MediaFax.ro

Mediafax

„Este cel puţin absurd să ai o indemnizaţie unde mergi odată pe lună la un CA şi-i mai mare decât salariul preşedintelui”, a declarat Grindeanu, la Insider Politic de la Prima TV.

Grindeanu s-a declarat de acord cu plafonarea acestor venituri, dar nu a spus la ce nivel ar trebui să fie stabilit plafonul.

Declaraţia vine în contextul în care Ilie Bolojan a anunţat măsuri nepopulare, inclusiv concedieri şi creşteri de taxe, pentru a redresa economia.

Grindeanu susţine că România nu este „pe marginea prăpastiei” economic: „toată această imagine care se proiectează acum sigur nu e una roz, dar nici nu suntem într-o perioadă de dinaintea apocalipsei”.

Preşedintele interimar al PSD explică întârzierea măsurilor economice prin faptul că „de un an de zile suntem în alegeri de toate tipurile” şi a negat informaţiile despre intrarea României în recesiune în primul trimestru, calificându-le drept „false”.

Articolul Grindeanu: Există membri în CA care câştigă mai mult decât preşedintele României apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele două românce au câștigat proba de dublu rame feminin cu un nou record european de 06:49.18.

Sportivele au reușit o cursă extraordinară în prima finală cu participare românească de la aceste campionate.

Recordul european stabilit de duo-ul român confirmă forma excelentă a echipei feminine de canotaj, care continuă tradiția de succes a țării noastre în acest sport.

Articolul Aur pentru România! Două românce au câștigat aurul la Europenele de canotaj cu record european apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Eu pot să vă spun ce am făcut eu la Ministerul Transporturilor”, a răspuns Grindeanu, la Prima TV.

Liderul PSD a explicat că la cele 52 de unități din subordinea ministerului – companii, regii, spitale, CFR – a aplicat legea guvernanței corporative prin concursuri externe.

„Aproape în toate am aplicat legea 109. Concursurile sunt organizate de noi, dar e o chestiune externă”, a spus Grindeanu, insistând că „au venit oameni care n-au legătură cu pile, cunoștințe și relații, tocmai prin aceste concursuri”.

În altă ordine de idei, întrebat ce impresie i-a lăsat Nicușor Dan, dacă își dorește ca PSD să intre la guvernare sau mai degrabă un guvern fără PSD, Grindeanu a răspuns: „Nu aș vrea să fac evaluări de tipul ăsta, dar pot să vă spun că a ascultat soluțiile pe care le-am propus noi pe partea fiscală, pe partea economică și ăsta e un lucru foarte bun”.

Articolul Sunt partidele dispuse să renunțe la pile? Răspunsul dat de Sorin Grindeanu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anna Anerfalt, care conduce o distilerie lângă Stockholm, va putea în sfârșit să vândă gin și whisky vizitatorilor. Dar primul lucru pe care va trebui să-l facă este să îi avertizeze despre pericolele alcoolului – e obligatoriu prin lege, notează Reuters.

„Întregul eveniment trebuie să înceapă cu un avertisment privind riscurile consumului de alcool”, explică ea, acceptând condiția. Oricum, nu se așteaptă la mari schimbări: „Fiecare vizitator are dreptul să cumpere doar o sticlă”.

Regulile sunt foarte restrictive. Distileriile pot vinde maxim o sticlă de 0,7 litri per persoană, doar după un tur plătit, între orele 10-20. Podgoriile și microberăriile pot vinde maximum 3 litri. Vânzările sunt permise doar când Systembolaget – magazinele de alcool de stat – e deschis, deci nu seara, nu sâmbăta după-amiaza, nu duminica.

Impactul va fi minimal: un raport guvernamental estimează o creștere de doar 200.000 de litri pe an în toată țara, mai puțin de 1% din vânzările Systembolaget.

Suedezii sunt obsedați de controlul alcoolului din 1922, când au votat cu o mică majoritate împotriva prohibiției. Organizația Mondială a Sănătății laudă politicile nordice stricte – printre cele mai mari taxe din Europa – care mențin consumul scăzut.

Chiar și această mică schimbare stârnește controverse. „Creșterea consumului de alcool duce la mai multe probleme sociale”, spune Alexander Ojanne de la consiliul din Stockholm.

