MediaFax.ro

Conform IPJ Neamţ „la data de 3 noiembrie a.c., în jurul orei 16:30, poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Roman au fost sesizaţi de un bărbat, din judeţul Galaţi, cu privire la faptul că a văzut în cadrul unui live, pe o platformă de socializare un bărbat, care s-ar fi împuşcat cu o armă”.

La faţa locului au fost trimise patrule din cadrul Biroului Ordine Publică Roman şi echipaje medicale.

În curtea imobilului a fost identificat un bărbat, de 74 de ani, din Roman, care avea o plagă împuşcată la nivelul capului.

Bărbatul prezenta semne vitale, fiind transportat la spital, în vederea acordării de îngrijiri medicale, a mai transmis IPJ.

Bărbatul figurează ca deţinător de arme letale. Acestuia i-a fost anulat permisul de armă, însă se afla în interiorul termenului legal de depunere a acestora la un armurier autorizat, potrivit IPJ.

Anchetatorii continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Pompierii încearcă luni să salveze un muncitor român prins de ore întregi sub dărâmături în urma prăbușirii parțiale a unui turn medieval din centrul Romei, lângă Colosseum.

„Încercăm să-l scoatem cu viață, dar situația este complexă din cauza riscului unor alte prăbușiri”, a declarat purtătorul de cuvânt al departamentului național de pompieri, Luca Cari, pentru Reuters.

Părți din Torre dei Conti, de 29 de metri s-au prăbușit luni de cel puțin două ori într-un interval de 90 de minute. Al doilea incident a avut loc în timp ce pompierii se aflau la fața locului.

Muncitorul blocat a supraviețuit celei de-a doua prăbușiri, dar operațiunile de salvare „vor fi foarte lungi și dificile din cauza riscului foarte mare”, a explicat șeful poliției din Roma, Lamberto Giannini.

„Situația rămâne critică. Avem colegi prezenți pentru a oferi asistență consulară și a comunica cu autoritățile italiene. Munca pompierilor este vitală în acest moment”, a declarat ministrul român de externe, Oana-Silva Țoiu, pe X.

Un al doilea muncitor, tot român, a fost scos aproape imediat și spitalizat cu răni grave la cap, dar care nu-i pun viața în pericol. Alți doi muncitori au suferit răni minore și au refuzat transportul la spital.

Ucraina va înființa birouri pentru exportul de arme și producția comună de arme la Berlin și Copenhaga în acest an, a declarat luni președintele Volodimir Zelenski.

Kievul vrea să își dezvolte industria internă de apărare cu sprijinul partenerilor occidentali.

Vorbind cu reporterii la Kiev, Zelenski a declarat că dronele navale și sistemele de artilerie se numără printre armele pe care Kievul le-ar putea exporta.

„Este vorba despre coproducția și exportul… armelor pe care ne putem permite să le vindem, pentru a avea mai mulți bani pentru producția noastră internă de articole deficitare pentru care nu avem bani”, a spus el.

Ucraina depinde încă de aliații săi pentru arme precum avioane de vânătoare și sisteme de apărare aeriană, dar a înregistrat progrese în programele sale de drone și rachete.

Zelenski a mai declarat că Ucraina intenționează să lanseze producția în masă a rachetelor sale produse pe plan intern, Flamingo și Ruta, până la sfârșitul acestui an, scrie Reuters.

El a mai spus că o delegație ucraineană va vizita Washingtonul săptămâna viitoare pentru discuții privind un acord legat de dronele dintre Statele Unite și Ucraina.

Potrivit documentului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauzǎ ANAF, privind acţiunea prin care a blocat unele bunuri ale companiilor European Food S.A. şi Transilvania General Import Export S.R.L., pentru a se asigura cã statul poate recupera sumele acordate ilegal în cazul Micula. Astfel, instanţa supremã a confirmat cã mãsurile luate de ANAF – prin care au fost puse sub sechestru bunuri ale acestor firme – sunt legale şi justificate.

