Marius Voineag, procurorul șef al DNA, a declarat la Aleph News că, dintre cele 36 de dosare deschise împotriva miniștrilor de-a lungul istoriei Direcției Naționale Anticorupție, 14 s-au încheiat cu condamnări definitive, reprezentând aproximativ 38%, conform moderatoarei Sorina Matei, potrivit Gândul.
Procurorul șef a subliniat că DNA a fost foarte atent în gestionarea cazurilor de top-level, dorind ca acuzațiile să fie bine probate înainte de a fi prezentate publicului. Deși multe dosare au fost intens mediatizate, au existat și eșecuri, iar procurorii anticorupție s-au asigurat că toate acuzațiile se bazau pe dovezi solide.
„Există o anumită volatilitate și în ce privește miniștri, de foarte multe ori deschidem, dar ajungem tot la foști, există o fluctuație constantă și pe partea de Guvern. Trebuie să fim realiști și să înțelegem că din 36 de miniștri din toată istoria DNA-ului, doar 14 au fost condamnați, condamnări definitive, mai sunt 5 pe rol, restul au fost foarte multe situații care nu ne-au ajutat pe noi din punct de vedere al acurateții acuzațiilor. Am avut înfrângeri, motiv pentru care am vrut să fim foarte preciși”, a mai spus Voineag la Aleph News.
Articolul DNA: 14 din 36 de miniștri au condamnări definitive în istoria Direcției apare prima dată în Mediafax.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis un mesaj Ro-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea prin care informează cetățenii despre faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, și să adopte măsuri de protecție.
Durata estimată a alarmei aeriene este de aproximativ 90 de minute, a informat ISU Tulcea.
„Facem apel la calm și readucem aminte cetățenilor că nu teritoriul României este vizat de atacurile Federației Ruse și rugăm populația să respecte măsurile de siguranță transmise de autoritățile române, să citească cu atenție mesajele pe care le primesc din partea acestora, să nu intre în panică și să anunțe la numărul 112 orice situație de urgență ori să solicite ajutor dacă au nevoie”, transmit autoritățile.
Articolul Tulcea: Mesaj Ro-Alert cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din aer apare prima dată în Mediafax.
Afirmând că a discutat cu prim-ministrul Norvegiei, liderul ucrainean a spus: „Europa nu a fost niciodată atât de unită în jurul Ucrainei”.
„Suntem încrezători că pacea poate fi fiabilă și durabilă, iar garanțiile de securitate sunt cheia pentru aceasta”, a mai spus el.
Declarația lui Zelenski vine după discuțiile de la Washington, care au fost complet diferite de cele din februarie, când a vizitat Casa Albă.
Având în vedere că Donald Trump a afirmat că vor fi oferite garanții de securitate, declarația lui Zelenski este mai optimistă decât multe dintre cele de până acum, scriu jurnaliștii britanici.
Cu doar două zile în urmă, Zelenski avertiza: „Este esențial ca Europa să rămână la fel de unită ca în 2022”.
Articolul Zelenski: Europa nu a fost niciodată atât de unită apare prima dată în Mediafax.
Răducanu și Alcaraz (Marea Britanie-Spania) au pierdut cu 4-2 4-2 partida cu perechea Pegula-Draper (SUA-Marea Britanie).
Răducanu și Alcaraz au salvat patru mingi de meci, dar au pierdut în cele din urmă.
Perechea Pegula-Draper va juca în sferturile de finală cu perechea câștigătoare a partidei Olga Danilovic/Olga Danilovic-Mirra Andreeva/Daniil Medvedev.
Tot marți, în semifinală s-a calificat perechea Iga Swiatek/Casper Ruud.
Articolul Perechea Răducanu-Alcaraz, eliminată în proba de dublu mixt de la US Open apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii au scos la iveală dinți fosilizați în regiunea Afar din Etiopia, care ar putea aparține unei specii de hominieni încă neidentificate, scrie Smithsonian Magazine.
Datată între 2,6 și 3 milioane de ani în urmă, descoperirea aduce noi indicii asupra unei perioade puțin înțelese din evoluția umană, sugerând că cel puțin patru linii de hominieni coexistau în estul Africii.
