MediaFax.ro

UE și Canada au anunțat luni că s-a ajuns la un acord privind participarea țării la instrumentul european de finanțare pentru apărare SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, scrie Deutsche Welle.

Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul canadian, Mark Carney. Cei doi lideri au descris acordul ca fiind „următorul pas în aprofundarea cooperării noastre și simbolic pentru prioritățile comune ale Uniunii Europene și Canadei”.

În aceste condiții, Canada este prima țară non-UE care a obținut accesul la programul SAFE, potrivit ABC News.

Carney a declarat că intenționează să diversifice achizițiile Canadei și să consolideze relațiile țării cu UE. El a declarat anterior că nu vor mai fi alocate peste 70 de cenți din fiecare dolar din cheltuielile militare canadiene către SUA.

„În aceste vremuri turbulente din punct de vedere geopolitic, (SAFE) este un mijloc de a spori cooperarea, de a îndeplini obiectivele de apărare și de a cheltui mai bine, pe măsură ce abordăm urgențele pe termen scurt și nevoile pe termen lung”, au declarat von der Leyen și Carney în declarația lor.

Principalul scop al programului SAFE al UE este acela de a acorda împrumuturi membrilor săi în condiții favorabile pentru achiziționarea în comun de arme cu alți parteneri. Împrumuturile vor fi garantate prin bugetul UE.

Programul SAFE a fost creat în contextul în care blocul UE încearcă să-și consolideze industria de apărare ca răspuns la agresiunea militară crescândă din partea Rusiei, dar și într-un moment în care Washingtonul pare să se retragă din solidaritatea de lungă durată cu Europa în domeniul apărării.

Și Regatul Unit al Marii Britanii și-a exprimat dorința pentru a adera la program. Totuși, Londra nu a ajuns la un acord cu Uniunea Europeană privind participarea Marii Britanii la programul SAFE. Negocierile au fost foarte dificile, Londra și Bruxelles-ul ciocnindu-se în privința contribuției financiare pe care Regatul Unit ar trebui să o plătească pentru a participa la achizițiile comune finanțate prin SAFE.

„Tendințele din sondaj arată că piața imobiliară rămâne dinamică, chiar și într-un context economic complex. După un an de prudență, românii chestionați nu renunță la planurile lor, ci le ajustează: 80% au în vedere o tranzacție în 2026, iar jumătate intenționează să cumpere o locuință. Ținând cont de faptul că fondul de locuințe disponibile în marile orașe este mai redus, iar numărul autorizațiilor de construire a scăzut în ultimii ani, nu putem estima că prețurile vor stagna sau că vor scădea. Chiar și în contextul TVA-ului majorat și al unei cereri ușor mai prudente, ne așteptăm ca prețurile să continue să crească, dar într-un ritm mai lent față de anii anteriori”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în RO).

Citeşte comunicatul integral AICI

Partidul Fidesz, condus de Viktor Orban, recuperează teren în fața noului rival din opoziție, Tisza. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Cercetare 21, diferența dintre cele două partide s-a redus. Alegerile sunt așteptate să aibă loc în aprilie 2026.

Sondajul arată că Tisza este susținut de 47% dintre alegătorii care știu deja cu cine vor vota, în timp ce Fidesz are 40%. În octombrie, diferența dintre ele era de 10 puncte procentuale, deci avansul opoziției s-a redus vizibil.

Avansul Fidesz vine într-o perioadă economică dificilă, Ungaria aflându-se în stagnare pentru al treilea an consecutiv, după explozia inflației de la începutul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, premierul a anunțat în ultimele luni o serie de programe menite să atragă electoratul. Măsurile includ credite ipotecare subvenționate, reduceri de taxe pentru familii și un supliment pentru pensionari.

Potrivit agenției de evaluare financiară S&P Global, citată de Reuters, pachetul de măsuri valorează aproximativ 2% din PIB.

„Credem că măsurile de bunăstare au un impact”, a declarat Daniel Rona, directorul Centrului de Cercetare 21. El a subliniat că sprijinul pentru partidul de guvernământ a crescut cel mai mult în rândul persoanelor peste 65 de ani. Dar evoluțiile actuale „se încadrează în marja de eroare”, a explicat cercetătorul. Sondajele următoare vor fi decisive pentru a vedea dacă trendul se confirmă.

Un sondaj realizat de institutul de cercetare Median, publicat săptămâna trecută, a indicat aceeași tendință de apropiere între cele două partide. În același timp, 60% dintre cei intervievați consideră că țara „se află pe o direcție greșită”.

Încrederea populației în economie continuă să fie instabilă. Potrivit institutului GKI, specializat în analize macroeconomice, indicele de încredere a scăzut în noiembrie față de maximul din ultimele 14 luni, atins în octombrie. Chiar și așa, oamenii au încă mai multă încredere în economie decât aveau în timpul verii.