Decizia are rolul de a proteja interesele statului şi de a garanta recuperarea ajutorului de stat declarat nelegal de Comisia Europeană, mai susţine ANAF.

„ANAF a instituit mãsuri asigurãtorii, în cursul anului 2024, pentru recuperarea ajutorului de stat în cazul Micula, în baza Deciziei Comisiei Europene C (2015)2112 final din 30 martie 2015, având în vedere cã, în urma analizãrii stãrii de fapt fiscale a debitorilor persoane fizice şi juridice, care rãspund în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat, au fost identificate elemente privind înstrãinarea unor bunuri mobile si imobile. În baza probelor prezentate şi a argumentelor invocate în faţa instanţelor de judecatã ANAF a menţinut deciziile de instituire a mãsurilor asigurãtorii în vederea recuperãrii ajutorului de stat ilegal stabilit prin Decizia Comisiei Europene din anul 2015, ca urmare a unor hotãrâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, precizează ANAF.

Partidul AUR a anunțat oficial că o va sprijini pe jurnalista Anca Alexandrescu în cursa pentru Primăria Capitalei. Decizia a fost luată luni seara, în cadrul unei ședințe a conducerii desfășurate la Parlament, care a început la ora 19:00.

Partidul AUR nu va avea, așadar, un candidat propriu la alegerile din 7 decembrie pentru Primăria Bucureștiului.

Membrii conducerii au votat în unanimitate pentru susținerea acesteia, astfel că Anca Alexandrescu este candidatul oficial al formațiunii pentru București.

„Eu sunt Anca și voi pune Bucureștiul pe primul loc, acolo unde merită. Vă mulțumesc pentru votul în unanimitate.”, a spus Anca Alexandrescu în cadrul ședinței alături de partidul AUR.

„Voi avea o campanie modestă, nu voi da bani la presă. Din punct de vedere politic poate Consiliul nu va fi de acord cu ce vom propune, dar îi vom avea alături pe bucureșteni. Cetățenii orașului trebuie să aibă același grad de confort, indiferent de sector. Vom aduce bani Bucureștiului și nu vom folosi banii publici așa cum fac ei astăzi. Voi fi în stradă din această săptămână și vom învinge.”, a mai adăugat jurnalista Anca Alexandrescu.

George Simion a explicat că alegerea Ancăi Alexandrescu a fost făcută după o analiză amănunțită.

„Aveam în partid oameni capabili, dar am ales cel mai bine plasat candidat din zona suveranistă”, a spus George Simion.

„M-am consultat cu toți cei care ne simpatizează și din zeci de mii de comentarii care au venit pe rețelele de socializare, 99% răspunsuri au fost Anca Alexandrescu.”, a mai declarat Simion.

Senatorul AUR Petrișor Peiu și prim-vicepreședintele Marius Lulea au precizat că partidul a evaluat mai multe variante de candidaturi, însă în final s-a decis ca Anca Alexandrescu să fie susținută de AUR pentru Primăria Capitalei.

Declaraţia a fost făcută luni seara. Liderul USR a comparat situaţia din coaliţie cu atitudinea fiicei sale care dimineaţa refuză să se îmbrace.

„Dacă PSD crede că deficitul şi problemele o să dispară doar dacă nu mai e Bolojan, se înşală, hai să fim adulţi”, a spus Dominic Fritz la B1 TV.

El le-a cerut partenerilor din coaliţie să accelereze reformele.

„Unii nu au înţeles gravitatea situaţiei, unii nu au înţeles ca avem nevoie să facem schimbări structurale”, a precizat Dominic Fritz.

Summitul este organizat de Euronews și îi găzduiește, de-o seamă, atât lideri ai Uniunii Europene, cât și conducători ai statelor care au statut de țară candidată la UE.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa în format de videoconferință, potrivit European Pravda. 

În cadrul summitului, liderii țărilor candidate care asistă la eveniment vor prezenta progresele înregistrate, dar și provocările întâmpinate pe calea integrării în Uniunea Europeană.

