactul unui program de MBA este astăzi mult mai mult decât o diplomă bifată într-un CV.

În 2025, programele de MBA nu mai pot rămâne în zona teoretică sau abstractă. Companiile cer tot mai direct rezultate clare, aplicate şi măsurabile, iar şcolile de business răspund prin adaptarea curriculei la un mediu economic în care eficienţa, transformarea digitală şi integrarea AI au devenit criterii de supravieţuire.

Două şcoli americane de afaceri - Wharton şi Columbia - ocupă primele două poziţii în clasamentul Financial Times Global MBA 2025, în timp ce cinci dintre următoarele şase instituţii de top sunt din Europa.

Percepută mult timp drept o zonă de producţie low-cost, România a devenit astăzi o platformă industrială solidă şi competitivă, capabilă să susţină companii care îşi extind operaţiunile în pieţele din Vest, susţine francezul Jerome France, fondatorul EMI Group, care a construit timp de două decenii un business industrial pornit în Bucureşti şi ajuns astăzi în Belgia şi Olanda.

Industria influencerilor din România a devenit în ultimii ani una dintre cele mai dinamice pieţe din zo­na de media şi marketing, iar asta o poate confirma chiar „salariul“ unui influencer.

Dividendele de 1,2 mi­liarde de lei distribuite pe 3 de­cembrie de OMV Petrom (SNP) au impulsionat vizibil bursa de la Bucureşti întrucât în ziua plăţii acţiunile companiei au urcat cu 2%, indicele BET a avansat cu 1,2%, iar suflul pozitiv s-a transmis şi către Romgaz, care a crescut cu aproape 3%.

Miliardarul și filantropul Bill Gates a avertizat cu privire la o creștere a mortalității infantile la nivel mondial, prima creștere a acestei cifre de la începutul secolului, din cauza scăderii generale a ajutorului internațional din partea țărilor occidentale, potrivit Le Figaro.

Cofondatorul Microsoft, vorbind prin videoconferință din Seattle, SUA, a comentat publicarea unui raport al Fundației Gates care estimează că 4,8 milioane de copii vor muri în întreaga lume înainte de a împlini cinci ani până în 2025, o creștere de 200.000 și prima creștere a acestei cifre în secolul XXI.

Această proiecție constituie o „tragedie” pentru Bill Gates, care observă un regres probabil inevitabil, având în vedere că numărul deceselor infantile a scăzut constant de la aproximativ 10 milioane înregistrate anual la începutul mileniului. Cauza este clară pentru miliardar și autorii raportului: la fel ca alte aspecte ale sănătății globale, eforturile de combatere a mortalității infantile sunt împiedicate de tendința generală a țărilor occidentale de a-și reduce ajutorul financiar în străinătate.

Bill Gates, deosebit de critic față de Elon Musk

Cele mai emblematice măsuri au fost luate de Statele Unite de la revenirea lui Donald Trump la președinție. Bill Gates este deosebit de critic față de acțiunile unui alt miliardar, Elon Musk, care a condus timp de câteva luni un „Departament pentru Eficiență Guvernamentală”. Deși acest departament a fost dizolvat între timp, Musk a implementat reduceri drastice ale ajutorului american, în special ale Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Această politică „a cauzat, fără îndoială, numeroase decese”, denunță Bill Gates, care spune că acum „discută” cu Donald Trump pentru a limita pagubele. „Îl încurajez să reinstituie ajutorul sau cel puțin să-l reducă doar puțin”, explică el. „Nu sunt sigur că voi reuși.” Bill Gates menționează, de asemenea, retragerea finanțării internaționale pentru Gavi, o organizație internațională care reunește actori publici și privați pentru a accelera eforturile de vaccinare la nivel mondial.

Această decizie vine pe fondul unor declarații repetate ale secretarului american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru poziția sa anti-vaccinare, inclusiv într-un mesaj către Gavi. Bill Gates denunță poziția „larg discreditată și eronată” a lui Robert F. Kennedy Jr., conform căreia „vaccinarea copiilor nu ar trebui utilizată ” .