Pe plan extern, Orban a marcat un succes important, obținând o derogare de un an de la sancțiunile americane privind energia rusească. Acordul a evitat o majorare severă a prețurilor la energie într-o economie foarte dependentă de importuri.

Între timp, rivalul său Peter Magyar rămâne puternic în sondaje și continuă să câștige vizibilitate. Acest lucru face ca alegerile din 2026 să se anunțe printre cele mai strânse din ultimii ani în Ungaria.

Viktor Orban conduce Ungaria aproape neîntrerupt din 2010, perioadă în care țara a cunoscut atât ani de creștere economică și programe ample de sprijin pentru familii, cât și controverse legate de statul de drept și relațiile tensionate cu Uniunea Europeană.

Începutul mandatului său a fost marcat de reducerea șomajului și atragerea investițiilor. Însă ultimii ani au adus inflație ridicată, stagnare economică și critici privind consolidarea puterii politice. Deși susținătorii îl creditează pentru stabilitate și măsuri sociale, criticii avertizează asupra deteriorării instituțiilor democratice și a dependenței energetice față de Rusia.

Politiciana italiană Federica Mogherini care, potrivit publicației, se află în custodia poliției, a fost Înalt Reprezentant al Uniunii Europene între 2014 și 2019, înainte de a fi înlocuită în funcție de spaniolul Josep Borrell.

Parchetul European a anunțat marți arestarea a trei suspecți – pe care nu i-a identificat – și mai multe percheziții la clădirea Colegiului Europei din Bruges (Belgia) și la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) din Bruxelles, în cadrul anchetei.

Purtătorul de cuvânt al UE, Anitta Hipper, a confirmat perchezițiile efectuate la sediul SEAE și a precizat că ancheta are legătură cu „activități” desfășurate în timpul „mandatului precedent ”, referindu-se la perioada în care spaniolul Borrell a fost la conducerea acestui organism (2019-2024) .

„Nu putem oferi mai multe informații deoarece ne aflăm în faza de investigație”, a declarat purtătoarea de cuvânt la conferința de presă zilnică a Comisiei.

Potrivit ziarului Le Soir, ceilalți doi reținuți pentru interogatoriu sunt diplomatul italian Stefano Sannino, fost secretar general al SEAE între 2021 și 2025 și membru al conducerii Colegiului Europei.

Faptele investigate „ar putea constitui fraudă în achizițiile publice, corupție, conflict de interese și încălcarea secretului profesional ”, potrivit procuraturii, care a solicitat ca perchezițiile și arestările să fie efectuate cu aprobarea unui judecător de instrucție.

Poliția Federală Belgiană a efectuat „percheziții la mai multe clădiri ale Colegiului Europei din Bruges, la Serviciul European de Acțiune Externă din Bruxelles și la domiciliile suspecților”, a declarat el.

Investigația se concentrează pe Academia Diplomatică a Uniunii Europene , un program de formare de nouă luni pentru diplomați juniori din statele membre ale UE. În anul universitar 2021-2022, Colegiul Europei a fost responsabil de acreditarea programului de formare propus pentru licitație.

Parchetul European dorește să știe dacă Colegiul Europei avea cunoștință în prealabil, chiar înainte de publicarea oficială a acestora, de criteriile de selecție pentru procedura de licitație.

„Există suspiciuni puternice că, în timpul procesului de licitație al programului, a fost încălcat articolul 169 din Regulamentul Financiar referitor la concurența loială și că informații confidențiale legate de contractarea în curs au fost partajate cu unul dintre candidații care participau la licitație”, a declarat procuratura.

Specialiștii arată că este vorva de tentative de fraudă sub pretextul unei false notificări despre o amendă online din partea DNSC.

Utilizatorii au raportat tentative de fraudă propagate prin intermediul afișajelor de tip pop-up pe diverse website-uri, de regulă cu conținut pentru adulți.

Utilizatorul pare a fi notificat că dispozitivul este blocat datorită navigării repetate pe site-uri cu conținut ilegal.

„Sub pretextul acestei false notificări, se solicită plata unei amenzi de 2500 de RON, către Poliția Română. Atacatorii se bazează pe emoționarea potențialelor victime, care din pricina rușinii, nu ar raporta mai departe aceste tentative autorităților din domeniu”, a transmis marți DNSC.

Ulterior, după ce este speriat de notificarea falsă, utilizatorul este redirecționat către un portal de plată unde este afișat logo-ul DNSC și prin care sunt solicitate datele de card.

Specialiștii susțin că nu este vorba de o notificare autentică sau amendă veridică, totul fiind parte dintr-o tentativă de fraudă.