Președintele Consiliului European, António Costa, va participa, de asemenea la eveniment. Summitul se va desfășura în format televizat, iar discuțiile vor fi transmise în direct pe Euronews. Evenimentul va avea loc între orele 14:00 și 17:00, ora Europei Centrale.

Datele Coinglass arată că Bitcoin a încheiat luna octombrie în scădere cu 3,69%. Deşi nu este o scădere foarte mare, evoluţia îi îngrijorează pe specialişti. Din punct de vedere statistic, octombrie este una dintre cele mai bune luni ale anului, cea mai mare criptomonedă din lume crescând în medie cu 20%. De altfel, experţii estimau că fenomenul se va repeta şi în 2025.

Bitcoin nu a înregistrat o pierdere în octombrie în ultimii şapte ani şi este doar a treia oară din 2013 când se întâmplă acest lucru. Acum, experţii încearcă să prevadă care va fi evoluţia criptomonedei pe termen scurt. Analistul Nic Puckrin a declarat pentru Sky News că în noiembrie piaţa ar putea să meargă în ambele direcţii.

După ce a suferit o pierdere de 12,9% în octombrie 2014, Bitcoin şi-a revenit puternic în luna următoare având o creştere cu 12,8%. În 2018 după o scădere de 3,8% în octombrie a urmat o altă scădere de 36,5% în noiembrie.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va merge marți la Bruxelles pentru o vizită oficială.

Instituția prezidențială anunță că în cadrul vizitei va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele făcute de Republica Moldova în ultimul an în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană.

Agenda include mai multe întâlniri ale președintei Republicii Moldova cu oficiali europeni de rang înalt.

Maia Sandu urmează să discute cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, cu comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, și cu alți lideri europeni.

Mai mult decât atât, președinta Republicii Moldova va participa și la o conferință organizată de Euronews, unde va vorbi despre „importanța extinderii Uniunii Europene”.

Tot pe 4 noiembrie, la Bruxelles, va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele din ultimul an ale Republicii Moldova în parcursul său european, a precizat instituția prezidențială.

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la Uniunea Europeană, împreună cu Ucraina, în iunie 2022. Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor în decembrie 2023.

Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat debutul negocierilor, s-au desfășurat pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a finalizat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere”.

Într-un proiect de raport consultat de Europa Liberă Moldova, Comisia Europeană afirmă că alegerile parlamentare din 28 septembrie, în urma cărora partidul pro-european al Maiei Sandu, PAS, şi-a menținut mandatul, arată „angajamentul ferm” al țării față de integrarea europeană.

„Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată şi şi-a aprofundat în mod semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda ameninţărilor hibride, tentativelor de destabilizare a ţării şi a cursului ei european”, se menționează în acest proiect de raport, care urmează să fie publicat oficial pe 4 noiembrie.

Conform unor surse din presa europeană, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va lua și el parte la acest eveniment de la distanță.

Evenimentul se va desfășura între orele 14:00 și 17:00, ora Europei Centrale.

Tot marți, pe 4 noiembrie, Uniunea Europeană va aproba, de asemenea, a cincea tranșă de finanțare pentru Ucraina, în cadrul Facilității pentru Ucraina.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că s-a autosesizat imediat prin Consulatul General al României la Roma şi menţine contactul permanent cu autorităţile italiene şi cu Ambasada României.

Operaţiunile sunt complexe, având în vedere riscul de noi prăbuşiri şi instabilitatea întregii clădiri, potrivit unui comunicat al MAE.

Reprezentanţii ministerului mai precizează că un consul se află la faţa locului pentru a coordona comunicarea cu autorităţile italiene şi pentru a oferi asistenţă consulară, iar un alt consul s-a deplasat la unitatea medicală unde a fost transportat primul muncitor.

Muncitorul blocat sub dărâmăturile Turnului Conti din Forul Imperial de la Roma este român, scrie Corriere della Sera. Autorităţile susţin că bărbatul este în viaţă.