Teama cea mai mare e că Uniunea Europeană ar putea cere schimbări și mai mari. Suedia a obținut o derogare pentru monopolul său când a aderat în 1995, dar Lucas Nilsson de la organizația de temperanță IOGT-NTO se teme: „În cele din urmă, acest lucru ar putea însemna că va trebui să desființăm Systembolaget”.

Scopul oficial e să stimuleze turismul și producătorii artizanali. Guvernul va evalua legea după șase ani să vadă dacă experimentul a mers prea departe.

Articolul Suedia sparge monopolul asupra alcoolului după 100 de ani, dar cu condiții stricte apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Doar o treime dintre aceste țări calculează câte emisii produc armatele lor. Germania, Olanda, Grecia și Marea Britanie spun că „contribuie” la obiectivele naționale de reducere a emisiilor, dar nu și-au stabilit ținte concrete pentru sectorul militar, relatează The Guardian.

Cercetătorii estimează că armatele lumii sunt responsabile pentru 5,5% din emisiile globale – mai mult decât aviația civilă, dar mai puțin decât industria oțelului. Problema e că tratatele internaționale nu obligă guvernele să raporteze aceste emisii militare.

„Obiectivul nostru principal rămâne menținerea păcii. Protecția climei nu trebuie să se facă în detrimentul performanței sistemelor de armament”, a declarat un purtător de cuvânt german, rezumând perfect dilema europeană.

Ironia este că schimbările climatice sunt considerate un risc grav pentru securitatea Europei, dar sectorul care ar trebui să ne protejeze evită să își asume responsabilitatea pentru propriile emisii.

Unele țări încearcă compromisuri ciudate: Belgia vrea infrastructură neutră climatic până în 2040, dar nu zice nimic despre tancuri și avioane. Portugalia promite neutralitate doar pentru „ctivitățile de sprijin”, recunoscând că înlocuirea armamentului e „mposibilă economic”.

Cheltuielile militare europene au crescut cu 17% anul trecut, ajungând la 693 miliarde de dolari. Reînarmarea, accelerată de războiul din Ucraina și incertitudinea legată de sprijinul american, riscă să facă și mai dificilă decarbonizarea armatelor. Austria, care vrea neutralitate climatică până în 2040, recunoaște că a făcut progrese la clădiri – panouri solare, pompe de căldură – dar „reducerea emisiilor în mobilitatea militară rămâne o provocare majoră”.

Activiștii avertizează că sectorul militar rămâne mult în urmă față de alte domenii ale economiei la capitolul reducerii emisiilor. Provocarea pentru Europa e să se apere fără să distrugă și mai mult planeta pe care o protejează.

Articolul Din 30 de țări europene doar două vor armată fără emisii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cei doi astronauți au călătorit într-un zbor de testare în iunie 2024, care ar fi trebuit să dureze opt zile. Din cauza unor probleme tehnice, cei doi au ajuns să rămână în spațiu timp de aproape 10 luni.

„Andocarea era imperativă”, a declarat Wilmore pentru BBC, la două luni după ce el și Williams s-au întors pe Pământ. „Dacă nu reușeam să ne andocăm, am fi fost capabili să ne întoarcem? Nu știam”.

La momentul zborului, prima provocare întâmpinată a fost să se ancoreze cu succes și în siguranță la ISS. Au reușit să facă asta abia după ce Centrul de control al misiunii de la sol i-a ajutat să repornească propulsoarele navei.

Wilmore a declarat că posibilitatea de a nu mai vedea niciodată Pământul „ne-a trecut cu siguranță prin minte”.

Cei doi astronauți trebuiau să revină pe Pământ cu Starliner, însă această variantă a fost considerată un risc care nu merita asumat, având în vedere că cei doi puteau fi aduși înapoi de SpaceX.

După luni de experimente, Williams și Wilmore s-au întors pe Pământ în acest an, pe 18 martie.

Articolul „Ne-a trecut cu siguranță prin minte”. Astronauții care au stat în spațiu timp de nouă luni nu știau dacă vor reuși să revină pe Pământ apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Imaginile dramatice din Elveția au arătat un nor uriaș de gheață care s-a năpustit pe versantul muntelui, distrugând în mare parte localitatea. Evacuarea celor 300 de locuitori cu o săptămână înainte a evitat victime în masă, deși o persoană rămâne dispărută, conform AFP.