-Verifică întotdeauna autenticiatea unor notificări oficiale din partea autorităților, prin canale de comunicare separate

-Nu introdu date personale sau bancare pe site-uri suspecte! Autoritățile din România nu transmit amenzi prin intermediul unor notificări sau ferestre de tip pop-up pe site-uri

-Fii atent la greșeli gramaticale sau de exprimare care pot indica faptul că este vorba despre o capcană online lansată de atacatori nevorbitori de limba română

-Dacă ai căzut în capcană și ai oferit date de card, apoi ai validat și plata banilor, este important să anunți imediat banca pentru a bloca instrumentul de plată, apoi Poliția pentru a depune o plângere

-Nu în ultimul rând, raportează astfel de incidente către DNSC prin numărul de telefon 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro pentru ca noi să putem avertiza despre noi metode și alți utilizatori din mediul online

-Notifică familia, prietenii și cunoscuții despre acest scenariu folosit de atacatori, pentru a-i ajuta să se protejeze în viitor!

Cea de-a treia ediție a Ligii Punctelor PENNY, desfășurată în perioada septembrie – noiembrie 2025, a înregistrat rezultate remarcabile. Programul a reușit să strângă 4 milioane de puncte donate de clienții PENNY, care au fost transformate în echipamente și accesorii sportive pentru cluburile de fotbal pentru copii, juniori și tineret din întreaga țară.

Platforma Liga Punctelor PENNY a înregistrat 647.220 de donații care au ajuns la 925 de cluburi sportive. Campania a înregistrat o creștere de 67,73% a numărului de cluburi participante față de anul anterior și o creștere de 38,68% a cluburilor care au primit donații.

Citeşte comunicatul integral AICI

Premierul a menționat din nou măsurile nepopulare despre care a spus că a fost nevoit să le ia.

„A trebuit să facem ordine în această fundație a casei noastre ca să putem construi solid în anii care vin. Trebui să facem ordine în finanțele țării și să îndreptăm aceste lucruri. Am fost nevoiți să luăm decizii dificile cu un război la granițe și sub presiuni interne. Unele măsuri pe care le-am luat nu au fost deloc populare. Unele au fost chiar dureroase și știu asta. Dar toate au fost necesare pentru a avea un viitor și pentru a lăsa generațiilor viitoare o țară mai bună decât cea pe care am moștenit-o noi”, a declarat Ilie Bolojan de la microfonul Parlamentului.

Premierul a mai spus că principalii dușmani au României sunt dezbinarea, neîncrederea și lipsa de responsabilitate.

„În ultimii ani încrederea românilor în democrație a fost pusă la încercare. Unitatea noastră ca națiune și societate este și ea pusă la încercare în fiecare zi. Dușmanii noștri de astăzi sunt dezbinarea, neîncrederea și lipsa de responsabilitate. Țara noastră are nevoie de responsabilitate politică și de predictibilitate. Nu de o confruntare permanentă, nu de instigare și nu de haos. 1 decembrie ar trebui să fie un moment de unitate în jurul valorilor fundamentale ale statului român, democrație, libertate, lege și respectul pentru fiecare cetățean. Acestea sunt coloana vertebrală a României moderne. Iar în inima statului național unitar român, consfințit la 1 decembrie 1918, stă vocația noastră occidentală și europeană. Să nu uităm că apartenența la lumea occidentală și valorile ei fac parte din ADN-ul națiunii noastre”, a adăugat Ilie Bolojan.

La final, prim-ministrul s-a adresat românilor.

„Dragi români, țara noastră este parte a unei lumi nesigure într-o schimbare rapidă. Ce facem în următoarea perioadă ne va defini parcursul pe termen lung. Când ne vom reuni anul viitor pentru a celebra ziua națională, îmi doresc ca fiecare dintre noi să poată spune că și-a făcut datoria, că nu am pierdut timpul în confruntări fără rost cu mize mici personale, ci am făcut ce era corect și necesar pentru țara noastră și pentru viitorul copiilor noștri”, a precizat Ilie Bolojan.

Discursul ținut marți, în Parlament, a avut loc cu ocazia ședinței solemne de Ziua Națională a României.

„Ziua de 1 Decembrie a devenit, din păcate, în ultima vreme, un fel de întrecere despre cine este cel mai patriot și mai suveranist din țară. Ca și cum asta înseamnă să strigi cât mai tare că iubeşti România. Sau să porţi tricolorul doar pe 1 Decembrie, dar să-l uiţi în dulap până la anul. Si să crezi că, dacă pui steagul pe Facebook, ţi-ai făcut datoria față de țară. Adevăratul patriotism nu se măsoară, însă, în decibeli sau în numărul de postări. Ci se socotește în orele de somn pierdute, în kilometrii făcuţi la volan înainte de răsărit, în mâinile bătătorite şi în grijile purtate în tăcere. Adevăratul patriotism este să-ţi faci bine treaba la locul de muncă. Zi de zi. Fără camere și transmisiuni în direct, fără aplauze, fără like-uri”, afirmă Sorin Grindeanu în Parlament.