Presa din Italia relatează în detaliu amănuntele prăbuşirii turnului istoric de lângă Colosseum şi intervenţiile de salvare a victimelor. Conform primelor rapoarte, un muncitor a fost prins sub dărâmături, în timp ce alţi patru, iniţial blocaţi în partea superioară a Turnului, au fost salvaţi, anunţă Corriere della Sera.

Potrivit aceleiaşi publicaţii, muncitorul blocat este român.

Doi pompieri s-au urcat din nou pe autoscară pentru a examina faţada Turnului şi a încerca să- l localizeze pe ultimul lucrător blocat. Alţi pompieri oferă sprijin cu o altă autoscara. Operaţiunea este foarte riscantă. Specialiştii din comandamentul provincial din Roma caută o modalitate de a ajunge la el fără a risca să fie implicaţi în alte prăbuşiri, deoarece stabilitatea întregului complex este acum compromisă.

La faţa locului s-au aflat primarul Romei, Roberto Gualtieri, ministrul Culturii, Alessandro Giuli, şi şefii Superintendenţei Capitoline. Primarul şi ministrul s-au întâlnit cu muncitorii care au supravieţuit prăbuşirii, care, au raportat ei, sunt în stare bună.

De asemenea, a fost prezent prefectul Lamberto Giannini, potrivit căruia există semne că persoana de sub dărâmături este încă în viaţă: „Operaţiuni foarte complexe sunt în desfăşurare, deoarece există o persoană blocată în interior. Nu cunoaştem starea ei, dar suntem aproape siguri că este încă în viaţă. Am reuşit să stabilim contactul şi să o localizăm, dar apoi a avut loc o altă prăbuşire. Din fericire, niciunul dintre pompieri nu a fost rănit.” El a adăugat: „ În timpul intervenţiei iniţiale, pompierii au reuşit să amplaseze echipamente de protecţie pentru a-i proteja pe muncitorii care au fost loviţi de materialele în cădere. Lucrăm la asta; vor sosi mai multe echipamente, dar va fi o sarcină foarte lungă şi complexă, având în vedere riscul ridicat.”

Muncitorul dispărut lucrează pentru compania EdilErica, specializată în şantiere şi lucrări la clădiri istorice.

Potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR), rezervele internaționale ale țării – formate din valută și aur – ajunseseră la 76,9 miliarde de euro la finalul lunii octombrie, în creștere cu mai mult de un miliard de euro față de sfârșitul lunii septembrie.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când rezervele internaționale totalizau 71,3 miliarde de euro, avansul este de peste 5,5 miliarde de euro, semn că România și-a consolidat poziția financiară externă și și-a întărit capacitatea de a face față datoriilor externe și perioadelor de instabilitate economică.

În octombrie, în conturile Băncii Naționale au intrat aproximativ 5,5 miliarde de euro, bani veniți mai ales din împrumuturi externe ale statului și din operațiunile curente ale băncilor comerciale, care sunt obligate să păstreze o parte din resursele lor la BNR. O parte importantă din această sumă – aproximativ 3 miliarde de euro – a provenit din vânzarea de obligațiuni ale României pe piețele internaționale, adică dintr-un nou împrumut atras de Ministerul Finanțelor.

În același timp, au ieșit din rezervă aproximativ 5,2 miliarde de euro, bani folosiți în principal pentru plata datoriilor externe ale statului, inclusiv o rată importantă de 2,1 miliarde de euro aferentă unor obligațiuni mai vechi, dar și pentru alte plăți externe. O parte dintre aceste ieșiri au fost legate de plăți către Comisia Europeană, care includ contribuțiile României la bugetul Uniunii Europene și alte transferuri tehnice.

Rezervele de aur ale României au rămas neschimbate la 103,6 tone, însă valoarea lor a crescut datorită scumpirii aurului pe piețele internaționale. La finalul lunii octombrie 2025, aurul din rezerve era evaluat la 11,54 miliarde de euro, față de 8,52 miliarde de euro cu un an în urmă.

