Dacă am putea călători în Grecia antică și am încerca să-l găsim pe Homer, prima problemă ar fi să stabilim în ce secol trebuie să-l căutăm. Spre deosebire de alți autori ai Antichității, despre care există informații biografice, inscripții sau mărturii relativ apropiate de perioada în care au trăit, Homer nu a lăsat în urmă niciun document care să-i confirme existența.
Cei mai mulți specialiști situează formarea marilor epopei homerice în jurul secolelor VIII–VII î.Hr. Asta înseamnă că, dacă Homer a fost o persoană reală, ar fi trăit cu aproximativ 2.700–2.800 de ani în urmă. Dar nici această datare nu reprezintă o certitudine absolută. Cercetătorii discută în continuare despre momentul în care poemele au primit forma cunoscută astăzi și despre felul în care au fost transmise înainte de a fi fixate în scris.
Mai există un detaliu spectaculos. Homer ar fi povestit despre evenimente petrecute cu multe secole înaintea propriei epoci. Războiul Troian, fundalul „Iliadei” și punctul de plecare al aventurilor din „Odiseea”, este asociat în mod tradițional cu sfârșitul epocii bronzului, în jurul secolelor XIII–XII î.Hr.
Cu alte cuvinte, pentru Homer, lumea lui Ulise era deja o lume veche. Poetul ar fi descris eroi, arme, palate și obiceiuri aparținând unui trecut îndepărtat, combinând amintiri transmise din generație în generație cu elemente ale societății în care trăia.
Este unul dintre motivele pentru care „Odiseea” fascinează și astăzi. Nu este doar povestea unui om care încearcă să ajungă acasă, ci și o fereastră către felul în care grecii antici își imaginau propriul trecut.
Șapte orașe se certau pentru Homer. Poetul ar fi putut proveni din Turcia de astăziDacă data nașterii lui Homer este necunoscută, nici locul în care a venit pe lume nu poate fi stabilit cu certitudine. În Antichitate, mai multe orașe grecești revendicau onoarea de a fi patria marelui poet.
O tradiție celebră vorbește despre șapte orașe care își disputau originea lui Homer. Printre acestea se numărau Smirna, actualul İzmir din Turcia, și insula Chios, aflată în Marea Egee. Listele diferă însă de la o sursă antică la alta, ceea ce arată cât de neclară era biografia poetului chiar și pentru oamenii care trăiau cu peste două milenii în urmă.
Ipoteza unei origini ioniene este una dintre cele mai importante. Ionia era regiunea de pe coasta vestică a Asiei Mici, locuită de comunități grecești, unde cultura și comerțul înfloriseră în perioada arhaică. Limba epopeilor homerice conține numeroase elemente ioniene, alături de forme eoliene și expresii provenite din tradiții poetice mai vechi.
Prin urmare, este posibil ca omul pe care îl numim Homer să fi provenit din lumea greacă aflată pe teritoriul Turciei actuale. Dar ar fi greșit să spunem că era turc în sensul modern al cuvântului. Vorbim despre o epocă în care populațiile și identitățile politice ale regiunii erau complet diferite de cele de astăzi.
De ce își revendicau atâtea orașe originea poetului? Pentru că numele lui Homer devenise un simbol al prestigiului cultural. A fi considerat locul de naștere al autorului „Iliadei” și „Odiseei” reprezenta o onoare extraordinară.
Paradoxal, cu cât faima poetului creștea, cu atât biografia sa devenea mai greu de separat de legende.
Homer era orb? Legenda care a supraviețuit aproape 3.000 de aniAtunci când ne gândim la Homer, ne imaginăm aproape automat un bătrân cu barbă, cu ochii închiși, care recită versuri în fața unei mulțimi. Așa apare în numeroase sculpturi, picturi și reprezentări realizate de-a lungul secolelor.
Problema este că niciuna dintre aceste imagini nu reprezintă un portret autentic. Nu avem dovezi că cineva care l-a cunoscut pe Homer i-ar fi descris înfățișarea. Imaginea poetului orb provine din tradiții dezvoltate ulterior.
Unul dintre motivele pentru care această legendă a devenit atât de puternică se găsește chiar în „Odiseea”. În cântul al VIII-lea apare Demodocos, un cântăreț orb de la curtea regelui Alcinoos. El interpretează povești despre Războiul Troian, iar cântecele sale îl emoționează profund pe Ulise.
Unii interpreți au văzut în Demodocos un posibil autoportret literar al lui Homer. Poetul ar fi putut introduce în propria operă imaginea unui cântăreț orb, respectat pentru talentul său extraordinar.
O altă sursă a legendei este un pasaj din „Imnul homeric către Apollo”, în care apare un cântăreț orb din Chios. Totuși, faptul că imnul a fost transmis sub numele lui Homer nu demonstrează că poetul l-a compus sau că descrierea se referă la el.
Pentru oamenii Antichității, orbirea putea avea și o semnificație simbolică. Poetul lipsit de vedere fizică era imaginat ca un om înzestrat cu o capacitate extraordinară de a înțelege lumea, de a păstra memoria trecutului și de a transmite poveștile eroilor.
Adevărul este însă mult mai simplu: nu știm dacă Homer era orb. Este posibil să fi fost, dar nu există dovezi istorice care să confirme această afirmație.
Homer nu ar fi scris niciodată „Odiseea” cu mâna lui. Cum se transmiteau 12.000 de versuri?Una dintre cele mai surprinzătoare ipoteze privind viața lui Homer este că autorul uneia dintre cele mai importante opere literare din lume ar fi putut să nu scrie niciodată un manuscris.
În Grecia arhaică, marile povești eroice erau transmise prin intermediul poeților-cântăreți, numiți aoizi. Aceștia interpretau versuri în fața publicului și foloseau formule tradiționale, expresii repetitive și structuri ritmice care îi ajutau să compună și să transmită povești foarte lungi.
„Iliada” are peste 15.000 de versuri, iar „Odiseea” aproximativ 12.000. Cum putea cineva să interpreteze asemenea opere fără să citească dintr-o carte?
Răspunsul se află în tehnicile poeziei orale. În prima jumătate a secolului XX, cercetătorul american Milman Parry a demonstrat importanța formulelor repetitive din epopeile homerice. Ulterior, Albert Lord a continuat cercetările, studiind tradiții de poezie epică orală care încă existau în anumite regiuni ale Europei.