O fereastră către un capitol lipsă al evoluțieiFosilele, care includ dinți de la o specie Homo timpurie și Australopithecus, acoperă un gol de 500.000 de ani din arhiva fosilă.
Această perioadă coincide cu declinul Australopithecus afarensis, reprezentat de faimoasa „Lucy”, și apariția genului Homo.
Cercetătorii afirmă că descoperirea oferă dovezi rare că speciile timpurii de Homo au coexistat cu Australopithecus în urmă cu aproximativ 2,6 milioane de ani.
O posibilă nouă specie de AustralopithecusDinții de Australopithecus diferă semnificativ de speciile cunoscute, precum A. afarensis și A. garhi, ceea ce îi face pe oamenii de știință să sugereze existența unei noi specii.
Totuși, rămășițele nu prezintă trăsături unice definitorii, motiv pentru care nu a fost stabilită încă o clasificare oficială.
Studiul, publicat în revista Nature, identifică situl drept Ledi-Geraru, deja cunoscut pentru descoperiri de fosile timpurii de Homo.
Implicații pentru evoluția umanăDacă ipoteza se confirmă, descoperirile arată că hominieni distincți (Homo timpuriu, Paranthropus, A. garhi și noul Australopithecus de la Ledi-Geraru) au trăit simultan în estul Africii.
Acest lucru susține ideea că evoluția umană nu a urmat o linie dreaptă, ci un proces ramificat, cu multiple specii care trăiau în același timp și își împărțeau resursele.
Astfel de interacțiuni ar fi putut contribui la adaptările evolutive care, în final, au favorizat apariția Homo sapiens.
Articolul Dinți fosilizați descoperiți în Etiopia ar putea aparține unei specii necunoscute de hominieni apare prima dată în Mediafax.
Statele Unite au trimis trei nave de război echipate cu rachete ghidate în apele din apropierea Venezuelei, a confirmat un oficial al Departamentului Apărării.
Conform AP, distrugătoarele USS Gravely, USS Jason Dunham și USS Sampson urmează să ajungă în zonă în perioada următoare, în cadrul unei misiuni de mai multe luni menite să sprijine operațiunile antidrog.
Decizia vine pe fondul presiunilor exercitate de președintele Donald Trump pentru utilizarea armatei americane în lupta împotriva cartelurilor, pe care le consideră responsabile de traficul de fentanil și de violența din comunitățile americane.
În februarie, administrația republicană a desemnat organizația venezueleană Tren de Aragua, gruparea MS-13 din El Salvador și mai multe carteluri mexicane drept organizații teroriste străine, alături de anunțul unei recompense de 50 de milioane de dolari pentru prinderea președintelui Nicolás Maduro.
Guvernul venezuelean a respins acuzațiile Washingtonului, ministrul de externe Yvan Gil calificându-le drept dovada „lipsei de credibilitate” a SUA și un semn al „eșecului politicilor sale în regiune”.
Președintele Maduro a anunțat mobilizarea a peste 4,5 milioane de membri ai milițiilor populare pentru apărarea țării. „Imperialismul și-a pierdut mințile și amenință pacea Venezuelei”, a spus liderul de la Caracas.
Articolul Statele Unite trimit trei distrugătoare în largul Venezuelei pentru a combate cartelurile de droguri apare prima dată în Mediafax.
După summitul de la Casa Albă care a adus un angajament mai ferm din partea SUA privind garanțiile de securitate, liderii europeni caută să valorifice oferta lui Trump și să plaseze Kievul într-o poziție mai puternică înaintea unei posibile întâlniri între președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, informează Bloomberg.
Europa discută despre trimiterea de trupe de menținere a păcii în UcrainaLiderii europeni s-au reunit marți pentru a discuta un plan ce prevede trimiterea de trupe britanice și franceze în Ucraina, în cadrul unui acord de pace.
Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, discuțiile s-au concentrat pe dimensiunea și amplasarea contingentelor. În jur de zece state ar fi pregătite să trimită militari în țara devastată de război, au precizat aceleași surse, sub protecția anonimatului, pentru Bloomberg.