Aurul este o componentă importantă a rezervelor, pentru că își păstrează valoarea în perioade de incertitudine economică și oferă protecție împotriva inflației sau a scăderii monedelor internaționale, precum dolarul sau euro. De aceea, chiar dacă BNR nu cumpără sau vinde frecvent aur, valoarea acestei rezerve crește sau scade în funcție de prețul de pe piețele internaționale, care în 2025 a fost într-o ascensiune istorică.

Rezervele internaționale ale BNR reprezintă plasa de siguranță a economiei românești – banii pe care statul îi poate folosi pentru a face plăți externe, pentru a gestiona datoria publică și a menține stabilitatea leului în fața unor șocuri economice. În luna noiembrie, statul român are de achitat circa 910 milioane de euro din datoria publică externă.

Plângerea federală, depusă duminică la San Jose, urmăreşte invalidarea legislaţiei semnate luna trecută de guvernatorul Gavin Newsom, prin care se creează un Birou pentru Drepturi Civile care să ajute şcolile să identifice şi să prevină antisemitismul. Legislatorii statului au aprobat legislaţia în contextul în care tensiunile politice au izbucnit în SUA din cauza războiului Israelului în Gaza, potrivit AP.

Noua lege, care intră în vigoare la 1 ianuarie, nu defineşte antisemitismul, dar le dă educatorilor impresia că ar putea fi acuzaţi de discriminare „dacă îşi expun elevii la idei, informaţii şi materiale didactice care pot fi considerate critice la adresa Statului Israel şi a filozofiei sionismului”, se arată în plângere.

Jenin Younes, directoarea juridică naţională a Comitetului Americano-Arab Antidiscriminare, spune că lipsa îndrumărilor are un efect descurajant asupra discursului în rândul educatorilor.

Procesul a fost intentat în numele unor profesori şi elevi din şcolile publice din California şi al organizaţiei Los Angeles Educators for Justice in Palestine.

Elevii din şcolile publice din întreaga ţară sunt, în general, protejaţi împotriva discriminării prin politici statale, federale şi districtuale, dar susţinătorii legii spun că ar trebui să facă mai mult, având în vedere creşterea hărţuirii şi intimidării elevilor evrei şi israelieni.

Liga Anti-Defăimare, care susţine noua lege, a declarat că 860 de acte antisemite, cum ar fi hărţuirea, vandalismul şi agresiunea, au fost raportate grupului anul trecut în şcoli neevreieşti din învăţământul preuniversitar din întreaga ţară. Numărul reprezintă o scădere de 26% faţă de anul precedent, dar mult mai mare decât cele 494 raportate în 2022.

Cu John Malkovich în rolul principal, Cravata Galbenă readuce în atenția publicului o poveste impresionantă despre curaj, autenticitate și forța pasiunii – valori pe care PENNY le promovează constant prin implicarea sa în proiecte culturale românești. Totodată, filmul reprezintă un prilej de mândrie națională, readucând în prim-plan moștenirea artistică a unui român care a inspirat generații întregi prin talent, disciplină și integritate.

Concursul PENNY dedicat iubitorilor de film și muzică

Odată cu lansarea filmului Cravata Galbenă în cinematografe, PENNY dă startul unui nou concurs dedicat tuturor pasionaților de muzică și film. În perioada 14 noiembrie – 7 decembrie, PENNY îi invită pe cei care merg la cinema să vadă filmul să intre în competiție pentru șansa de a câștiga un premiu unic: o baghetă dirijorală folosită în timpul filmărilor – un obiect cu valoare artistică și emoțională, simbol al pasiunii și moștenirii lăsate de Sergiu Celibidache.

Citeşte comunicatul integral AICI

Paris Saint-Germain domină echipa masculină, cu cinci jucători incluși, după un sezon de excepție în care clubul a câștigat Liga Campionilor, Supercupa UEFA, dar și campionatul și Cupa din Franța.