Expresii precum „Aurora cu degete trandafirii” sau epitetele repetate ale eroilor făceau parte dintr-un sistem poetic complex. Ele nu erau folosite doar pentru frumusețea limbajului, ci și pentru a construi versuri în ritmul potrivit.
Poetul nu trebuia neapărat să memoreze fiecare cuvânt al unei opere fixe. Într-o tradiție orală, putea construi interpretarea folosind episoade, formule și structuri moștenite. Asta nu înseamnă că „Odiseea” a fost improvizată întâmplător sau că Homer nu ar fi avut un rol creator. Dimpotrivă, un mare poet putea transforma materialul tradițional într-o compoziție de o complexitate extraordinară.
Nu știm însă dacă Homer însuși a dictat epopeile, dacă acestea au fost transcrise de alte persoane sau dacă forma lor scrisă s-a stabilizat treptat, în urma mai multor etape de transmitere.
A existat un singur Homer? Unii cercetători cred că „Iliada” și „Odiseea” au autori diferițiÎntrebarea dacă Homer a existat cu adevărat este legată de o controversă celebră, cunoscută în studiile clasice drept „problema homerică”. În forma sa cea mai simplă, problema este următoarea: au fost „Iliada” și „Odiseea” create de același poet sau reprezintă rezultatul muncii mai multor autori?
Diferențele dintre cele două epopei sunt evidente. „Iliada” este dominată de război, mânie, onoare și moarte. Personajele sale trăiesc într-o lume în care gloria militară și reputația războinicului au o importanță uriașă. „Odiseea” este construită în jurul călătoriei, inteligenței, familiei și întoarcerii acasă. Ulise câștigă mai ales prin viclenie, răbdare și capacitatea de a găsi soluții, iar forța vine doar să împlinească aceste calități.
Unii cercetători au interpretat aceste diferențe drept indicii că operele ar fi fost create de poeți diferiți. Alții consideră că un singur autor ar fi putut aborda două teme distincte, folosind mijloace literare diferite.
Există și ipoteza potrivit căreia cele două epopei reprezintă rezultatul unei tradiții colective, dezvoltate de generații de cântăreți. În această interpretare, numele Homer ar putea desemna figura căreia i-a fost atribuită forma finală a unor povești mult mai vechi. Discuția nu este deloc nouă. Încă din Antichitate existau învățați care puneau la îndoială faptul că „Iliada” și „Odiseea” ar fi fost compuse de aceeași persoană.
Nici astăzi nu există un consens definitiv asupra identității autorului sau autorilor. Unii specialiști susțin existența unui mare poet individual, în timp ce alții acordă o importanță mai mare procesului colectiv de formare a epopeilor.
Cel mai mare paradox al literaturii: îl cunoaștem pe Ulise mai bine decât pe HomerDupă aproape trei milenii de cercetări, biografia lui Homer rămâne o colecție de întrebări fără răspunsuri definitive. Nu avem un certificat al nașterii, o inscripție contemporană care să-i confirme identitatea, un manuscris autograf sau un mormânt identificat cu certitudine. Nu știm cum arăta, dacă avea familie, unde a locuit sau cum a murit.
În schimb, cunoaștem extraordinar de bine personajele și întâmplările atribuite lui. Știm cum Ulise l-a păcălit pe ciclopul Polifem, cum a rezistat cântecului sirenelor, cum a ajuns pe insula vrăjitoarei Circe și cum s-a întors în Itaca după douăzeci de ani de absență. Știm cum Penelopa și-a amânat pretendenții, cum Telemah a pornit în căutarea tatălui său și cum regele întors acasă și-a recăpătat locul. Despre omul care a transmis toate aceste povești nu știm aproape nimic sigur.
Poate că Homer a fost un poet orb din Chios. Poate că a trăit la Smirna. Poate că a fost un cântăreț genial care a reunit tradiții vechi într-o operă monumentală. Sau poate că numele său a devenit, în timp, simbolul unei întregi tradiții poetice.
Cert este că „Iliada” și „Odiseea” au supraviețuit tuturor acestor incertitudini. Au fost recitate, copiate, studiate, traduse și reinterpretate vreme de secole, influențând literatura, teatrul, pictura și cinematografia. Misterul identității lui Homer nu le-a diminuat niciodată importanța.
Cel mai spectaculos lucru despre autorul „Odiseei”? Omul a dispărut aproape complet din istorie, dar poveștile sale au rămas. După aproape 3.000 de ani, încă îl căutăm pe Homer, în timp ce Ulise continuă să-și găsească drumul spre casă.
Sunt venit la Paris ca profesor invitat la Sciences Po (partenera academică din consorțiul universitar CIVICA pentru SNSPA) și m-am cazat în apropierea Bibliotecii François-Mitterrand, așa că mi-a fost foarte ușor să dau o fugă de 15 minute până la cinematograful Pathé (Quai d’Ivry), unde am văzut filmul în formatul ideal (IMAX).
Filmul pare făcut la Hollywood. Are aproape toate superficialitățile cinematografiei comerciale americane, de la efectele speciale, dacă nu stridente, atunci cel puțin exagerate, până la romantismul artificial, secvențele horror convenționale și interminabilele momente de suspans, fabricate parcă pentru un public de vodevil. Are foarte puține legături cu marea tradiție a cinematografiei franceze, exceptând limba în care vorbesc personajele și extraordinarele decoruri pariziene ale fabuloasei Opere Garnier.
Cu toate acestea, filmul merită văzut din trei motive. Vă promit că, dacă veți citi până la capăt, veți descoperi că ultimul motiv pentru care merită să vedeți filmul – dacă și când va ajunge în România – este unul pentru care se va umfla ficatul suveranist din pipota noastră de daci liberi.
Primul motiv este Palatul Garnier. Opera Națională din Paris este o capodoperă arhitecturală absolută, una dintre cele mai spectaculoase expresii ale fastului artistic european din secolul al XIX-lea. Construită după planurile arhitectului Charles Garnier și inaugurată la 5 ianuarie 1875, clădirea a supraviețuit regimului politic care a comandat-o (Al Doilea Imperiu), războiului franco-prusac (pierdut de Napoleon al III-lea), Comunei din Paris și tuturor transformărilor ulterioare ale societății franceze. Cine nu a fost niciodată la Opera Garnier și crede că îi va fi greu să ajungă acolo merită să vadă filmul, indiferent de comentariile mele critice de aici. De altfel, Palatul Garnier poate fi vizitat și fără să participi propriu-zis la un spectacol de operă sau balet. Nu trebuie să cumperi bilet la un asemenea spectacol pentru a descoperi această minune arhitecturală.