Deși rolul schimbărilor climatice în cazul specific al Blatten urmează să fie investigat, impactul asupra criosferei mondiale este evident. „Schimbările climatice vor avea repercusiuni din ce în ce mai mari asupra societăților care trăiesc în apropierea ghețarilor”, a declarat Ali Neumann de la Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare.

Asia se confruntă cu provocări deosebite în acest domeniu. Multe țări asiatice, în special din Himalaya, nu dispun de resurse pentru monitorizarea ghețarilor la nivelul Elveției. Doar două treimi din țările din Asia și Pacific au sisteme de avertizare timpurie, iar cele mai puțin dezvoltate au cea mai slabă acoperire.

Disparitatea este evidentă în statistici: în timp ce numărul mediu de victime pe dezastru este de 189 la nivel mondial, în Asia și Pacific ajunge la 338. Ghețarii din Himalaya, care furnizează apă pentru aproape două miliarde de oameni, se topesc accelerat, creând lacuri periculoase care pot provoca inundații devastatoare.

„În Elveția, locuitorii au fost evacuați cu câteva zile înainte, aici nu am avut nici măcar câteva secunde”, a relatat activista nepaleză Tashi Lhazom despre o alunecare recentă de teren care a afectat satul Til.

Un potop de milioane de metri cubi de gheață, noroi și rocă s-a prăbușit miercuri de pe munte peste satul elvețian Blatten. Aproape toate casele au fost distruse, iar cele care au rămas în picioare au fost inundate.

Cei 300 de locuitori ai satului fuseseră evacuați încă la începutul lunii mai, după ce au apărut primele semne ale dezastrului.

Articolul Prăbușirea ghețarului din Elveția indică riscuri tot mai mari pentru alte țări apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Dacă este vorba despre arme nucleare, da, și noi considerăm acest tip de armament inacceptabil”, a afirmat Araghchi, adăugând că Iranul este de acord cu SUA și alte țări occidentale „în această privință”. Totuși, el a subliniat că „nu au dreptul să priveze poporul iranian de drepturile sale. Energia nucleară este un drept de necontestat al poporului iranian.”

Anterior, președintele american Donald Trump a afirmat că administrația sa este „destul de aproape” de încheierea unui acord cu Iranul, dar a insistat că orice înțelegere trebuie să garanteze că Iranul nu va dezvolta niciodată arme nucleare și să permită inspectorilor americani acces la siturile nucleare ale țării, condiție pe care Teheranul a declarat că ar putea să o accepte, scrie baha.

Acordul semnat între Iran și puterile mondiale (SUA, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia și China), cunoscut sub numele de JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), prevedea reducerea programului nuclear al Iranului în schimbul ridicării unor sancțiuni economice.

În 2018, președintele Donald Trump a retras SUA din JCPOA, susținând că acordul nu este suficient de strict și nu limitează influența regională a Iranului. Ulterior, SUA au reimpus sancțiuni dure împotriva Iranului.

Iranul a răspuns treptat prin reluarea unor activități nucleare interzise de acord (îmbogățirea uraniului la niveluri mai ridicate, instalarea de centrifuge avansate etc.). Cu toate acestea, Teheranul susține constant că programul său nuclear are scopuri strict pașnice.

Negocierile indirecte între Iran și SUA, mediate de țări europene sau figuri diplomatice (precum reprezentanți ai ONU sau UE), continuă în vederea reluării acordului nuclear sau încheierii unei noi înțelegeri.

Articolul Ministrul iranian de Externe: Armele nucleare sunt inacceptabile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetarea relevă că vârsta influențează modul în care se manifestă această afecțiune la cei mici.

Bebelușii sub doi ani cu Covid lung au mai multe șanse să aibă probleme de somn, să fie neliniștiți, să aibă apetit scăzut, nas înfundat și tuse.

În schimb, copiii cu vârste între trei și cinci ani tind să dezvolte tuse uscată și oboseală în timpul zilei, scrie The Economic Times.

„Copiii cu aceste simptome au adesea o stare generală de sănătate mai slabă, o calitate de viață redusă și întârzieri în dezvoltare”, a explicat Tanayott Thaweethai, co-autor al studiului de la Massachusetts General Hospital.