Portar: Gianluigi Donnarumma (Paris Saint-Germain / Manchester City, Italia)

Fundași: Virgil van Dijk (Liverpool, Țările de Jos), Achraf Hakimi (PSG, Maroc), Nuno Mendes (PSG, Portugalia)

Mijlocași: Jude Bellingham (Real Madrid, Anglia), Cole Palmer (Chelsea, Anglia), Pedri (Barcelona, Spania), Vitinha (PSG, Portugalia)

Atacanți: Ousmane Dembélé (PSG, Franța), Kylian Mbappé (Real Madrid, Franța), Lamine Yamal (Barcelona, Spania)

Lamine Yamal, în vârstă de doar 18 ani, devine cel mai tânăr jucător din istorie inclus în echipa ideală, depășind recordul lui Kylian Mbappé (19 ani în 2018).

Anglia conduce în echipa ideală feminină, cu șase jucătoare selectate, inclusiv debutantele Hannah Hampton și Chloe Kelly.

Portar: Hannah Hampton (Chelsea, Anglia)

Fundași: Ona Batlle (Barcelona, Spania), Millie Bright (Chelsea, Anglia), Lucy Bronze (Chelsea, Anglia), Leah Williamson (Arsenal, Anglia)

Mijlocași: Aitana Bonmatí (Barcelona, Spania), Ghizlane Chebbak (Badalona / Al Hilal, Maroc), Alexia Putellas (Barcelona, Spania)

Atacanți: Barbra Banda (Orlando Pride, Zambia), Chloe Kelly (Manchester City / Arsenal, Anglia), Alessia Russo (Arsenal, Anglia)

Lucy Bronze stabilește un record prin a opta selecție în echipa ideală, depășind-o pe franceza Wendie Renard (7). Totodată, ediția din 2025 marchează un moment istoric pentru fotbalul african, cu primele două jucătoare africane incluse în echipa feminină: Barbra Banda (a doua apariție) și Ghizlane Chebbak (debut).

Masculin: 15 iulie 2024 – 3 august 2025 (minimum 30 meciuri oficiale)

Feminin: 11 august 2024 – 3 august 2025 (minimum 20 meciuri oficiale)

Fiecare participant a selectat trei jucători pe patru poziții: portar, fundaș, mijlocaș și atacant. Primele trei poziții pentru fiecare categorie, plus cel mai bine clasat jucător de câmp suplimentar, au intrat în echipa ideală.

Decizia Statelor Unite cu privire la sancţiunile aplicate companiilor ruseşti din domeniul petrolului nu are legătură cu hotărârea Guvernului României, a afirmat, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Radu Miruţă.

Ministrul a declarat însă, cu privire la posibila plecare din România a acestor companii, că are cunoştinţă de nişte datorii ce trebuie recuperate de stat.

„Cu privire la aceste sancţiuni care au fost aplicate acestor companii, suntem preocupaţi să vedem ce se întâmplă cu zona de producţie care există pe teritoriul României. Ştiu că există nişte datorii ale acestor companii care, dacă pleacă, trebuie ca statul român să se asigure că aceste datorii nu vor rămâne istorie şi vor rămâne din nou cu o pagubă. Sunt aspecte pe care Ministerul de Finanţe, cel care este responsabil de aceste datorii, din câte ştiu, le are foarte atent în vedere şi identifică cea mai bună metodă pentru a securiza lucrurile pe teritoriul României”, a declarat Radu Miruţă.

Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că România va primi 16 miliarde de euro prin programul SAFE al Comisiei Europene, fonduri destinate dezvoltării capacităţilor de producţie din industria de apărare şi modernizării infrastructurii strategice.

„Suma se împarte în două categorii: 11 miliarde de euro pentru producţia militară exclusiv şi aproximativ 5 miliarde pentru infrastructura de transport necesară armatei”, a precizat Miruţă.

Ministrul a explicat că investiţiile vor include proiecte pentru zona navală, maşina de luptă a infanteriei, arma de asalt şi dronele, fiind analizate în prezent mai multe oferte.

Miruţă a subliniat că statul român vrea să folosească acest mecanism de finanţare şi pentru a salva şantierul naval de la Mangalia.