Așadar, Alexandre Castagnetti a avut privilegiul extraordinar de a filma în interiorul acestui palat. Scările monumentale, foaierele, sălile de repetiție, coridoarele, subsolurile și acoperișurile clădirii devin ele însele personaje cinematografice. În numeroase secvențe, arhitectura este incomparabil mai expresivă decât actorii. De altfel, acum realizez că personajul principal al filmului este, de fapt, chiar Palatul Garnier. Aici au fost filmate câteva imagini de o frumusețe răvășitoare. Anastasia, tânăra balerină venită la Paris din România, vorbește cu misterioasa Fantomă de la Operă pe acoperișul Palatului Garnier, având în fundal Parisul peste care se lasă noaptea și Turnul Eiffel superb luminat. Sunt imagini de un romantism cinematografic aproape desăvârșit.
Am fost de două ori până acum în Palatul Garnier (o dată la operă și altă dată la balet) și am crezut că îi cunosc destul de bine splendoarea. Vă mărturisesc că secvențele din acest film m-au copleșit. Nu-mi imaginez că voi ajunge vreodată să urc pe acoperișul celebrei opere pariziene și să admir de acolo Parisul luminat la căderea serii. Din acest punct de vedere, filmul oferă o experiență vizuală excepțională.
La fel de spectaculos este filmat și cartierul Montmartre, unde locuiește Anastasia, cu străduțele sale pitorești, atmosfera boemă și extraordinarele panorame aeriene dominate de silueta inconfundabilă a Bazilicii Sacré-Cœur din Montmartre. Sunt imagini de o frumusețe cinematografică remarcabilă, în care Parisul pare să joace cu mult mai mult talent decât aproape toate personajele filmului.
De aceea, pentru acele câteva minute, filmul merită văzut.
Al doilea motiv este spectacolul de operă din finalul filmului, o creație scenică modernă, amplă și spectaculoasă. În interiorul poveștii se pregătește premiera unei opere coregrafice fictive, Orpheus, atribuită unui compozitor dispărut în secolul al XIX-lea. Spectacolul final depășește scena tradițională și se desfășoară în diferite spații ale Palatului Garnier. Dansul invadează scările monumentale, coridoarele și încăperile ascunse ale clădirii, iar o parte dintre secvențe sunt prezentate publicului din sală prin intermediul proiecțiilor video. Se filmează inclusiv în celebrele subsoluri ale operei pariziene, care au inspirat și musicalul omonim. Este o idee scenografică modernă, care amintește, prin utilizarea cinematografiei în reprezentarea dansului, de celebrele secvențe de balet filmate pentru Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena. Din punctul meu de vedere, acesta este momentul artistic cel mai interesant al întregului film. Opera pariziană, baletul (de fapt, dansul contemporan), filmul propriu-zis și arhitectura monumentală intră într-un dialog care ar fi meritat explorat mult mai profund.
O secvență vizuală impresionantă din acest spectacol final este aceea în care un diavol încornorat urcă solemn scările monumentale ale Operei Garnier, printre două șiruri de dansatori. Imaginea, de o spectaculozitate aproape demonică, mi-a amintit imediat de Faust, celebra operă a lui Charles Gounod, inspirată de tragedia omonimă a lui Goethe. Există în această scenă ceva din fastul infernal al universului faustic, din seducția răului transformat în spectacol și din estetica grandioasă a operei franceze din secolul al XIX-lea. Este unul dintre rarele momente în care filmul pare să înțeleagă cu adevărat forța teatrală, muzicală și simbolică a locului în care a fost turnat. Apropo, Faust de Gounod este excelent montat de Opera Națională București.
Avem, de fapt, un spectacol în interiorul unui film, inspirat de un mit literar devenit celebru prin romanul lui Gaston Leroux (publicat în volum în 1910) și consacrat ulterior pe marile scene ale lumii, inclusiv prin musicalul lui Andrew Lloyd Webber din 1986. Este important de precizat că Orpheus nu este musicalul lui Lloyd Webber. Este o creație fictivă, cu muzica originală compusă de Dan Levy și cu o concepție coregrafică realizată de Marion Motin.
Și aici ajungem la una dintre marile neîmpliniri ale filmului: muzica. Partitura lui Dan Levy are câteva idei interesante, însă aproape niciodată nu este lăsată să respire. Tocmai când începi să urmărești o frază muzicală, montajul o întrerupe. După 10-15 secunde, imaginea se schimbă, tensiunea este reconstruită artificial și muzica este sacrificată pentru încă un efect cinematografic hollywoodian, care distruge atât filmul, cât și muzica acestuia, altminteri interesantă. Coloana sonoră, interpretată de Yorina și Dan Levy, merită ascultată separat (și vă invit să faceți ca mine), căci, în film, intervențiile muzicale sunt atât de fragmentate prin tăieturile de montaj, încât rareori se poate constitui o experiență sonoră coerentă. Păcat că muzica lui Dan Levy ajunge să se desfășoare cu adevărat abia în spectacolul final.
Al treilea motiv este unul de extraordinară satisfacție pentru patriotismul nostru autohton: eroina filmului este româncă și vine din Transilvania (recunoști ușor arhitectura caselor).
Anastasia Mărescu, interpretată de Deva Cassel, este o tânără balerină care pleacă dintr-un sat transilvănean pentru a cuceri Opera din Paris. Plecarea ei din România este aproape caricaturală. Suntem într-un sat românesc în care o tânără se antrenează pentru o carieră de mare balerină internațională, în vreme ce tatăl ei, un fermier aparent prosper, îngrijește mai multe animale, inclusiv vaci. În centrul satului apare un autobuz nou-nouț, cu un șofer care așteaptă politicos, în dreptul ușii, îmbarcarea călătorilor, după un model de transport public mai degrabă francez decât românesc. Totul pare o Transilvanie imaginată de cineva care a văzut câteva fotografii turistice cu România și a decis că sunt suficiente pentru construirea unui univers social credibil. Rezultatul este o Românie rurală de carte poștală, populată de fermieri relativ înstăriți, tinere balerine (care se antrenează în hambarul unde este depozitat nutrețul animalelor din bătătură) și autobuze impecabile, gata să transporte talentele naționale direct spre marile instituții culturale occidentale. Totuși, avem satisfacția că, după atâtea decenii în care cinematografia occidentală a trimis prin Transilvania vampiri și alte creaturi nocturne, de această dată trimitem la Paris o balerină. Progresul este incontestabil, suntem de acord.