Cercetătorii au analizat 472 de bebeluși și 539 de copii preșcolari, dintre care 278 de bebeluși și 399 de preșcolari avuseseră anterior Covid-19.

Printre cei cu istoric de infecție, 14% dintre bebeluși și 15% dintre preșcolari au fost identificați cu Covid lung.

Cercetările anterioare au arătat că adolescenții prezintă simptome mai asemănătoare cu ale adulților, cum ar fi pierderea mirosului și gustului, oboseala și durerea fizică.

Studiul a fost publicat în Journal of the American Medical Association Pediatrics.

Articolul Studiu: Copiii mici cu Covid lung au simptome diferite față de adolescenți apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

După o vizită la fața locului, ministrul a confirmat că au fost aprobate fonduri în valoare de peste 13 milioane de lei pentru lucrările de urgență.

Banii vor fi destinați reparării geomembranei instalate anul trecut (2,2 milioane lei), regularizării și betonării a 1.375 metri din albia râului Corund (10 milioane lei) și studiului pentru deschiderea unei albii secundare de 270 metri (1 milion lei).

„Salina Praid nu este doar un obiectiv turistic, ci o sursă importantă de locuri de muncă pentru comunitatea locală”, a declarat Ivan, subliniind urgența reluării activității în condiții de siguranță.

„La prima evaluare făcută de colegii mei ar fi nevoie pentru SALROM undeva de o sumă de circa 130 de milioane de lei pentru a devia integral cursul acestui pârâu, pentru a folosi niște pompe de foarte mare capacitate și a prelua apa din subteran și după asta de a aduce la starea inițială și de a consolida pereții acestei galerii”, a declarat ministrul, aflat sâmbătă la Praid.

Acolo este așteptat și președintele Nicușor Dan, la invitația lui Kelemen Hunor.

Duminică vor ajunge acolo și ministrul Mediului, Mircea Fechet, și Cătălin Predoiu, prim-ministru interimar.

La Praid, salina a fost închisă pe 28 mai 2025 după ce râul Corund a străpuns albia și s-a infiltrat în salină, debitul pârâului crescând de peste o sută de ori comparativ cu nivelul normal din cauza ploilor torențiale. Joi seara, mai multe persoane s-au adunat în fața Salinei Praid. Proprietari de pensiuni sau doar localnici, oamenii au spus că se știa de ani de zile că există infiltrații în salină, dar nu s-au luat măsuri.

Salina Praid este în proprietatea și administrarea exclusivă a S.C. Salrom SA, companie de stat responsabilă pentru lucrările și investițiile din perimetrul minier.

Articolul Măsuri urgente pentru redeschiderea Salinei Praid după inundații. Au fost aprobate fonduri de peste 13 milioane de lei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Publicul este așteptat cu o nouă experiență și un show de apă, muzică și lumini, sub tema „Galaxia Filmelor Legendare”, care interpretează povești cinematografice celebre, printr-un mix de tehnologie și artă, transformând Piața Unirii într-un adevărat punct de atracție culturală și turistică.

Un moment special este pregătit pentru această seară, astfel că un show impresionant de drone va anima cerul Bucureștiului și va da viață unor figuri inspirate din filme emblematice, precum Star Wars”, „Harry Potter”, „Pirații din Caraibe”, „Veronica” sau „Ciuleandra”.

Spectacolul de drone va fi reluat și în datele de 14 iunie și 5 iulie.

Jocurile de apă și lumini de la Fântânile Urbane sunt programate săptămânal în perioada 23 mai – 28 septembrie 2025, în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, au o durată de aproximativ 45 de minute, iar accesul în zonă se va face după următorul program:

În lunile mai și august 2025: între orele 20:30 – 22:30 | show-ul începe la ora 21:00

În lunile iunie și iulie 2025: între orele 21:00 – 23:00 | show-ul începe la ora 21:30

În luna septembrie 2025: între orele 19:30 – 21:30 | show-ul începe la ora 20:00.

Accesul publicului este gratuit, iar în zilele în care au loc spectacole, traficul rutier va fi restricționat pe Bulevardul Unirii, segmentul cuprins între Bulevardul Dimitrie Cantemir și Splaiul Independenței (zona fântânilor).