„Ne uităm la preţul final al produselor, nu doar la dobânda mică a împrumutului. Vrem ca rezultatul să fie corect pentru statul român”, a spus ministrul, adăugând că există o colaborare permanentă între Ministerul Economiei, Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Apărării şi Administraţia Prezidenţială pentru coordonarea proiectelor.

Întrebat despre ordonanţa care ar trebui să faciliteze investiţiile în industria de apărare, Miruţă a explicat că actul normativ a primit deja toate avizele şi a fost transmis către CSAT, procedură necesară înainte de aprobarea finală în Guvern.

„Această ordonanţă nu are legătură cu decizia Statelor Unite privind trupele din Europa, ci cu accelerarea investiţiilor în apărare. Ea va debloca fonduri importante, inclusiv sumele blocate în conturile unor companii care nu puteau acoperi TVA-ul necesar pentru investiţii”, a precizat ministrul.

Radu Miruţă a mai spus că statul îşi va păstra dreptul de veto în companiile din industria de apărare, chiar dacă nu va deţine majoritatea acţiunilor, pentru a asigura controlul asupra deciziilor strategice.

„Vrem să creăm un cadru clar şi eficient, care să permită investiţii rapide şi sigure. Este absurd să ai bani şi să nu-i poţi folosi pentru că legislaţia te blochează”, a mai declarat ministrul.

Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, a declarat că oraşul a fost acceptat într-un program european care dorește diminuarea folosirii autoturismelor private şi promovarea transportului public.

Mihai Chirica a mai declarat că Iaşiul face parte oficial din programul de replicare UPPER (UPPER’s Replication Programme), proiect susţinut financiar de Uniunea Europeană.

Proiectul acesta „îşi propune să consolideze rolul transportului public ca pilon al mobilităţii durabile şi inovării în oraşe”.

Prin această participare, Iașiul se alătură celor zece oraşe europene selectate în acest program, care își propun să îmbunătăţească sistemele de transport public.

„Programul ajută oraşele să ia măsuri concrete pentru a reduce utilizarea autoturismelor private şi a stimula utilizarea transportului public, bazându-se pe experienţa practică şi rezultatele obţinute în cele 10 laboratoare vii ale proiectului: Valencia, Roma, Versailles, Oslo, Mannheim, Lisabona, Leuven, Budapesta, Salonic şi regiunea Hanovra. Aceste laboratoare vii implementează aproape 80 de măsuri pe teren pentru a-i ajuta pe oameni să renunţe la maşinile private şi a-i convinge în schimb să utilizeze transportul public”, a afirmat, luni, primarul Iaşiului, Mihai Chirica.

Tot el a mai spus că va sprijini toate proiectele şi investiţiile care pot aduce beneficii transportului public din oraş.

Pe același subiect, Mihai Chirica a mai spus că modernizarea flotei de vehicule şi creşterea eficienţei serviciilor rămân priorităţi importante pentru ca „transportul public să se integreze perfect într-un oraş cu adevărat verde şi inteligent”.

Reacția vine după incidentul petrecut sâmbătă, când un curier de cetățenie srilankeză a fost bătut și scuipat pe o stradă din Popești-Leordeni, în județul Ilfov. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov, victima, un tânăr de 24 de ani, a fost atacată în urma unei șicanări în trafic, iar agresorii – o femeie de 23 de ani și un minor de 17 ani – au fost identificați.

„Astfel de comportamente sunt inadmisibile și contravin valorilor fundamentale ale unei societăți care respectă munca, demnitatea și drepturile omului”, a comunicat Blocul Național Sindical (BNS). Organizația „dezaprobă cu fermitate orice formă de agresiune la adresa lucrătorilor, fie ei români sau străini, și atrage atenția că munca trebuie respectată, indiferent de domeniu sau de forma contractuală”.

Cazul de la Popești-Leordeni nu este un incident izolat în România. În ultimele luni, mai mulți livratori au fost victime ale unor acte de violență. Seria acestor incidente a început după mesajul publicat în august de vicepreședintele AUR, Dan Tanasă, care îi îndemna pe români să „refuze comanda dacă nu e livrată de un român”. Mesajul, considerat de organizațiile sindicale și de drepturile omului ca fiind instigator la ură, a vizat direct cei peste 130.000 de muncitori extracomunitari din România.