 

 

Arborele simbolizează prietenia dintre Londra și Oslo într-o ceremonie anuală care evidențiază istoria alianței celor două țări, potrivit AP.

Legătura dintre cele două țări a început în timpul celui de-al Doilea Război Mondial . Când Germania nazistă a invadat Norvegia în 1940, regele Haakon al VII-lea și guvernul său în exil au fugit la Londra. O mare parte din activitatea de rezistență a Norvegiei a pornit din Marea Britanie.

BBC și omologul său norvegian NRK au transmis știrile în norvegiană de la Londra. Reportajele au fost o gură de aer vitală pentru norvegieni, care au ascultat în secret din cauza interdicției radio impuse de naziști. Ca semn de mulțumire, administrația orașului Oslo a instituit cadoul din bradul de Crăciun în 1947, la doi ani după încheierea războiului.

Brad crescut natural lângă Oslo

Arborele este întotdeauna un molid norvegian, sau Picea abies, crescut în mod natural în pădurea Oslo. Câteva exemplare sunt de obicei selectate ca posibili candidați cu cinci până la zece ani înainte și primesc îngrijiri suplimentare înainte de selecția finală.

Supranumit „Oslo dintotdeauna”, copacul din acest an are aproximativ 20 de metri înălțime și o vârstă de aproximativ 60 de ani. Ceremonia de tăiere a avut loc pe 21 noiembrie.

După ce copacul a fost tăiat ceremonios, a fost încărcat într-un suport special și transportat aproximativ 180 de kilometri până la un port, unde a fost stropit pentru a îndepărta sarea acumulată de pe drumuri.

Prezentată pe rețelele de socializare drept „pomul național al Marii Britanii”, ceremonia de aprindere a luminilor semnalează începutul numărătorii inverse a Londrei până la Crăciun și are loc în mod tradițional în prima joi din decembrie. Șiruri de lumini atârnă vertical, urmând tradiția norvegiană.

Bradul va rămâne în piață până pe 5 ianuarie, apoi va fi dat jos pentru a fi tocat și compostat pentru mulci.

 

 

 

A fost ultima etapă a turului din EuroCup, în care U-BT a strâns cinci victorii și patru înfrângeri.

Este a cincea victorie din tot atâtea partide ale clujenilor împotriva formației din Salonic, toate în Eurocup.

La pauză, scorul a fost 41-38 în favoarea gazdelor, dar clujenii au revenit în repriza a doua, pe care au dominat-o.

Australianul Mitchell Creek a marcat cele mai multe puncte pentru clujeni (22), fiind urmat de Iverson Molinar (18) și Daron Russell (16).

Pentru echipa din Grecia, Danilo Andusic și Amine Noua au marcat câte 20 de puncte.

„A fost într-adevăr o luptă. Ne așteptam la asta, știam că sunt foarte agresivi în apărare, ceea ce ne-a făcut să avem 13 turnover-uri până la pauză. În a doua repriză am avut doar 5 și cred că asta a făcut diferența. De asemenea, sunt foarte mulțumit de evoluția echipei mele în ceea ce privește numărul de assist-uri, 28, ceea ce este enorm. Aceste assist-uri au dus la 98 de puncte marcate, media noastră din acest sezon în EuroCup. Per total sunt foarte mulțumit, a fost un meci important pentru ambele echipe, eram la egalitate în clasament. Fiind o victorie în deplasare, înseamnă foarte mult, dar este doar un meci, ne bucurăm și mergem mai departe”, a declarat MIhai Silvășan, antrenorul clujenilor.

U-BT Cluj-Napoca joacă duminică, în Liga Adriatică, pe teren prorpiu cu Partizan Belgrad.

Inițiativa legislativă urmărește pe modelul Uniunii Europene și al Canadei să sporească responsabilitatea companiilor aeriene americane în contextul creșterii numărului de întârzieri și anulări care lasă călătorii blocați și cu costuri suplimentare.

Măsura ar impune plăți de cel puțin 300 de dolari pentru întârzieri de peste trei ore și 600 de dolari pentru întârzieri mai mari de șase ore.