Vineri seara, Apa Nova a anulat spectacolul „Simfonia Apei” din cauza codului portocaliu de ploi emis de meteorologi pentru aceeași zi.

Articolul Spectacolele Simfonia Apei au loc în această seară, 31 mai, conform programului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oprea susține că discuția despre deficitul bugetar polarizează tot mai mult societatea: „Din păcate, aceasta are loc într-un context în care taberele cu opinii contrare sunt deja bine definite, iar dialogul real devine imposibil. Puțini mai au răbdarea de a asculta argumente, pentru că, în mintea lor, cunosc deja răspunsul și dețin singura soluție corectă. Am cunoscut ambele lumi — și mediul privat, și pe cel de stat. Am fost antreprenor între 1990 și 2012, iar din acel moment am activat în serviciul public. Am condus companii și instituții, căutând mereu să motivez echipele și să obțin rezultate. Din această perspectivă, spun cu convingere: cele două sisteme nu sunt antagonice. Dimpotrivă, sunt părți ale aceluiași întreg, care nu poate funcționa dacă una dintre ele este ignorată sau demonizată”, a scris fostul ministru pe Facebook.

Oprea susține că antreprenorii, în marea lor majoritate, s-au format în sistemul public de educație din România. La fel și oamenii din echipele lor, alături de care construiesc afaceri de succes: „Cu toții – fie că lucrează în privat sau în sistemul public – beneficiază de sistemul de sănătate românesc, care funcționează din fonduri publice, inclusiv pentru furnizorii privați. Contribuim cu toții la acest sistem și ar trebui să avem toți dreptul să-l accesăm. Știu cât de mult se muncește în ambele medii. Cunosc exemple de oameni dedicați și în sistemul de stat, și în cel privat. La fel cum, din păcate, există și exemple de ineficiență în ambele părți. Tocmai de aceea, generalizările sunt periculoase și, în cele din urmă, toxice. Ele nu fac decât să adâncească faliile din societate. Nu toți bugetarii sunt leneși. Nu toți antreprenorii sunt hoți. Sunt doar două dintre etichetele care circulă, nedrept, și care împiedică un dialog real și onest”.

În opinia lui Radu Oprea, măsurile pe care le va adopta noul guvern trebuie să urmărească trei direcții clare: reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și susținerea investițiilor. Nu mai este timp pentru studii de impact, dar trebuie să existe timp pentru dialog. Între cei prezenți la masa deciziilor – la Cotroceni sau în alte foruri – și reprezentanții societății: mediul de afaceri, dar și sindicatele.

„Va fi dificil să găsim un echilibru. Sunt patru partide la aceeași masă, fiecare cu propriile priorități. Dar de maturitatea și echilibrul cu care vom gestiona această criză depinde ritmul în care societatea românească se va putea vindeca”, arată acesta.

Articolul Fostul ministru al Economiei, Radu Oprea, despre negocieri: Va fi dificil să găsim un echilibru apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Vor fi bine. Totul va fi bine. Vrem doar să verificăm studenții pe care îi avem”, a spus Trump reporterilor, adăugând că măsura se aplică tuturor universităților.

Declarația vine după ce secretarul de stat Marco Rubio a promis miercuri să revoce „în mod agresiv” vizele studenților din China. Rubio a anulat deja mii de vize, în mare parte din cauza implicării studenților în activități critice la adresa ofensivei israeliene din Gaza, dar și pentru încălcări minore ale codului rutier.

Administrația Trump se află într-o dispută cu mediul academic, în special cu Harvard, cerând universității să furnizeze o listă cu studenții care prezintă interes pentru guvern – lucru pe care aceasta a refuzat să îl facă.

„Nu știu de ce Harvard nu ne dă lista. Se întâmplă ceva, pentru că nu vor să dea lista pentru că pe ea se află nume care se presupune că sunt destul de neplăcute”, a declarat Trump.

La ceremoniile de absolvire din această săptămână, președintele Universității Harvard, Alan Garber, a fost ovaționat când a cerut universităților să rămână „ferme” în război împotriva măsurilor administrației Trump.