Și mai avem un motiv suveranist de satisfacție: Deva Cassel rostește câteva replici în limba română. Unele îi ies surprinzător de bine. Proverbul apa trece, pietrele rămân este pronunțat aproape impecabil. Presupun că actrița a învățat fonetic aceste expresii, ceea ce face rezultatul cu atât mai meritoriu. Deva Cassel este, fără îndoială, una dintre cele mai frumoase și promițătoare apariții ale noii generații de actrițe franceze. Fiica Monicăi Bellucci și a lui Vincent Cassel are o prezență cinematografică remarcabilă, chiar dacă regizorul acestui film pare uneori mai preocupat să-i contemple frumusețea decât să-i construiască un personaj cu adevărat complex. O puteți admira și în miniseria Netflix Il Gattopardo (2025), unde interpretează rolul răvășitoarei și provocatoarei Angelica Sedara. Despre muzica Ghepardului sicilian am publicat o cronică de sociologie muzicală și istorică.
Revenind la Fantoma de la Operă (2026), trebuie spus că filmul are și o poveste romantică destul de convențională. Anastasia îl întâlnește pe Ernest Dupré, interpretat de Julien de Saint-Jean, un misterios pianist și compozitor aparținând trecutului Operei Garnier. Ernest Dupré este Fantoma de la Operă în cazul acestei noi adaptări. Romain Duris îl interpretează pe James Figueras, un coregraf autoritar, aproape caricatural în manifestările sale de tiranie artistică. Personajele par construite după rețete cinematografice gata pregătite: tânăra inocentă care trebuie să cucerească lumea, artistul genial și damnat, mentorul abuziv și iubirea imposibilă. Tot ceea ce lipsește este o etichetă ideologică, gata să fie aplicată de mișcările de stânga care au cucerit spațiul cultural și intelectual american. Filmul devine astfel un thriller american asezonat cu secvențe horror destul de blânde, servit într-un decor parizian absolut magnific.
Mi se pare că filmul suferă de o contradicție fundamentală: vrea să vorbească despre măreția artei, despre geniul muzical, despre fascinația operei și despre iubirea care învinge moartea (o temă specifică romantismului târziu, caracteristic perioadei în care a fost edificată Opera Garnier), folosind în același timp un limbaj cinematografic superficial și zgomotos. Este un film despre muzică în care muzica nu este lăsată să cânte. Este un film despre operă în care arhitectura Operei este mai spectaculoasă decât spectacolul de operă însuși.
În încheiere, mi-a trecut prin minte o idee năstrușnică în timp ce scriam această cronică.
Dacă aș fi în locul domnului Daniel Jinga, director general al Operei Naționale București, cred că m-aș întreba dacă nu s-ar putea organiza, în instituția pe care o conduc, proiecția prilejuită de lansarea oficială în România a acestui film. Avem precedente celebre inclusiv la Scala din Milano. Desigur, proiecția ar putea fi urmată sau precedată de o discuție, asupra căreia nu mai insist acum, dar centrată pe reinterpretarea cinematografică a unor teme specifice artelor clasice. Opera Națională București montează deja, cu un succes extraordinar de public, musicalul Fantoma de la Operă al lui Andrew Lloyd Webber, în regia lui Răzvan Ioan Dincă. Cele 13 reprezentații programate în septembrie 2026 s-au jucat cu biletele epuizate. Ar fi o excelentă ocazie de a pune față în față – sau chiar concomitent – musicalul și filmul. Am putea discuta despre diferențele dintre cele două, prin comparație cu opera care este folosită ca pretext în ambele cazuri. Mă surprinde că, la câteva zile după premiera franceză, nu am identificat încă o lansare confirmată în cinematografele românești. Subiectul ar merita o distribuție și la noi. Poate că această modestă cronică a mea va contribui măcar la stârnirea interesului.
În concluzie, Fantoma de la Operă (2026) este un film cinematografic mediocru, realizat cu mijloace financiare și tehnice considerabile, în decorul uneia dintre cele mai frumoase clădiri construite vreodată pentru muzică. Nu m-a convins povestea, nu m-au impresionat efectele speciale și nu mi-a plăcut felul în care a fost folosită muzica. M-au cucerit însă imaginile Palatului Garnier din Paris, câteva momente ale spectacolului de operă din final și farmecul incontestabil al Devei Cassel.
În fond, adevărata fantomă a filmului nu este Ernest Dupré. Este cinematografia franceză de mare tradiție, a cărei prezență o cauți zadarnic timp de peste două ore și nu o zărești nicăieri. Din fericire, Palatul Garnier rămâne, filmul trece, ca în proverbul românesc cu apa și pietrele pe care Deva Cassel l-a învățat atât de bine.
Beijingul a confirmat miercuri că este în contact cu Washingtonul și Moscova pentru a organiza o viitoare întâlnire între cei trei șefi de stat ai Chinei, Statelor Unite și Rusia, Xi Jinping , Donald Trump și Vladimir Putin, potrivit Le Figaro.
„China este în contact cu părțile relevante cu privire la o întâlnire între șefii de stat chinez, rus și american”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, la o conferință de presă regulată, întrebată despre organizarea unei astfel de întâlniri în marja unui summit regional care va avea loc în China peste două săptămâni.
Rusia a anunțat pregătiri pentru o astfel de întâlnireChina găzduiește un summit al liderilor din țările APEC, inclusiv China, Statele Unite și Rusia, pe 18 și 19 noiembrie. Grupul este format din 21 de economii din Asia-Pacific. Posibilitatea unei întâlniri între Xi Jinping, Trump și Putin în cadrul acestui summit este discutată de câteva săptămâni. Kremlinul a anunțat pregătiri pentru o astfel de întâlnire pe 21 octombrie.
Această perspectivă alarmează Ucraina, care se află în război cu Rusia și se teme că va fi sacrificată într-o luptă pentru putere.
Europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan a transmis miercuri că victoria democraților în alegerile pentru Congresul Statelor Unite poate avea efecte asupra României și Uniunii Europene, în special în ceea ce privește securitatea și relațiile economice.
Potrivit eurodeputatului, rezultatul alegerilor reprezintă o victorie pentru democrați în ambele camere ale Congresului și o înfrângere pentru republicani și pentru președintele Donald Trump.