Totuși, natura sprijinului american rămâne neclară.
„Când vine vorba de securitate, ei sunt dispuși să trimită trupe la sol”, a declarat Trump pentru Fox News. „Noi suntem dispuși să-i ajutăm cu diverse lucruri, mai ales – probabil prin aer, pentru că nimeni nu are capabilitățile pe care le avem noi, pur și simplu nu au. Dar nu cred că va fi o problemă”.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat ulterior că Trump înțelege importanța garanțiilor de securitate pentru asigurarea unei păci durabile.
Oficiali militari europeni urmează să se întâlnească în zilele următoare cu omologii americani pentru a detalia „garanții de securitate solide și pentru a pregăti desfășurarea unei forțe de stabilizare dacă ostilitățile se vor încheia”, a anunțat guvernul britanic într-un comunicat.
La discuții vor participa comandantul suprem al NATO în Europa, precum și șefii apărării din statele membre, au precizat surse familiare cu subiectul.
Scepticism privind un acord de paceDeși liderii europeni au salutat întâlnirea de la Casa Albă, mai mulți oficiali rămân sceptici în privința perspectivei unui acord de pace și dacă aceste garanții de securitate ar fi suficiente pentru a-l descuraja pe Putin.
Kremlinul, care cere ca Ucraina să cedeze controlul asupra unor teritorii din est, a respins ferm perspectiva desfășurării de trupe NATO pe teritoriul ucrainean.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a propus anterior un sistem de garanții de securitate pentru Ucraina similar cu cel al NATO, care ar oferi Kievului angajamente solide de apărare colectivă, fără a presupune aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Luni, la Washington, ea a declarat că aceasta este una dintre propunerile care vor fi discutate între aliați.
Articolul Liderii europeni vor să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, cu sprijinul SUA. Franța și Marea Britanie conduc inițiativa apare prima dată în Mediafax.
Israelul este așteptat să transmită până vineri răspunsul său la un nou plan de încetare a focului în Gaza, acceptat de Hamas, scrie The Guardian.
Propunerea, considerată aproape identică cu un cadru anterior sprijinit de SUA, vine pe fondul unei presiuni internaționale și interne tot mai mari asupra guvernului premierului Benjamin Netanyahu de a pune capăt războiului devastator, care a făcut peste 62.000 de victime palestiniene.
Planul de încetare a focului și schimbul de prizonieriÎncetarea focului propusă pentru 60 de zile ar presupune ca Hamas să elibereze aproximativ jumătate dintre cei 20 de ostatici israelieni rămași, precum și trupuri, în schimbul a 150 de prizonieri palestinieni.
Deși Hamas și-a redus unele cerințe, inclusiv privind zona tampon de securitate, Israelul a insistat public asupra unui acord complet, nu parțial.
Relatările sugerează că planul este foarte apropiat de o inițiativă anterioară propusă de fostul trimis special al SUA, Steve Witkoff.
Mediere internațională și preocupări umanitareȘeful Mossad, David Barnea, a vizitat recent Qatarul, alimentând speculațiile că negocieri neoficiale sunt în desfășurare.
Egiptul și Qatarul, în calitate de mediatori, au declarat că „mingea este acum în terenul Israelului”.
Între timp, ONU a avertizat asupra foametei generalizate din Gaza, provocată de restricțiile Israelului asupra ajutorului umanitar, calificând criza drept rezultat direct al politicii guvernamentale.
Tensiuni politice în IsraelNetanyahu este prins între presiunile interne și cele externe. Aliații de extremă dreapta amenință cu prăbușirea fragilei sale coaliții dacă acceptă un armistițiu, în timp ce protestele masive cer un acord pentru eliberarea ostaticilor.
Analiștii observă schimbările de poziție ale premierului și sugerează că presiunea SUA sau nemulțumirea publică tot mai mare l-ar putea obliga să accepte.
Experții avertizează că respingerea planului riscă să amplifice condamnările internaționale și sancțiunile, agravând instabilitatea politică din Israel.
Articolul Israelul, sub presiune să răspundă până vineri la propunerea Hamas pentru încetarea focului apare prima dată în Mediafax.