Tonul mai moderat al președintelui vine după ce joi un judecător a prelungit blocarea temporară a încercării lui Trump de a împiedica Harvard să înscrie studenți internaționali.

„Vrem oameni care să iubească țara noastră, să aibă grijă de ea și să o prețuiască”, a explicat Trump poziția sa.

Studenții internaționali reprezintă puțin sub 6% din populația universitară din SUA, mult sub Marea Britanie unde procentul este de 25%, anunță AFP.

Articolul Trump îi liniștește pe studenții chinezi din SUA după ce Rubio a anulat mii de vize apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Scărpinatul de coaja arborilor este amuzant, dar în același timp este un gest cât se poate de practic și are un dublu rol pentru urși.

În primul rând, îi scapă de paraziți și, în același timp, își marchează teritoriul, ceilalți urși simțind imediat, cu simțul lor olfactiv foarte dezvoltat, mirosul lăsat pe arbori.

Urșii au habitatul în pădurile întinse de munte și cele dese din zonele deluroase. În căutarea hranei, urșii fac deplasări lungi, folosindu-și toate simțurile, în special cel olfactiv, foarte dezvoltat. Urșii au centrul mirosului din creier de cinci ori mai dezvoltat decât cel al omului și mii de receptori ai mirosului în zona foselor nazale. Hrana lor este predominant vegetală, dar se hrănesc și cu pești, cervide, mamifere mici, până la păsări sau ouă de păsări și insecte.

Direcția Silvică Caraș-Severin administrează o suprafață de circa 350.000 de hectare de păduri prin intermediul a 17 ocoale silvice. Ocolul Silvic Teregova administrează circa 25.000 de hectare.

Articolul Un adevărat urs Baloo face un spectacol de zile mari într-o pădure a Ocolului Silvic Teregova apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat sâmbătă că Beijingul „se pregătește în mod credibil să utilizeze potențial forța militară” în încercarea de a reordona echilibrul de putere în regiunea Indo-Pacific, scrie Deutsche Welle.

Avertismentul a fost făcut de Hegseth în cadrul Dialogului Shangri-La, principalul forum de apărare din Asia, care are loc în Singapore.

Armata Chinei „face repetiții pentru o confruntare reală”, a declarat șeful Pentagonului, subliniind modul în care regiunea Indo-Pacifică a fost o prioritate pentru administrația lui Donald Trump.

„Nu avem de gând să o îndulcim – amenințarea pe care o reprezintă China este reală. Și ar putea fi iminentă”, a spus Hegseth.

Șeful Pentagonului a făcut apel la aliații asiatici să își majoreze propriile cheltuieli de apărare, subliniind că „descurajarea nu este ieftină”.

„Este puțin greu de crezut… că spun acest lucru, dar datorită președintelui Trump, aliații asiatici ar trebui să se uite la țările din Europa pentru un nou exemplu”, a declarat Hegseth, subliniind promisiunile membrilor NATO de a se îndrepta spre obiectivul cerut de Trump de 5% din PIB pentru apărare.

Președintele chinez Xi Jinping a ordonat Armatei Populare de Eliberare să fie capabilă să cucerească Taiwanul până în 2027. Potrivit Reuters, Beijingul a promis „reunificarea” cu insula democratică și guvernată separat, inclusiv prin forță dacă este necesar. China a intensificat presiunea militară și politică pentru a-și afirma aceste pretenții, inclusiv prin creșterea intensității jocurilor de război în jurul Taiwanului.

Articolul Șeful Pentagonului avertizează despre amenințarea iminentă a Chinei. Face apel la aliații asiatici să-și majoreze cheltuielile de apărare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cifra a crescut constant: 2 miliarde la sfârșitul lui martie și 3 miliarde la sfârșitul lui mai. Această rată de creștere în doar cinci luni este fără precedent în industria software, spun analiștii.

„Am analizat IPO-urile a peste 200 de companii de software cotate la bursă și această rată de creștere nu s-a mai înregistrat niciodată”, declară Alex Clayton de la Meritech.

Spre comparație, Snowflake a avut nevoie de șase trimestre să crească de la 1 la 2 miliarde de dolari.

Cea mai mare parte a veniturilor Anthropic vine din vânzarea modelelor de IA către alte companii, iar un factor cheie este generarea de cod. Startup-ul din San Francisco, susținut de Alphabet și Amazon, este cunoscut pentru IA care excelează în programarea computerelor.