Liderul PSD a subliniat că munca de zi cu zi a românilor – fie că este vorba despre construcția de șosele, educație, îngrijirea bolnavilor sau agricultură – reprezintă adevărata moștenire a celor care au realizat Marea Unire de la 1 decembrie 1918. „Cei care s-au întors a doua zi la munca lor arată că solidaritatea și unitatea națională nu se fac din lozinci, ci din multă muncă și sudoare”, a spus Grindeanu.

În opinia sa, „din nefericire, România este obligată azi să reziste nu doar provocărilor războiului de la graniță și manipulărilor digitale care ne otrăvesc mințile și sufletele”.

Sorin Grindeanu a avertizat că dezbinarea socială este un inamic la fel de periculos ca agresiunile externe. „România nu va fi niciodată mare cât timp îi punem pe români să se urască între ei”, a adăugat liderul PSD.

În încheiere, Grindeanu a transmis un mesaj de recunoștință: „La mulți ani României care construiește, vindecă, educă, apără și iubește în fiecare zi! Dumnezeu să-i binecuvânteze pe fiecare român și România!”

„Când avem oameni în jur, mergem mai departe. Când rămânem singuri, orice pas este mai greu”.

Astfel și-a început președintele Senatului, Mircea Abrudean, discursul de deschidere din plenul Parlamentului României, la începutul ședinței comune de angajare a răspunderii pe proiectul legii pensiilor magistraților.

„Avem nevoie unii de alții, oriunde ne aflăm. În orașe sau în sate, în țară sau peste hotare. Românii din diaspora duc numele României în fiecare zi mai departe.

Ei trimit bani acasă, aduc idei noi, cer servicii publice mai bune. Cu toții îi vrem aproape. Îi ascultăm, îi respectăm, pentru că țara nu se măsoară doar în kilometri, țara se măsoară în legături, iar legăturile le facem noi.

Avem nevoie de o clasă politică unită. Sigur, fiecare rămâne fidel doctrinei sale și își asumă politica față de alegători și simpatizanți. Dar nimeni niciodată nu are voie să lucreze împotriva țării sale”.

Abrudean s-a concentrat pe ideea de comuniune a tuturor românilor, de oriunde s-ar afla aceștia și pe ideea că frica nu poate fi o fundație bună pentru a construi:

„Nimeni nu câștigă voturi pe spatele fricii. A amenința sau a favoriza ieșirea României din Europa și din spațiul euroatlantic, unde ne-am ancorat securitatea, ne-am deschis piețele și am câștigat libertatea de a circula și de a munci, asta este trădare și nu ne jucăm cu aceste câștiguri.

România are nevoie de un viitor clar, dezvoltare regională, investiții, un mediu bun pentru afaceri, locuri de muncă stabile, infrastructură, spitale funcționale, școli care pregătesc pentru meserii reale.

Acesta este un moment de renaștere. Am înțeles multe din greșelile trecutului. România trece printr-o perioadă grea, dar asumată politic, de reformă deplină și niciodată reformele profunde nu vin ușor.

Guvernul luptă să elimine inechitățile, să oprească favoritismele, să taie influențele care au frânat inițiativa și au sufocat meritocrația, pentru că România merită reguli simple și egale, iar cetățenii merită instituții care să-i respecte. Trebuie să recitim istoria, pe data asta cu mintea limpede și să învățăm din greșeli. Doamnelor și domnilor, vă propun ca astăzi să onorăm sacrificiile și să construim din reușite”.

„Istoria nu ne ține pe loc, istoria ne împinge înainte, dacă o înțelegem. Așa reclădim încrederea în politica de mâine și recâștigăm respectul oamenilor. România trece printr-un moment greu, dar aceste etape apar în viața fiecărei țări.

Nu putem ocoli și de aceea le traversăm. Muncim, corectăm, ajustăm și știm că drumul greu o se termine. Vă propun să nu ne mai comparăm, să nu mai punem egal între țări și între parcursuri.

Fiecare înaintează în alt ritm. Să nu ne mai judecăm aspru. Sigur că greșim, greșim cu toții și știm că decidenții poartă o parte mare din judecată, dar ne-o asumăm și o transformăm în responsabilitate”, a spus Abrudean.

În continuare, președintele Senatului a insistat pe ideea discursului echilibrat și a chemat la mai multă implicare:

„Doamnelor și domnilor, lucrurile cresc atunci când stăm împreună. Cresc atunci când ne acordăm timp, cresc atunci când avem răbdare. Astăzi, cu prilejul acestei ședințe comune solemne a Camerei Deputaților și a Senatului, vă rog să avem mai multă răbdare.

Vă invit la mai multă implicare. Să nu ne mai grăbim fără rost, să nu ne mai jignim. Și să nu ne mai slăbim singuri rezistența țării noastre.