La scurt timp, au avut loc mai multe atacuri asupra livratorilor străini din România. Printre aceștia se numără un tânăr din Bangladesh, agresat în București, un livrator nepalez care a ajuns în comă la Cluj-Napoca după ce a fost lovit cu un obiect contondent și un livrator de la Glovo bătut de un fost deținut.

BNS a anunțat că „oferă asistență juridică și sprijin gratuit în situații de abuz, hărțuire sau violență pentru toți lucrătorii din economia digitală – livratori, șoferi, colaboratori ai platformelor”. Organizația, care reprezintă peste 30 de federații sindicale din diverse ramuri ale economiei, a înființat un grup de inițiativă pentru lansarea unui sindicat dedicat: Sindicatul Lucrătorilor de pe Platforme Digitale, menit să-i ajute pe cei care muncesc prin aplicații precum Uber, Bolt, Glovo sau Wolt.

„Cei care aleg să devină membri ai noii structuri sindicale vor beneficia de reprezentare, sprijin și protecție în fața platformelor și a autorităților, dar și de o voce comună în lupta pentru condiții de muncă echitabile și demne”, au precizat reprezentanții BNS, care „solicită toleranță zero pentru violență”.

Un sindicat le-ar putea garanta celor care muncesc prin aplicații venituri corecte și transparente, asigurare de sănătate și pensie, timp de odihnă și siguranță la locul de muncă.

Guvernul britanic a furnizat recent Ucrainei mai multe rachete de croazieră Storm Shadow, conform unui raport citat de Bloomberg și Sky News. Numărul rachetelor nu a fost specificat. Sursele susțin că noul ajutor militar are rolul de a sprijini Ucraina pe parcursul iernii atunci când rușii ar putea să-și intensifice atacurile.

Informația apare după ce președintele american Donald Trump a declarat că în prezent nu ia în considerare trimiterea de rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune în Ucraina.

Rachetele Storm Shadow cu rază lungă de acțiune, care costă fiecare aproximativ 2 milioane de lire sterline, au mai fost folosite de ucraineni și au avut efecte devastatoare. În Marea Neagră, ucrainenii au scufundat sau avariat mai multe nave rusești și în Rusia au lovit o uzină chimică.

Cătălin Drulă a spus, la Antena 3 CNN, că nu va intra în cabină cu președintele pentru a vedea dacă îl va vota, dar știe că Nicușor Dan „crede în proiectul nostru”.

„Eu nu pot să spun ce face un alt om, că nu sunt în capul lui. Pot să vă spun că susține proiectul nostru, iar despre pe cine votează, îl puteți întreba pe dumneavoastră”, a spus Drulă.

Întrebat cine l-an sunat pe președintele Nicușor Dan pentru a-l invita la evenimentul de lansare, Drulă a spus: „Da, invitația e din partea mea, sigur. (…) (A spus – n.r.) că vine la eveniment așa cum a fost, doar nu credeți că a apărut ca o surpriză”.

„A fost o lansare cu o energie bună, alături de colegi, de familie, de prieteni și m-am bucurat că Nicușor Dan a fost acolo, că ne-a spus niște cuvinte frumoase și că e alături de proiectul nostru, care este un lucru natural”, a spus Drulă.

Întrebat ce sfaturi i-a dat Nicușor Dan, Drulă a spus că a discutat cu președintele „în termen de probleme reale” pe care le văd „cumva la fel”.

„Adică avem această problemă a bugetului unic metropolitan, care este esențial să fie rezolvată azi, altfel, funcția primarului rămâne goală de conținut. (…) Noi suntem mai degrabă oameni de proiecte. Suntem… el olimpic la matematică, eu la informatică. Noi discutăm despre ce e de făcut cu Bucureștiul, că asta ne interesează”, a mai spus Drulă.