Mureșan afirmă că rezultatul scrutinului este important pentru România deoarece Congresul american joacă un rol major în aprobarea finanțărilor pentru apărare și pentru sprijinirea Ucrainei.
Același grup se ocupă și de supravegherea deciziilor administrației de la Washington. În final, hotărârile respective au efecte directe asupra securității țării noastre.
„Pentru România, aceste rezultate sunt importante deoarece Congresul are un rol esențial în aprobarea finanțărilor pentru apărare și pentru sprijinirea Ucrainei, precum și în controlul deciziilor administrației americane. Aceste decizii influențează direct securitatea țării noastre. Pentru noi, obiectivul rămâne același: un parteneriat puternic cu Statele Unite pentru întărirea NATO și a securității la Marea Neagră”, a transmis Siegfried Mureșan.
Noua majoritate democrată din Congres poate contribui la menținerea prezenței militare americane pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre, declară eurodeputatul. Datorită acestui rezultat, investițiile comune în domeniul apărării ar putea fi continuate.
În ceea ce privește relațiile economice dintre România și Statele Unite, europarlamentarul afirmă că România are nevoie de mai mult comerț și de mai multe investiții americane.
Acesta a declarat că relația dintre Europa și Statele Unite trebuie să se bazeze în continuare pe valorile care au stat la baza parteneriatului transatlantic.
„Parteneriatul transatlantic a rezistat în timp fiindcă a fost construit pe valori solide: democrație, libertate, respectarea drepturilor omului și a statului de drept. Aceste valori trebuie să rămână în centrul relației dintre Europa și Statele Unite. Ele sunt baza încrederii care ne permite să ne apărăm împreună securitatea și prosperitatea”, a afirmat europarlamentarul.
Mureșan: România trebuie să colaboreze atât cu administrația Trump, cât și cu noua majoritate din CongresÎn ceea ce privește politica externă a României, Siegfried Mureșan a spus că parteneriatul cu Statele Unite trebuie consolidat pe termen lung, indiferent de schimbările politice de la Washington.
Potrivit acestuia, România trebuie să mențină cooperarea atât cu administrația Trump, care va rămâne la conducere până în 2029, cât și cu noua majoritate democrată din Congres.
Europarlamentarul a amintit că americanii vor alege un nou președinte în 2028, democrat sau republican, iar Donald Trump nu va mai putea candida.
„Politica externă a României trebuie să consolideze parteneriatul cu Statele Unite atât pentru prezent, cât și pentru viitor. Asta înseamnă cooperare cu administrația care este în funcție până în 2029 și cu noua majoritate din Congres. În 2028, americanii își vor alege un nou președinte, democrat sau republican. Donald Trump nu mai poate candida. Interesele României trebuie susținute printr-un parteneriat care rămâne puternic dincolo de mandatul unui singur lider și de schimbările politice de la Washington”, a transmis Mureșan.
Ce înseamnă rezultatul alegerilor pentru Uniunea EuropeanăEuroparlamentarul PPE a făcut câteva precizări și despre efectele pe care rezultatul alegerilor americane le-ar putea avea asupra relației dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
„Pentru Uniunea Europeană, rezultatul poate aduce mai mult dialog și mai multă predictibilitate în relația transatlantică. Europa și Statele Unite trebuie să evite noi bariere comerciale, să investească împreună în domeniile strategice, să sprijine Ucraina și să redevină partenerii tradiționali care apărau împreună pacea în regiune”, a declarat europarlamentarul.
Acesta a susținut că rezultatul alegerilor din Statele Unite va avea efecte și asupra dezbaterii politice din România, în perspectiva scrutinului din 2028.
El a făcut referire la partidele antieuropene și proruse, precum AUR, despre care spune că se vor lovi de mai multe dificultăți în a critica UE și, totodată, să se prezinte drept formațiuni „prooccidentale”.
„Rezultatul alegerilor va influența și dezbaterea politică din România înaintea alegerilor din 2028. Partidelor antieuropene și proruse, precum AUR, le va fi mai greu să atace Uniunea Europeană pretinzând, în același timp, că sunt «prooccidentale»”, a mai transmis Siegfried Mureșan.
Telescopul Neil Gehrels Swift Observatory a fost lansat în noiembrie 2004 pentru a studia unele dintre cele mai puternice explozii din Univers. Proiectat inițial să funcționeze doar doi ani, aparatul a continuat să transmită date științifice timp de peste două decenii, relatează Reuters. NASA estimează că reintrarea în atmosferă va avea loc pe 4 noiembrie, dar momentul exact rămâne incert.
Unde ar putea cădea fragmentele telescopuluiSwift are o masă de aproximativ 1.452 de kilograme și se deplasează în jurul Pământului cu peste 27.000 de kilometri pe oră. Specialiștii se așteaptă ca cea mai mare parte a observatorului să se dezintegreze la contactul cu straturile dense ale atmosferei.
Nuestro observatorio Neil Gehrels Swift ha concluido sus operaciones científicas.
La nave espacial orbita ahora a menos de 275 kilómetros de la superficie de la Tierra. A esta altura, la mayor resistencia atmosférica impide que los telescopios del satélite mantengan una observación estable de sus objetivos astronómicos.
— NASA en español (@NASA_es) October 28, 2026
Există însă posibilitatea ca unele componente să reziste temperaturilor extreme și să ajungă la suprafață. Potrivit NASA, eventualele fragmente ar putea cădea doar în regiuni situate între aproximativ 20,6 grade latitudine nordică și sudică, din cauza traiectoriei orbitale a telescopului.
Forțele Spațiale ale Statelor Unite estimează la aproximativ 1 la 2.100 riscul ca o persoană de pe Pământ să fie rănită de resturile aparatului. Specialiștii subliniază că locul și ora reintrării nu pot fi stabilite cu precizie până aproape de momentul evenimentului.
NASA a încercat să salveze telescopul cu o navă roboticăPentru a prelungi viața observatorului, NASA a finanțat o operațiune neobișnuită: trimiterea unei nave care să se conecteze la Swift și să îl tracteze pe o orbită mai înaltă. Misiunea, derulată în colaborare cu compania americană Katalyst Space Technologies, a costat 30 de milioane de dolari.
Vehiculul robotic LINK a fost lansat în iulie, după ce fusese proiectat și construit în numai nouă luni. Planul prevedea apropierea de telescop, atașarea unui mecanism de prindere și ridicarea acestuia pe o orbită unde ar fi putut continua să funcționeze câțiva ani.