Să ne vedem fiecare de treaba lui și să facem lucruri.

Pentru că faptele construiesc și vorbele obosesc. Ne putem certa atunci când greșim, dar ar fi foarte bine ca în același timp să și vorbim mai mult despre reușite și despre ceea ce facem bine.

La mulți ani, România!”, a încheiat Abrudean.

Echipele de intervenție au intensificat marți operațiunile de căutare și salvare în Indonezia, Sri Lanka și Thailanda, după ce bilanțul deceselor provocate de inundațiile și alunecările de teren de săptămâna trecută a ajuns la 1.338 de persoane.

Alte sute sunt în continuare dispărute, potrivit autorităților naționale.

Ploile torențiale generate de muson au acoperit regiuni întinse și au forțat mii de oameni să se refugieze pe acoperișuri sau în copaci, în timp ce așteptau intervenția salvatorilor.

Cele mai multe victime au fost raportate în Indonezia, 744 de morți, unde situația rămâne critică.

Alte 410 decese au fost confirmate în Sri Lanka și 181 în Thailanda, în timp ce Malaezia a raportat trei victime, notează AP.

Președintele Sri Lankăi, Anura Kumara Dissanayake, a avertizat că bilanțul real ar putea fi mai mare.

În Indonezia, țara cea mai afectată, echipele de salvare întâmpină dificultăți majore în zonele izolate de pe insula Sumatra.

Drumuri întregi au fost măturate de ape, iar podurile s-au prăbușit, complicând accesul echipelor de intervenție.

Cel puțin 551 de persoane sunt încă date dispărute, potrivit Agenției Naționale de Gestionare a Dezastrelor.

Elicoptere și ambarcațiuni au fost mobilizate pentru a ajunge în comunitățile izolate, însă autoritățile avertizează că vremea nefavorabilă și infrastructura distrusă încetinesc operațiunile.

Oficialii din regiune se tem că bilanțul victimelor ar putea continua să crească în zilele următoare.

Economia germană se confruntă cu „cea mai profundă criză” de la război, avertizează industriașii.

„Economia germană este în cădere liberă și totuși guvernul nu reacționează cu determinarea necesară”, a transmis Peter Leibinger, președintele Federației Industriilor Germane (BDI), potrivit Le Figaro.

Avertismentul a venit de la cea mai mare federație industrială a țării prin intermediul unui comunicat de presă.

Industriașii au criticat guvernul pentru „inacțiune”, deoarece Germania se confruntă cu al patrulea an consecutiv de scădere a producției industriale.

„Industria germană se va confrunta cu o scădere dramatică până la sfârșitul anului 2025”, au mai transmis industriașii.

O criză a economiei germane, cea mai mare din UE alături de cea franceză, ar produce efecte în toată Europa.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat marți, după ședința de guvern, că nu există niciun risc de blocare a proiectelor aflate în implementare prin PNRR.

El a subliniat că Executivul își asumă finalizarea tuturor investițiilor în curs, indiferent de eventualele pierderi de fonduri europene.

„Nu va exista niciun proiect blocat în lipsa unor plăți. Guvernul își va asuma finalizarea tuturor investițiilor pe care acum le are în desfășurare. Predictibilitatea este totală”, a spus Pîslaru, care a subliniat că beneficiarii, autorități locale sau companii, nu trebuie să se teamă că proiectele ar putea rămâne fără finanțare.

Întrebat de unde vor fi luați banii necesari pentru suplimentarea bugetelor, ministrul a explicat că toate proiectele finanțate din fonduri europene sau aflate în cofinanțare vor avea prioritate în construcția bugetului pentru anul viitor.

„Dacă, într-un scenariu, s-ar pierde ceva din componenta de grant, ar crește cofinanțarea națională. Procentual, aceasta ar fi singura modificare. Toate proiectele vor fi finanțate până la capăt și vor avea prioritate în fața celor acoperite exclusiv din bugetul național”, a precizat el.

Pîslaru a criticat modul în care au fost gestionate până acum revizuirile și ezitările legate de investiții și a afirmat că Guvernul vrea să corecteze aceste disfuncționalități, garantând stabilitate și claritate pentru proiectele aflate în derulare.

Oficialul exclude blocarea proiectelor de infrastructură, dacă proiectul legii pensiilor speciale nu va trece.

Pîslaru a fost întrebat, marți, care este cel mai negru scenariu în situația în care din nou proiectul legii pensilor speciale și câți bani va pierde România, dar mai ales ce proiecte vor fi blocate din cauza pierderii acestor bani.

„Guvernul în acest moment are încredere că pe de o parte am respectat pe conținut prevederile Curții Constituționale față de versiunea anterioară cu supraimpozitare”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Curtea Constituțională s-a pronunțat doar pe formă data trecută când a făcut analiza. „Ne așteptăm ca în această formă în care singura schimbare este prelungirea perioadei de interimat de la 10 ani la 15 ani să arătăm foarte clar că prerogativele guvernului sunt evidente în zona de salarizare și pensii și buget”, a spus ministrul.

