„În această calitate, România își propune să continue promovarea utilizării energiei atomice în scopuri pașnice, sigure și responsabile, să contribuie la consolidarea regimului global de neproliferare și securitate nucleară și să susțină proiectele cu utilizare medicală”, potrivit comunicatului emis, luni, de MAE.
Obiectivele au fost exprimate de ministrul afacerilor externe și în discursul susținut în sesiunea plenară a Conferinței Generale a AIEA. Votul final asupra candidaturii României va avea loc joi, 18 septembrie, după un an și jumătate de la inițierea procesului.
„În cadrul unei întrevederi cu Directorul General al AIEA, Rafael Mariano Grossi, la care a participat și reprezentantul permanent pe lângă organizațiile internaționale cu sediul la Viena, Stelian Stoian, ministrul Oana Țoiu a subliniat angajamentul concret al României în sectorul nuclear civil, evidențiind proiectele strategice de la Centrala Cernavodă – Retehnologizarea Unității 1 și constituirea Unităților 3 și 4 precum și potențialul proiectelor SMR”.
În discuțiile cu oficialul AIEA au fost abordate și teme de securitate regională. Șefa diplomației române și-a exprimat preocuparea față de situația de la centrala nucleară Zaporojie, aflată sub controlul Federației Ruse, subliniind că siguranța instalațiilor nucleare din Ucraina are o importanță crucială pentru întreaga Europă. Totodată, pe agendă s-a aflat și dosarul programului nuclear iranian.
Agenda Oanei Țoiu include marți, în marja conferinței, o întâlnire a reprezentanților guvernului României din delegația AIEA cu secretarul Energiei al SUA, Chris Wright, precum și un eveniment de dialog deschis cu comunitatea de români din Viena.
Articolul Oana Țoiu promovează la Viena candidatura României în Consiliul Guvernatorilor AIEA apare prima dată în Mediafax.
Alphabet, compania-mamă a Google, a depășit pentru prima dată pragul de 3 miliarde de dolari capitalizare de piață, după ce acțiunile sale de clasa A au urcat cu 4,6% la 251,88 dolari, iar cele de clasa C cu 4,5% la 252,30 dolari, ambele atingând niveluri record.
Astfel, Alphabet se alătură grupului exclusivist din care fac parte Apple și Microsoft, în timp ce Nvidia a trecut deja de 4 miliarde de dolari, potrivit Reuters.
Creșterea valorii a fost impulsionată de o decizie a unui judecător federal din SUA care a permis companiei să își păstreze controlul asupra browserului Chrome și a sistemului de operare mobil Android, un moment decisiv pentru gigantul tehnologic, adesea vizat de autoritățile de reglementare.
De asemenea, rezultatele solide ale diviziei de cloud computing au întărit încrederea investitorilor: veniturile acesteia au urcat cu aproape 32% în al doilea trimestru, depășind estimările, în timp ce investițiile în cipuri proprii și în modelul de inteligență artificială Gemini au început să genereze profit.
Articolul Alphabet atinge pentru prima dată o capitalizare de piață de 3 miliarde de dolari apare prima dată în Mediafax.
După ce Danemarca a ales sistemul european de apărare anti-rachetă SAMP/T, respingând ofertele pentru Patriot, Franța și partenerii săi industriali văd în acest succes un impuls pentru noi contracte internaționale. Informația a fost confirmată de un oficial al companiei franceze Thales, cu ocazia anunțului privind achiziția făcută de Danemarca, și citată de Reuters.
Scutul european, la prima livrare în afara Franței și ItalieiSistemul achiziționat de Danemarca este dezvoltat în parteneriat franco-italian, prin companiile Thales și MBDA, și oferă acoperire de 360 de grade împotriva amenințărilor aeriene și balistice. Alegerea Danemarcei, în valoare de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), reprezintă prima livrare a sistemului către o țară europeană din afara Franței și Italiei.
„Nu este vorba despre o respingere a sistemului american Patriot, ci despre alegerea celei mai bune opțiuni”, a declarat ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, subliniind că decizia nu are legătură cu recentele tensiuni cu Washingtonul pe tema Groenlandei.
Oficialii consorțiului franco-italian au evitat să comenteze aspectele politice, subliniind în schimb avantajele tehnice ale sistemului european. Între timp, Grecia și Belgia și-au exprimat deja interesul pentru SAMP/T, iar un reprezentant al companiei a precizat că „mai există și alte piețe care nu au fost dezvăluite”.
Cumpărăm de la parteneri care nu reprezintă o amenințare, spun daneziiDecizia este văzută ca un semnal politic puternic în favoarea independenței europene în apărare: „Este o dorință politică clară de a cumpăra de la parteneri fiabili și care nu reprezintă o amenințare”, a declarat parlamentarul conservator danez Rasmus Jarlov.
La rândul său, liderul opoziției liberale, Martin Lidegaard, a afirmat: „Sunt extrem de bucuros că banii nu vor merge către industria americană sau israeliană, ci către cea europeană”.
Achiziția vine în contextul unor tensiuni crescute privind securitatea în regiune, după ce Polonia a doborât drone suspecte rusești, cu sprijinul avioanelor NATO – primul incident de acest tip în contextul războiului din Ucraina.
Într-un raport recent, Comisia Europeană a identificat apărarea aeriană și anti-rachetă ca prioritate strategică pentru consolidarea capacităților militare europene.
Articolul Scutul european antirachetă atrage noi clienți apare prima dată în Mediafax.
Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, se află în Groenlanda alături de omologii săi islandezi și norvegieni pentru a participa la exercițiu de amploare.
La exercițiu au fost invitați militari din mai multe țări NATO, dar nu și americani, potrivit Le Figaro
„Situația actuală de securitate necesită o creștere semnificativă a prezenței forțelor armate în Arctica și Atlanticul de Nord”, a declarat ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen.
Pe lângă danezi, la exercițiu sunt militari din Franța, Germania, Suedia și Norvegia.
În total, sunt peste 550 de militari care participă la exercițiul „Arctic Light 2025”, al cărui scop este de a consolida capacitatea operațională a forțelor armate pe vasta insulă arctică.
Conform lui Lund Poulsen, exercițiul în curs, coordonat cu guvernul groenlandez, „este un bun exemplu al angajamentului nostru comun de a consolida capacitatea forțelor armate de a face față amenințărilor din Arctica”.
Americanii, care mențin o bază aeriană în partea de nord a teritoriului și au criticat aspru lipsa investițiilor daneze în apărarea Groenlandei, nu participă.
Ei nu au fost invitați ca urmare a tensionării relațiilor între Danemarca și SUA după ce președintele Donald Trump a spus că vrea să transforme Groenlanda într-un teritoriu american.
Articolul Danemarca organizează exerciții militare în Groenlanda cu aliații europeni, dar fără americani apare prima dată în Mediafax.