„Companiile aeriene trebuie să fie responsabile atunci când costă bani americanilor, iar călătorii rămân blocați. Depunem eforturi pentru a ne asigura că pasagerii sunt protejați, astfel încât anulările și întârzierile să nu-i coste bani din propriile buzunare”, a transmis senatorul Kelly.

Administrația Biden lansate în dezbatere publică un plan privind reguli ce vizau compensații între 200 și 775 de dolari în funcție de durata întârzierii, însă planul a fost abandonat de acutala administrație de la Casa Albă, potrivit căreia s-ar crea o „o povară de reglementare inutilă”.

În prezent, companiile aeriene din SUA sunt obligate doar să ramburseze biletele pentru zborurile anulate, fără a oferi compensații pentru întârzieri.

Într-o serie de telegrame trimise săptămâna aceasta tuturor misiunilor diplomatice americane, obținute de Associated Press, Departamentul de Stat a declarat că cererile de viză pentru oamenii de afaceri care iau în considerare „investiții semnificative” în Statele Unite ar trebui să fie prioritare, alături de cererile celor care doresc să călătorească „pentru evenimente sportive majore care prezintă excelența americană”.

Este cea mai recentă măsură luată de administrația președintelui Donald Trump pentru a combate migrația și vizitele în SUA. Însă, având în vedere evenimentele sportive majore planificate în Statele Unite, administrația dorește să se asigure că fanii vor putea participa la aceste competiții. Aceste politici beneficiază de o atenție sporită înaintea Campionatului Mondial.

Luna trecută, Trump a anunțat o nouă inițiativă, denumită „FIFA Pass”, pentru străinii care călătoresc în SUA pentru Cupa Mondială, care le va permite să obțină mai repede interviuri pentru vize. Cu toate acestea, el i-a încurajat în continuare să solicite vizele „imediat”.

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că administrația a trimis peste 400 de funcționari consulari suplimentari în întreaga lume pentru a gestiona cererile de vize pentru Cupa Mondială și că, în aproximativ 80% din glob, călătorii care se îndreaptă spre SUA pot obține o programare pentru viză în termen de 60 de zile.

O altă telegramă trimisă tuturor ambasadelor și consulatelor a stabilit noi criterii pentru examinarea cererilor de viză H-1B, instruind diplomații să „fie atenți” la cei care ar fi putut fi sau sunt „responsabili sau complici la cenzurarea americanilor” online și în alte locuri.

Aceste vize permit companiilor americane să aducă persoane cu competențe tehnice greu de găsit în Statele Unite.

Avionul a aterizat, cu puțin înainte de ora programată, chiar cu câteva momente înainte ca incidentul să aibă loc, în jurul orei 23.00. Dronele au ajuns în locul unde era așteptat să treacă avionul lui Zelenski exact în momentul în care aeronava trebuia să apară, scrie publicația irlandeză The Journal.

Dronele au zburat apoi deasupra unei nave a Marinei irlandeze care fusese desfășurată în secret în Marea Irlandei pentru vizita lui Zelenski.

Surse au declarat că dronele au decolat din nord-estul Dublinului și au zburat timp de până la două ore. Sunt în desfășurare verificări pentru a stabili dacă au fost lansate de pe uscat sau de pe o navă nedetectată.

Posibil atac hibrid

Dronele de tip militar pot îndeplini o gamă largă de funcții. În acest caz, faptul că aveau luminile aprinse i-a făcut pe agenții de securitate să suspecteze că scopul ar fi putut fi perturbarea aterizării avionului la Dublin.

Incidentul reflectă incursiuni similare ale dronelor în Europa în ultimele luni, care au dus la închiderea unor aeroporturi și au generat tensiuni majore de securitate.

Serviciile de securitate irlandeze au constatat că dronele din Marea Irlandei erau mari, extrem de scumpe, aveau caracteristici militare, iar incidentul ar putea fi clasificat drept un atac hibrid.

Autoritatea Aeronautică Irlandeză (IAA) instituise o zonă de interdicție pentru drone deasupra Dublinului și a localităților din jur pe întreaga durată a vizitei președintelui ucrainean.