NASA: Planul misiunii de salvare a telescopului Swift. Sursa foto: X
Operațiunea a eșuat însă înainte ca nava să ajungă la Swift. La scurt timp după lansare, LINK a început să se rotească necontrolat, iar în august echipa de coordonare a abandonat încercarea de salvare. Experimentul era urmărit cu interes și pentru că tehnologia de capturare a sateliților ar putea fi folosită în viitor pentru repararea sau repoziționarea aparatelor aflate pe orbită.
Ce a descoperit Swift în cei 22 de ani petrecuți în spațiuObservatorul a fost conceput pentru studierea exploziilor de raze gamma, fenomene extrem de energetice care se produc la distanțe uriașe de Pământ. Cu ajutorul celor trei telescoape, Swift putea detecta asemenea evenimente și își putea orienta rapid instrumentele către sursa lor. De-a lungul anilor, a urmărit și galaxii cu găuri negre supermasive, explozii stelare, comete și asteroizi.
NASA a încheiat operațiunile științifice ale observatorului în octombrie 2026, după ce altitudinea orbitei a coborât la aproximativ 275 de kilometri. Fără un sistem propriu de propulsie care să îi corecteze traiectoria, Swift a continuat să piardă altitudine, apropiindu-se de reintrarea necontrolată în atmosferă.
AUR a depus miercuri, la Senat, o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, formațiunea susține că demersul vine ca urmare „a prezentării selective a situației finanțelor publice și cere publicarea periodică a estimărilor deficitului bugetar calculate potrivit metodologiei europene ESA, alături de datele privind deficitul în numerar”.
„Românii primesc cifrele convenabile, calculate pe metodologia bazată pe fluxurile de numerar, în timp ce indicatorul în baza căruia este evaluată situația fiscală a României la Bruxelles rămâne inaccesibil publicului din țară”, se arată în textul moțiunii.
Potrivit unui comunicat al partidului, prezentarea deficitului în numerar fără o estimare actualizată a deficitului ESA nu ar oferi cetățenilor o imagine completă asupra situației bugetare.
„O factură neplătită la timp nu înseamnă cifre mai bune la deficit, iar amânarea unei plăți nu echivalează cu eliminarea ei. Transparența bugetară nu trebuie să se oprească acolo unde încep cifrele incomode”, au transmis inițiatorii demersului.
Ce solicitare are AUR pentru ministrul NazareÎn textul moțiunii, AUR subliniază că Alexandru Nazare a fost ministru al Finanțelor atât în Guvernul Bolojan, care a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură susținute inclusiv de PSD – cât și în cel condus de Luca Niculescu.
„Partidul care a demis un guvern pentru politica sa economică îl menține la conducerea finanțelor publice tocmai pe omul responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor fiscale”, se mai arată în textul moțiunii.
„Solicităm ministrului Finanțelor modificarea practicii actuale de raportare a execuției bugetare, astfel încât, cel puțin o dată pe trimestru, Ministerul Finanțelor să publice, alături de deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei bazată pe fluxurile de numerar, și estimarea actualizată a deficitului bugetar conform metodologiei ESA”, se menționează în textul moțiunii.
Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a publicat datele privind deficitul bugetar după primele nouă luni din 2026.
Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, după primele nouă luni ale anului 2026, în scădere cu 24,17 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, când s-a situat la 5,31% din PIB. Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%, iar investițiile au depășit 107 miliarde de lei.
Potrivit regulamentului Senatului, moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor. Cu toate acestea, dacă moțiunea este adoptată de senatori, nu înseamnă automat că ministrul este demis și nici nu îl obligă să demisioneze.
Moartea sa a fost anunțată marți, printr-un mesaj publicat pe pagina oficială de Instagram a salonului său. Reprezentanții acestuia au transmis că Frieda a murit în liniște, înconjurat de familie.
„John a fost mai mult decât un mentor pentru noi. A fost o adevărată legendă a industriei de hairstyling. El ne-a învățat totul, a crezut în noi și ne-a ajutat să devenim mai buni”, au scris reprezentanții salonului.
Frieda a revoluționat industria produselor pentru îngrijirea părului în urmă cu aproape 40 de ani, în special prin soluțiile destinate persoanelor cu păr creț sau ondulat. Gama Frizz Ease, care îi poartă numele, l-a transformat într-un om de afaceri milionar, scrie Daily Mail.
John Frieda a aranjat părul Prințesei Diana și a colaborat cu numeroase vedeteNăscut Alan Howard Freida în 1951, în Kenton, Middlesex, Marea Britanie, John Frieda nu și-a dorit inițial o carieră în hairstyling. A început să lucreze în salonul tatălui său din Ealing, Londra, urmând ulterior să ajungă la House of Leonard, unde și-a schimbat numele pentru a evita confuzia cu un alt angajat numit Alan.
Cariera sa a luat amploare după ce Leonard Lewis, unul dintre cei mai cunoscuți hairstyliști ai anilor ’60, l-a ales drept asistent personal. Ulterior, Frieda a început să colaboreze cu revista British Vogue.
În 1981, acesta a aranjat părul blond scurt al Prințesei Diana pentru fotografia oficială publicată în revista Vogue cu ocazia logodnei sale. De-a lungul carierei, a lucrat și cu Mick Jagger, Madonna, Scarlett Johansson, Gwyneth Paltrow și Joanna Lumley.
În 1976, Frieda a creat inclusiv tunsoarea „Purdey”, inspirată de personajul interpretat de Joanna Lumley în serialul britanic „The New Avengers”.
A devenit milionar după ce și-a vândut brandul pentru 260 de milioane de lire sterlineJohn Frieda și-a deschis primul salon de coafură la mijlocul anilor ’20, iar ulterior și-a extins afacerea în New York, Barbados și Los Angeles.
După ce s-a mutat în New York, a colaborat cu hairstylista Sally Hershberger pentru dezvoltarea unor produse adaptate diferitelor tipuri și culori de păr.
Unul dintre principiile sale de afaceri a fost că părul nu trebuie tratat la fel în toate cazurile. Brandul său a dezvoltat produse special concepute pentru nevoile părului blond, brunet sau roșcat.
În 2002, Frieda a vândut marca John Frieda unei companii japoneze pentru aproximativ 260 de milioane de lire sterline. Chiar și după tranzacție, a continuat să administreze saloanele care îi purtau numele.