Pîslaru nu crede că vor mai fi surprize la Curtea Constituțională dacă se va decide cineva să atace din nou proiectul.

„Evident este regretabilă această tensiune apărută în societate”, a spus Pîslaru. Ministrul a adăugat că guvernul respectă evident puterea judecătorească. „Personal consider că judecătorii au un rol crucial în societatea românească”, a declarat oficialul.

„Discutăm însă de aspecte legate de echitate și de reforme firești așteptate de întreaga populație”, a spus Pîslaru.

Cu privire la o estimare precisă pe partea de bani care ar putea fi pierduți sau câștigați, discuția cu Comisia Europeană a fost foarte clară. „Așa cum noi nu putem da o cifră exactă, nici ei nu pot da o cifră exactă ce se va întâmpla”, a declarat ministrul.

Dovezile depuse arată două lucruri. Eforturile pe care le-a făcut guvernul și unde a ajuns în procesele respective de selecție sau de adoptare.

Ministrul s-a bucurat că pe 28 noiembrie a putut să raporteze că pașii din guvern erau deja inițiați. Aceștia sunt raportați ca fiind inițiați.

Decizia finală o va avea guvernul după schimbul acestor scrisori. Va veni scrisoarea de observație a Comisiei Europene într-un timp de două luni. Apoi va urma răspunsul Guvernului României care va elucida stadiul final al reformei pensiilor speciale.

Ministrul a exclus blocarea proiectelor dacă banii vor fi pierduți. „Nu va exista niciun proiect blocat în lipsa unor plăți”, a declarat Dragoș Pîslaru.

„Guvernul își va asuma în mod evident finalizarea tuturor investițiilor pe care acum le are în finalizare. Nu vom mai avea niciun fel de dubii cu privire la lista proiectelor care acum este în derulare”, a spus ministrul.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat că documentul, trimis pe 28 noiembrie, aduce dovada îndeplinirii jaloanelor care erau suspendate din luna martie. Această suspendare a fost cauzată de eșecul guvernelor precedente de a atinge anumite obiective din PNRR pe o perioadă de peste doi ani.

Pîslaru a accentuat eforturile depuse de actualul guvern în ultimele cinci luni pentru a corecta aceste decalaje și a furniza Comisiei Europene toate probele solicitate.

România se afla în situația de a pierde zeci de milioane de euro din cauza unor jaloane considerate retroactive, care nu mai puteau fi corectate. În urma procesului de renegociere a PNRR, Comisia Europeană a fost de acord cu realocarea acestor jaloane în cadrul altor operațiuni.

„Vestea bună este că nu pierdem bani pe jaloanele de achiziții publice greșite. 51 de milioane de euro sunt recuperate”, a declarat ministrul.

Pentru acest jalon, evaluat la 330,34 milioane de euro, Guvernul a furnizat dovezile cerute privind funcționalitatea AMEPIP. Acestea includ numirea conducerii, detalierea activității desfășurate și primele sancțiuni impuse. Ca urmare, Comisia Europeană a validat îndeplinirea jalonului.

Separat, România a înaintat un plan extins pentru reforma întreprinderilor de stat, un demers coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu și apreciat la nivel strategic de către CE.

În ceea ce privește jalonul legat de guvernanța corporativă în domeniul energiei, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice. Rămân câteva excepții, generate de motive procedurale, cum ar fi pozițiile încă vacante la Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia și Eurotest, a mai adăugat Dragoș Pîslaru.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat marți că procedura privind cererea nr.4 avansează. „Am primit feedback de la Comisia Europeană … noi nu trimitem lucrurile de dragul de a le trimite”, a dezvăluit ministrul în cadrul unei conferințe de presă.

Întârzierea a fost provocată de respingerea CCR a legii propuse de Guverm

„Avem o întârziere (…) inițial voiam să depunem documentele până la începutul lunii noiembrie”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Noul termen este 15 decembrie, a mai spus Pîslaru care a explicat că reorganizarea Romsilva este ultima problemă importantă care trebuie rezolvată.

„În rest sunt doar aspecte operaționale… vom termina în timp util pregătirile pentru depunerea cererii”, a precizat ministrul român.

Dacă solicitarea va fi aprobată, România ar putea primi tranșa de bani în prima parte a anului viitor.

Pîslaru a spus, marți, în conferință de presă la Guvern, că jalonul 215 este legat de pensiile speciale, iar aici lucrurile sunt foarte clare, din punctul său de vedere, pentru că Guvernul României continuă procedura, chiar dacă termenul limită de 28 noiembrie nu a fost îndeplinit în perspectiva promulgării.