Această specialitate diferențiază Anthropic de concurenți, în timp ce multe întreprinderi încă experimentează cu IA în loc să o implementeze pe scară largă.

Rivalul OpenAI estimează venituri totale de peste 12 miliarde de dolari pentru 2025, în creștere de la 3,7 miliarde anul trecut. Însă cei doi rivali par să aleagă strategii diferite: OpenAI se orientează către consumatori prin ChatGPT, în timp ce Anthropic se concentrează pe piața business.

La consumatori, chatbotul Claude al Anthropic are doar 2% din traficul ChatGPT, potrivit Similarweb. Însă în lumea afacerilor, creșterea pare mult mai promițătoare.

Anthropic, fondată în 2021 de foști angajați OpenAI, a strâns 3,5 miliarde de dolari la începutul anului și este evaluată la 61,4 miliarde de dolari. OpenAI este cotată la 300 de miliarde de dolari, informează Reuters.

Articolul Anthropic explodează: Venituri de 3 miliarde de dolari pe an apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Măsura vine la mai puțin de un an după ce boxerul algerian a câștigat aurul la Jocurile Olimpice de la Paris, în contextul unei controverse privind eligibilitatea pe criteriul de gen.

„Imane Khelif nu va putea participa la categoria feminină la niciun eveniment mondial de box până când nu va fi supusă unui test genetic de determinare a sexului”, a declarat World Boxing într-un comunicat citat de Reuters.

Federația a scris deja Federației Algeriene de Box că Khelif nu va fi autorizată să participe la Cupa Eindhoven Box din 5-10 iunie fără acest test.

Toți sportivii peste 18 ani vor trebui să facă un test genetic PCR prin prelevare nazală, bucală, salivă sau sânge. Testul detectează gena SRY care relevă prezența cromozomului Y, indicator al sexului biologic.

Sportivii cu cromozom Y vor concura la categoria masculină, iar cei fără cromozom Y la categoria feminină. Regulile se aplică și cazurilor de dezvoltare sexuală diferită (DSD).

World Boxing, care va supraveghea boxul la Jocurile Olimpice din 2028 după obținerea recunoașterii provizorii de la CIO, spune că măsura urmărește „protejarea sportivilor din sporturile de luptă având în vedere riscurile fizice asociate boxului olimpic”.

La campionatele mondiale din 2023, Khelif fusese descalificată de IBA după un test care o declara ineligibilă să lupte ca femeie. Însă IBA și-a pierdut recunoașterea olimpică din cauza problemelor de guvernanță, iar CIO a autorizat-o pe Khelif să concureze la Paris.

În martie, campioana și-a exprimat hotărârea să-și apere titlul la Los Angeles 2028.

Articolul World Boxing o obligă pe campioana olimpică Imane Khelif să facă test genetic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Documentul analizează 63 de proiecte din șase țări care au primit împreună peste 1 miliard de euro, relevând o „înțelegere scăzută” a drepturilor fundamentale în UE. Printre exemple se numără locuințe segregate pentru romi, instituții rezidențiale pentru copii cu dizabilități și centre de detenție pentru solicitanții de azil, relatează The Guardian.

În România, o instituție pentru copii cu dizabilități a primit 2,5 milioane de euro, deși copiii erau separați de familii, în loc să primească sprijin acasă. De asemenea, au fost construite locuințe sociale pentru romi din containere maritime la marginea unui oraș, departe de serviciile publice și fără izolație termică adecvată.

„Ce ne-am dori să vedem sunt investiții în educația incluzivă, cum ar fi școli accesibile și profesori de sprijin care permit copiilor să frecventeze școli obișnuite”, a declarat Ines Bulic de la Rețeaua Europeană pentru Viață Independentă.

În Grecia, școli segregate pentru persoane cu dizabilități și centre de primire izolate pentru refugiați au fost, de asemenea, finanțate cu bani europeni.

„Acesta este doar vârful icebergului”, avertizează Bulic, considerând „inacceptabil” ca fondurile cetățenilor europeni să amplifice discriminarea.