În 2025, antreprenorul ocupa locul al patrulea într-un clasament al celor mai bogați oameni de afaceri din industria britanică a frumuseții, alături de Charlotte Tilbury și Sanjay Vadera, fondatorul The Fragrance Shop.
Căsătoria cu artista Lulu și viața de familieJohn Frieda a fost căsătorit cu artista și actrița scoțiană Lulu, pe numele real Marie Lawrie. Cei doi s-au căsătorit în octombrie 1976 și au avut împreună un fiu, Jordan. Au divorțat în 1992, după o perioadă dificilă în relație, marcată inclusiv de pierderea unei sarcini.
Lulu a vorbit ulterior despre suferința provocată de despărțire și despre dificultățile prin care a trecut în acea perioadă.
„Cred că John m-a părăsit în 1988, când am pierdut copilul. Negam faptul că mariajul meu se destrăma. Nu mi-am dat seama că ne îndepărtam unul de celălalt”, a povestit artista pentru The Telegraph.
După divorț, Frieda s-a mutat în Statele Unite. Ulterior, s-a căsătorit cu Avery Agnelli, văduva moștenitorului imperiului Fiat, Giovanni Agnelli. A devenit tată vitreg pentru fiica acesteia, Asia, iar împreună au avut doi copii, Jackson și Leyla.
Asia a publicat și ea un mesaj emoționant după moartea hairstylistului, în care l-a descris drept „cel mai bun om care a existat vreodată”.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat că alegerile reprezintă „o chestiune internă a Statelor Unite”, potrivit AFP.
„China este dispusă să continue colaborarea cu Statele Unite pentru a susține și pune în aplicare acordurile importante la care au ajuns liderii celor două țări, pentru a consolida comunicarea, a gestiona în mod corespunzător divergențele, a extinde cooperarea și a construi o relație constructivă și stabilă din punct de vedere strategic între China și Statele Unite, bazată pe principiile respectului, echității și reciprocității”, a declarat Mao Ning.
Președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele SUA, Donald Trump, s-au întâlnit la Beijing și Washington în acest an. Cei doi lideri urmează să se întâlnească din nou la jumătatea lunii noiembrie, în cadrul summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), organizat în orașul Shenzhen, din sudul Chinei.
A fost vehiculată și posibilitatea unei întâlniri trilaterale între Xi Jinping, Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. Mao Ning a declarat că Beijingul este în contact cu părțile implicate, dar nu a oferit detalii suplimentare despre o eventuală reuniune în acest format.
Alegerile de la jumătatea mandatului, desfășurate marți, 3 noiembrie, s-au încheiat cu o victorie categorică a democraților, care au obținut majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat.
Potrivit comunicatului Siemens, cele două companii au semnat un memorandum de înțelegere, iar proiectul de tren medical va fi dezvoltat în Germania.
Trenul va fi format din vagoane de călători Vectouro, produse de Siemens, și o locomotivă Vectron X sau Vectron X Dual Mode. Lufthansa Technik Defense va echipa vagoanele cu sisteme medicale, de la suporturi pentru tărgi până la paturi complet echipate pentru terapie intensivă.
Garnitura va putea transporta peste 150 de persoane rănite sau bolnave și va avea spațiu pentru până la 90 de membri ai personalului medical și de sprijin. Sistemele vor permite acordarea îngrijirilor medicale de bază și a tratamentelor de terapie intensivă, în funcție de necesități.
Tehnologie folosită deja în transportul aerianTehnologia medicală utilizată a fost deja folosită în transportul aerian. Forțele aeriene germane și alte armate utilizează de mai multe decenii soluțiile Lufthansa Technik pentru evacuarea medicală. Acestea permit, printre altele, transformarea avionului militar A400M într-o unitate mobilă de terapie intensivă.
Potrivit companiilor, aceleași sisteme standardizate vor fi instalate și în noul tren medical, astfel încât pacienții să nu fie mutați dintr-un pat în altul atunci când se schimbă mijlocul de transport.
Vagoanele vor fi proiectate pentru circulația transfrontalieră și vor putea utiliza inclusiv liniile de mare viteză. Locomotiva Vectron X Dual Mode va putea funcționa atât electric, cât și diesel, permițând deplasarea și pe liniile neelectrificate sau în cazul unei întreruperi a alimentării cu energie electrică.
Vehiculele sunt proiectate pentru o durată de exploatare de peste 30 de ani și vor putea fi modernizate în această perioadă.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a decorat-o pe Prima Doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, cu Ordinul Prințesei Olga (clasa I) prin decretul prezidențial nr. 1079/2026 din 2 noiembrie 2026, potrivit UNN.
Distincția i-a fost acordată pentru merite deosebite și contribuția personală semnificativă în sprijinul umanitar acordat Ucrainei. Gestul vine ca urmare a unei inițiative diplomatice fără precedent gestionate de Melania Trump, care a mediat și coordonat o misiune umanitară de salvare la Oleșki. Anterior, Melania Trump a contribuit la repatrierea unor copii ucraineni din Rusia în Ucraina.
Casa Albă a anunțat că Prima Doamnă, Melania Trump, a contribuit la negocierea unui armistițiu temporar între Rusia și Ucraina, în orașul Oleșki, începând cu 29 octombrie. Acordul a avut ca scop facilitarea livrărilor de ajutor umanitar și evacuarea în siguranță a civililor, în special a persoanelor în vârstă, care se confruntau cu lipsa apei, alimentelor și medicamentelor.
Criza umanitară din orașul OleșkiOrașul Oleșki din regiunea Herson s-a confruntat cu o catastrofă umanitară severă și o criză de înfometare în masă. Zona este controlată de forțele ruse de la începutul invaziei și localitatea de pe malul stâng al Niprului a fost complet izolată din cauza poziționării sale pe linia frontului.
Ca urmare, orașul este complet rupt de rutele normale de aprovizionare. Livrările pe cale rutieră s-au oprit complet după ce mașinile cu alimente au fost distruse de mine sau au fost atacate de ruși. Locuitorii au supraviețuit mâncând buruieni din grădini, păsări sălbatice sau hrană pentru animale, transmit martorii.
În oraș nu mai există electricitate, gaz, medicamente și aproape deloc apă potabilă. Infrastructura este distrusă din cauza bombardamentelor și a inundației din 2023 care a fost provocată de distrugerea barajului de la Nova Kova. Ajutoarele de la administrația rusă au fost condiționate de acceptarea cetățeniei ruse, iar armata ucraineană a reușit doar sporadic să livreze pachete de supraviețuire cu ajutorul dronelor.