„Asta nu ne oprește însă să ducem reforma până la capăt și din acest punct de vedere, chiar astăzi știți că există în Parlament asumarea răspundării și sperăm să mișcăm procedurile pentru ca să avem o promulgare într-un timp cât mai scurt cu putință. Din perspectiva acestui jalon, ce este foarte important este că România a prezentat în scrisoarea depusă vineri faptul că voința politică există, că s-a manifestat în timp util, că bineînțeles discutăm de aspecte procedurale care ne-au împiedicat să avem promulgarea încă”, a spus ministrul.

Un alt jalon, jalonul 79, al 4-lea, se referea la selectarea și numirea membrilor Consiliului de Administrație în domeniul transportului la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători. Aici este vorba despre 19,8 milioane de euro de pe componenta de împrumut.

„Aici avem vestea bună că am prezentat, așa cum era cerința, indicatorii de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație la CNIR, așa cum era o cerință explicită în scrisoarea de suspendare, dar procedurile de selecție sunt încă în desfășurare în condiții de transparență, n-au putut fi finalizate la timp. Deci din această perspectivă, am explicat eforturile, am explicat că procesele sunt în derulare, dar nu am venit cu detaliile efective cu privire la selecție, pentru că nu a fost finalizată”, a spus Pîslaru.

În ceea ce privește cererea de plată numărul 3, după depunerea scrisorii de către România urmează o perioadă de circa două luni de zile, în care Comisia Europeană va analiza dovezile depuse de Guvernul României, va avea un punct de vedere cu privire la acestea și va trimite o scrisoare de observații, prin care își prezintă perspectiva cu privire la modul în care România a îndeplinit aceste jaloane.

„În mod evident, ca urmare a acelei scrisori de observații, România va avea din nou la dispoziție un termen de circa două luni de zile, pentru a putea justifica dacă există diferențe de opinie față de abordarea Comisiei și nu vă ascund faptul că, în mod evident, sperăm că până când o să vină scrisoarea de observații, cel puțin pe subiectul acesta legat de legea cu privire la pensiile speciale, noi să fi terminat reforma în totalitate, adică să fie promulgată”, a explicat Dragoș Pîslaru.

În total, au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe provenind de la partidul POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6 amendamente, iar grupul AUR – 5 amendamente.

Astfel, forma finală a proiectului de lege a fost adoptată și va fi prezentată în Parlament.

Premierul va angaja răspunderea Guvernului asupra proiectului marți, începând cu ora 15:00, în cadrul unei ședințe speciale care va urma celei omagiale dedicate Zilei Naționale de 1 Decembrie, a transmis Dogioiu.

Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul, de această dată având și avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, însă, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, așadar, din acest punct de vedere, nu mai există motiv ca legea pe care își va asuma răspunderea Guvernul să pice la CCR, așa cum s-a întâmplat la prima încercare.

„Data de 1 decembrie este o zi de doliu în istoria națiunii maghiare, fiind ziua în care Transilvania a fost desprinsă de Ungaria. Ceea ce, pentru unii (România, n. red.), înseamnă prilej de bucurie, pentru cealaltă parte, cea maghiară, înseamnă pierdere și doliu”.

Sunt cuvintele directorului general al Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, Gabriella Lezsák, în cadrul unei conferințe care a avut loc luni, la Budapesta, în contextul zilei de 1 decembrie.

Discuția a fost dedicată rolului militarilor secui (așa-numita Divizie Secuiască), în episodul denumit de aceasta „trauma Trianonului”.

„Divizia Secuiască este un simbol al curajului, al dârzeniei și al solidarității”, a spus Lezsák, arătând, mai departe, că este important ca „trauma Trianonului să fie înfățișată tinerilor și publicului actual, într-un mod care să consolideze identitatea”.

Potrivit acesteia, Estul Transilvaniei, care rămăsese, după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, fără o autoritate centrală, a rezistat în fața trupelor române datorită Diviziei Secuiești.

De asemenea, istoricul militar Zoltán Babucs, cercetător la Centrul de Studii Istorice din cadrul Institutului pentru Cercetarea Maghiarilor, a susținut că destrămarea Imperiului Austro-Ungar nu a venit din interior, ci a fost rezultatul politicii militare a Antantei.

Acesta a mai adăugat că guvernul Károlyi „a comis o crimă istorică, impardonabilă” și a subliniat că nu poate fi iertat faptul că, în noiembrie 1918, militarilor întorși de pe front li s-au confiscat armele.

„Acea mică parte de 1,2 milioane de militari maghiari ar fi putut opri trupele de ocupație (române, n. red.) pe care Károlyi le-a lăsat să intre fără să fie tras niciun foc de armă”.

Barna Gottfried, specialist la Institutul și Muzeul de Istorie Militară al Ministerului Apărării din Ungaria, l-a calificat pe Károlyi drept un „politician lipsit de talent și neadecvat”.

