Agregator de ştiri

Ministerul Agriculturii a deschis o nouă sesiune pentru depunerea cererilor de finanțare prin intervenția DR-23 – Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole, a anunțat ministrul Florin Barbu pe contul oficial de socializare.

Potrivit acestuia, aproape 165 de milioane de euro vor fi alocate pentru extinderea și modernizarea unităților de procesare, în special în sectoare precum panificația, morăritul, patiseria, cofetăria, producția de zahăr și alte preparate alimentare.

La ce pot fi folosiți banii

Finanțarea poate fi utilizată nu doar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea fabricilor, ci și pentru achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne, amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare, precum și pentru dezvoltarea capacităților de comercializare.

Sunt eligibile inclusiv investițiile în magazine proprii, rulote alimentare sau platforme de vânzare online.

„Alocăm aproape 165 de milioane de euro pentru extinderea și modernizarea fabricilor de panificație și produse de morărit, patiserie, cofetărie, zahăr și a altor preparate alimentare.

Finanțarea se acordă nu doar pentru înființarea, extinderea și modernizarea unităților de procesare ci și pentru achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne, amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare, precum și dezvoltarea capacităților de comercializare – de la magazine proprii și rulote alimentare până la platforme on-line”, arată ministrul Agriculturii într-o postare pe Facebook.

Vorbim despre un sprijin nerambursabil care poate ajunge până la 10 milioane de euro pentru investițiile din sectorul panificației și până la 3 milioane de euro pentru celelalte tipuri de investiții, cu o intensitate maximă a finanțării de 65% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Toate detaliile privind condițiile de accesare a finanțării sunt disponibile pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), potrivit lui Barbu.

Unităţile de stocare a energiei electrice sunt cheia pentru reducerea preţurilor, susţine Viorel Tudose, CEO şi fondator al Getica 95, unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică de pe piaţa locală.

În cazul României, precum şi în cel al Bulgariei şi Cehiei, predominante sunt activele bancare deţinute de subsidiare şi sucursale străine, comparativ cu activele deţinute de băncile autohtone, susţine BNR.

Uniqa Asigurări şi Uniqa Asigurări de Viaţă au ajuns la finalul primelor nouă luni din 2025 la un volum cumulat al subscrierilor de 124 mil. euro, în creştere cu 17% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit informaţiilor transmise de companie.

Chiar dacă schimbările climatice dau bătăi de cap antreprenorilor din agricultură, anumite culturi pot fi astăzi cultivate în spaţii unde nu ar fi rezistat. Este cazul culturii de aronia pe care a mizat şi Alexandru Andrieşi când a pornit busi­nessul Aronia Bio Hănţeşti în Suceava.

Plecând de la rezultatele din octombrie, când inflaţia înregistrase un uşor recul, scrisesem că vom avea parte de astfel de încetiniri ale creşterii preţurilor timp de mai bine de patru trimestre.

Compania imobiliară slovenă Equinox, prima companie de real estate listată la Bursa din Ljubljana şi deţinătoare a mai multor hoteluri şi clădiri co­merciale închiriate pe termen lung, a surprins investitorii în toamna acestui an când, îm­preună cu acţionarul ma­joritar Axor Holding – con­trolat de familia lui Matej Rigelnik, noul preşedinte al Fondului Pro­prietatea – şi o altă companie de investiţii, a ra­portat o deţinere cumulată de 5% din Fondul Proprietatea.

Grupul francez Carrefour, unul dintre cei mai mari retaileri alimentari din lume, poartă discuţii cu investitorii interesaţi de operaţiunile din România – circa 460 de magazine sub diferite formate, cu vâzări de aproximativ 3 mld. euro anul trecut, potrivit datelor publice.

Bursa de la Bucureşti se pregăteşte să încheie 2025 cu surprize în structura randamentelor, iar brokerii de la Investimental subliniază că podiumul este dominat aproape integral de companii din sectorul utilităţilor, în pofida ponderii lor reduse în indicele BET.

Statul român încheie anul 2025 cu un record pe piaţa titlurilor de stat destinate populaţiei în contextul în care programul Fidelis, prin care Ministerul Finanţelor se împrumută de la investitori persoane fizice la dobânzi neimpozabile şi superioare celor bancare, a atras în total 21 mld. lei, cu 30% peste valoarea din 2024.

Legătura strânsă dintre funcția renală, cardiovasculară și cerebrală este cunoscută de mult timp. Aceste organe vitale lucrează împreună într-un sistem interdependent, iar deteriorarea unuia poate provoca disfuncții majore în celelalte. Tot mai multe date arată că boala renală cronică evoluează diferit la bărbați și femei.

Un studiu publicat în American Journal of Physiology – Heart and Circulatory Physiology, realizat de cercetători de la Joan C. Edwards School of Medicine (Universitatea Marshall) împreună cu National Institute on Aging din SUA, evidențiază diferențe semnificative între sexe în progresia bolii.

Bărbații, risc crescut de afecțiuni cognitive și cardiace

Analiza arată că, în contextul bolii renale cronice, bărbații manifestă un declin cognitiv mai rapid și o reducere mai accentuată a funcției inimii comparativ cu femeile. Această vulnerabilitate explică incidența mai mare a tulburărilor cognitive și complicațiilor cardiovasculare severe la pacienții de sex masculin.

„Dacă înțelegem cum interacționează diferit stresul cardiovascular și markerii de neurodegenerare la bărbați și femei, putem transforma radical modul de tratament”, afirmă Komal Sodhi, coordonator al cercetării. Rezultatele susțin nevoia unor protocoale de screening și monitorizare personalizate.

Bolile renale: afecțiuni frecvente, dar subdiagnosticate

Boalile renale cronice sunt mult mai răspândite decât se crede, arată La Stampa. În Italia, se estimează că aproximativ patru milioane de persoane suferă de această problemă, adesea fără simptome evidente. De multe ori, semnele apar târziu, când riscul pentru inimă și creier este deja ridicat.

Un alt studiu, publicat în JAMA Cardiology de specialiști de la Brigham and Women’s Hospital (Boston), a arătat că leziunile renale pot crește semnificativ riscul de infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau deces de cauză cardiovasculară, chiar și la persoane fără factori clasici de risc.

Modificări renale cu impact cardiovascular

Cercetătorii au identificat două tipuri de schimbări frecvente la nivelul rinichilor, asociate cu un risc crescut pentru inimă. Acestea sunt: acumularea excesivă de substanțe în filtrul renal și îngroșarea pereților arteriolelor renale. În plus, diagnostice precum boala renală vasculară sau diabetică, împreună cu severitatea leziunilor cronice, amplifică acest pericol.

Pacienții cu diabet de lungă durată și forme avansate ale bolii renale au o probabilitate mult mai mare de a dezvolta probleme cardiovasculare și neurologice.

Spre o medicină integrată și adaptată pe sexe

Specialiștii consideră că abordarea medicală trebuie să depășească modelul centrat pe un singur organ. „Nu putem analiza doar inima. Fiecare evaluare a pacientului ar trebui să includă și starea rinichilor și a creierului, pentru că toate sunt interconectate”, subliniază Italo Porto, profesor de cardiologie la Universitatea din Genova.

Diferențele biologice între bărbați și femei influențează riscul, manifestările bolii și răspunsul la tratament. Luarea în considerare a sexului biologic în evaluarea și tratamentul bolilor renale și cardiovasculare este nu doar o chestiune de echitate, ci și o premisă pentru o medicină mai precisă și mai eficientă.