Comisia Europeană a declarat că examinează concluziile raportului și că „nu finanțează nicio organizație care nu respectă pe deplin drepturile fundamentale”, având mijloace de a înceta cooperarea și recupera banii dacă este necesar.

Raportul a fost publicat strategic înainte de planificarea următorului buget UE din 2028, autorii cerând includerea vocilor marginalizate în procesul decizional pentru a transforma fondurile într-un „antidot împotriva ascensiunii naționalismului și politicilor extremiste”.

Articolul Peste 1 miliard de euro din fondurile UE, folosiți pentru proiecte care discriminează apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Denumit 2017 OF201, obiectul face parte dintr-o categorie numită obiecte transneptuniene care orbitează în jurul Soarelui la o distanță mai mare decât cea a planetei Neptun. Pentru a parcurge o singură orbită în jurul Soarelui, acest obiect are nevoie de 25.000 de ani, comparativ cu 365 de zile pentru Pământ.

Cercetătorii au numit-o unul dintre cele mai îndepărtate obiecte vizibile din sistemul nostru solar și au afirmat că existența sa indică faptul că o întindere vastă de spațiu dincolo de cea mai îndepărtată planetă, Neptun, și o regiune numită Centura Kuiper ar putea să nu fie pustie, așa cum s-a crezut mult timp. Centura Kuiper este populată de numeroase corpuri înghețate, scrie Reuters.

Cei care au făcut această descoperire au declarat că 2017 OF201 a fost identificată în observațiile telescoapelor din Chile și Hawaii care s-au întins pe parcursul a șapte ani. „Este potențial suficient de mare pentru a fi calificată drept planetă pitică. Orbita sa este foarte largă și excentrică”, a spus, pentru sursa citată, astrofizicianul Sihao Cheng de la Institute for Advanced Study din Princeton, New Jersey.

Dimensiunea sa este estimată a fi puțin mai mică decât Ceres, care este cea mai mică dintre cele cinci planete pitice recunoscute ale sistemului solar. Cu toate acestea, întrucât se află la o distanță prea mare pentru a fi studiată mai în detaliu. „Nu cunoaștem încă forma. Din păcate, este prea departe și este puțin dificil să o rezolvăm cu telescoapele. Compoziția sa este încă total necunoscută, dar probabil similară cu a altor corpuri înghețate”, a spus Cheng.

Articolul O nouă descoperire? O posibilă nouă planetă pitică, reperată aproape de marginea sistemului solar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Dacă Bulgaria aderă la zona euro, va fi ca și cum s-ar urca pe Titanic”, a declarat Nikolai Ivanov, un fost oficial guvernamental, la un protest recent pentru menținerea monedei naționale lev.

De la începutul anului, opozanții adoptării euro au lansat demonstrații și cer organizarea unui referendum, în contextul unei campanii masive de dezinformare. Multe dintre persoanele care protestează flutură steaguri rusești, iar retorica anti-UE a căpătat din nou amploare.

Amintirile crizei economice din 1996-1997, când 14 bănci au dat faliment și inflația a depășit 300%, alimentează temerile populației. „Săracii se tem să nu devină și mai săraci”, explică Boriana Dimitrova, directorul institutului de cercetare Alpha Research.

Președintele pro-rus Rumen Radev a cerut în mai organizarea unui referendum pe această temă, acuzând guvernul că nu a luat măsurile necesare pentru a-i proteja pe „cei mai vulnerabili” de șocul adoptării euro. O treime din bulgari se confruntau anul trecut cu riscul sărăciei, conform datelor Eurostat.

Dezinformarea răspândită pe rețelele sociale susține că „Bruxelles-ul va confisca economiile pentru a finanța Ucraina”. În orașele mici și zonele rurale, mulți locuitori nu au călătorit niciodată în străinătate și nu sunt obișnuiți cu tranzacțiile internaționale.

În schimb, în Sofia și marile orașe, populația mai tânără, mai educată și mai înstărită vede adoptarea euro ca pe un pas logic în procesul de integrare europeană. Instituțiile și băncile sunt deja pregătite, iar designul monedelor a fost ales – moneda de doi euro va avea inscripția „Dumnezeu să protejeze Bulgaria”, transmite AFP.

Articolul Bulgaria se pregătește să adopte euro în iunie, cetățenii protestează apare prima dată în Mediafax.