El a spus că dispozitivele de ochire au fost demontate de pe tunurile solicitate de unitate, iar secuii au fost nevoiți să cumpere la Budapesta grenade și proiectile de artilerie, în schimbul a trei mii de țigări. Între timp, partea română era pregătită „pentru preluarea Transilvaniei”.

În contrapunct, partea maghiară a fost luată pe nepregătite.

Moderatorul conferinței a spus că Divizia Secuiască a fost prinsă la mijloc, între partea română și ofensiva comuniștilor maghiari, „care vedeau în secui un potențial pericol intern”.

1 decembrie 1918 este ziua în care, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș a proclamat Unirea cu Regatul României.

În Transilvania, decizia politică a fost luată de reprezentanții aleși ai românilor, majoritari, demografic.

În contextul prăbușirii Imperiului Austro-Ungar, popoarele fostului imperiu își formau propriile state naționale (cehii, slovacii, croații, etc…).

De asemenea, românii din Transilvania au profitat de acest context și au decis unirea cu România, un moment vital pentru istoria noastră, pentru că, sub Imperiul Austro-Ungar, aceștia nu aveau reprezentare, cu atât mai puțin putere politică.

Pentru Ungaria, ziua de 1 decembrie este privită ca „zi de doliu”, după cum s-au exprimat participanții la conferința din Budapesta, amintită mai sus, pentru că reprezintă începutul pierderii Transilvaniei.

În mentalul colectiv maghiar, această dată este legată de tragedia națională numită „Trianon” (Tratatul de la Trianon din 1920 a confirmat pierderea Transilvaniei).

Călin Georgescu a criticat dur alegerile parțiale din 7 decembrie, susținând că nu există premisele unui proces electoral corect. În fața Poliției din Buftea, unde s-a prezentat pentru controlul judiciar, el a spus că nu are încredere în organizarea scrutinului.

„Până când frauda cosmică a alegerilor de anul trecut, din luna decembrie, nu va fi sancționată penal și istoric, insist – penal și istoric, nu am niciun motiv să cred că ea nu se va repeta în orice alegeri din țara aceasta. De aceea consider că este inutil și ridicol să discut despre orice fel de alegeri din România”, a declarat acesta.

Georgescu a adăugat că nu susține niciun candidat: „Mă distanțez total de așa-zisele alegeri de pe 7 decembrie și evident de orice candidat. Când alegerile sunt organizate de rândași, nu te poți să te aștepți să fie câștigate de cai. Este imposibil”.

În același context, Călin Georgescu a comentat și situația barajelor cu nivel scăzut al apei și întreruperile de alimentare din ultimele zile:
„Am văzut apa din barajele golite iresponsabil. Când vorbeam de resursele de apă ale României au apărut voci care ridiculizau ce spuneam. Acum sunt faptele: zeci de mii de oameni au rămas fără apă și spitalele sunt închise.”

Fostul candidat a fost întâmpinat de zeci de persoane la sediul Poliției din Buftea. Prezența acestora a creat aglomerație în fața instituției, mulți dintre susținătorii lui afișând mesaje de solidaritate.

Datele apar într-un raport publicat marți de Asociația Industriei Aerospatiale, de Securitate și Apărare din Europa.

Potrivit raportului citat de Bloomberg, creșterea, a patra consecutivă, este rezultatul unor ani de investiții insuficiente, urmate de creșterea bugetelor de la debutul războiului din Ucraina. Ocuparea forței de muncă în acest sector a crescut, de asemenea, cu 8,6%, ajungând la 633.000 de locuri de muncă.

„Trebuie să ne asigurăm că putem continua, ca industrii din domeniul apărării, să sprijinim consolidarea capacităților suverane europene de descurajare și apărare. Și acest lucru nu se poate opri doar pentru că avem un fel de armistițiu și negocieri în curs”, a declarat marți Micael Johansson, președinte al ASD și director general al Saab, potrivit sursei citate.

„Când comparăm europenii cu concurenții, trebuie să ținem cont de faptul că 98% dintre tehnologii sunt disponibile în Europa”, a declarat reporterilor secretarul general al ASD, Camille Grand. „Apărarea europeană este perfect capabilă, pe termen mediu și lung, să-și satisfacă propriile nevoi”, a mai spus acesta, potrivit Bloomberg.

Statele membre ale UE și-au mărit considerabil cheltuielile pentru apărare de când Rusia a invadat Ucraina. Ca urmare, statele membre au cheltuit 343 de miliarde de euro pentru apărare anul trecut, față de 251 de miliarde de euro în 2021, potrivit Euronews.

Propunerea pentru următorul buget pe șapte ani al blocului reflectă această creștere considerabilă, cu 131 de miliarde de euro alocate apărării, față de aproximativ 10 miliarde de euro în bugetul 2021-2027.