Înainte de armistițiul negociat de Melania Trump și de evacuare, în oraș se mai aflau aproximativ 2.000 de persoane, iar în regiune mai trăiau 6.000 de locuitori. Înainte de război, în oraș locuiau aproximativ 25.000 de oameni.
Cluj-Napoca are cel mai scump metru pătrat dintre cele 72 de localități din România cu o ofertă destul de generoasă de apartamente, potrivit ultimului raport VDI.ro.
Prețul mediu cerut pentru un apartament cu două camere ajunge la 3.419 euro/mp, în timp ce la polul opus se află Petroșani, unde metrul pătrat costă 736 de euro.
Datele au fost centralizate la 28 octombrie, pe baza anunțurilor de vânzare publicate de proprietari și agenții imobiliare în ultimele 45 de zile.
Fiecare anunț a fost numărat o singură dată. În total, analiza cuprinde 50.553 de apartamente scoase la vânzare în cele 72 de localități, dintre care 22.321 sunt apartamente cu două camere, categoria folosită pentru realizarea clasamentului.
Diferențele dintre orașe sunt semnificative. Cu un buget de 100.000 de euro, un cumpărător poate achiziționa aproximativ 29,2 metri pătrați în Cluj-Napoca, în timp ce în Petroșani poate cumpăra aproximativ 135,9 metri pătrați.
Totodată, metrul pătrat din Cluj-Napoca este cu 60% mai scump decât cel din București. În Capitală, prețul cerut pentru apartamentele cu două camere este de 2.141 de euro/mp.
La nivel de cartiere, cel mai scump din țară este Herăstrău, din București, unde metrul pătrat pentru un apartament cu două camere ajunge la 4.957 de euro. Urmează Floreasca, tot din Capitală, cu 4.054 de euro/mp, și Grozăvești, cu 3.866 de euro/mp.
Analiza demonstrează că există și diferențe importante între apartamentele din blocurile noi și cele din imobilele mai vechi.
Cea mai mare diferență de preț se înregistrează în Ploiești, unde apartamentele din blocurile construite după anul 2000 sunt cu 59% mai scumpe pe metru pătrat decât cele din blocurile mai vechi. Prețul ajunge la 2.082 de euro/mp, față de 1.313 euro/mp.
În ceea ce privește recuperarea investiției prin închiriere, un apartament cu două camere se plătește cel mai repede din chirie în Galați, în aproximativ 13,8 ani. La polul opus se află Baciu, unde sunt necesari 26 de ani, potrivit prețurilor și chiriilor cerute în prezent.
Datele mai arată că, în septembrie 2026, oferta nouă de apartamente publicate de proprietari a crescut cel mai mult față de luna precedentă în Timișoara, cu 21,1%, respectiv 278 de anunțuri noi.
Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Bacău, unde oferta s-a redus cu 24,8%. Comparația vizează localitățile unde există ofertă mai mare.
Sursa: VDI.ro
Față de septembrie 2025, prețul cerut de proprietari pentru un metru pătrat a crescut cel mai mult în Timișoara, cu 11%. În prezent, metrul pătrat ajunge aici la 1.928 de euro, cel mai mare avans anual dintre localitățile analizate.
Prețurile apartamentelor cu două camere în localitățile din clasamentPotrivit sursei citate, evoluția prețurilor apartamentelor dintr-un anumit oraș sau cartier poate fi verificată într-un tabel, care este actualizat automat în fiecare lună.
VEZI AICI CLASAMENTUL COMPLET AL ORAȘELOR
Într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, fostul ministru al Finanțelor a criticat comparația făcută de Fritz între rezultatul scrutinului american și perspectivele politice ale PSD.
„Fritz sărbătorește victoria democraților americani, un partid de centru-stânga, și anunță înfrângerea social-democraților români. O asemenea fractură de logică e greu de întâlnit chiar și în politică”, a scris Adrian Câciu.
Deputatul PSD și-a continuat atacul, calificând poziția liderului USR drept „o adevărată capodoperă a analfabetismului doctrinar”.
„Domnule Fritz, în America ați fi votat cu democrații sau ați fi ținut cu republicanii? Că ideologic pare că v-ați rătăcit pe drum. Iar logica a rămas acasă. Dacă a existat!”, a adăugat Câciu.
De la alegerile americane la disputa PSD–USRReacția vine după ce Dominic Fritz a prezentat câștigurile electorale ale Partidului Democrat din SUA drept un semnal că formațiunile aflate la putere pot fi învinse. Președintele USR a susținut că alegătorii americani au sancționat corupția și creșterea costului vieții, folosind rezultatul scrutinului pentru a transmite un avertisment PSD.
„Aviz borfașilor aroganți din România (mă uit la tine, PSD): furia românilor despre corupția voastră afișată nerușinat, în timp ce prețurile cresc pentru toată lumea, vă va mătura și pe voi”, a scris Fritz.
Replica lui Câciu vine într-un moment în care PSD și USR se atacă tot mai des în public. La 1 noiembrie, după alegerile interne din partid, Fritz a anunțat că obiectivul USR este formarea unei viitoare guvernări fără PSD și AUR, exprimându-și totodată deschiderea pentru o colaborare cu PNL.
Netanyahu și aliații săi au susținut în repetate rânduri, fără să prezinte dovezi, că partidele conduse de arabi ar fi „furat” alegerile, posibil cu ajutorul unor actori străini.
Rezultatele scrutinului au arătat că blocul naționalist-religios susținut de Netanyahu a pierdut majoritatea parlamentară, în timp ce partidele conduse de arabi au obținut câștiguri importante.
„Analiza nu a identificat nicio dovadă de nereguli care să fi compromis integritatea alegerilor sau să le fi influențat rezultatul”, a transmis Comisia Electorală într-un comunicat.
Directorul interimar al Comisiei Electorale, Dean Livne, a declarat că fiecare sesizare a fost analizată individual și în detaliu, însă ancheta nu a identificat dovezi care să susțină acuzațiile potrivit cărora rezultatele scrutinului ar fi invalide, scrie AP.
Rezultatele, care urmau să fie certificate oficial miercuri, reflectă cu exactitate opțiunile exprimate de alegători la urne, a adăugat Livne.
O anchetă separată a serviciului israelian de informații interne, Shin Bet, privind presupusa implicare a unor actori străini în alegeri este încă în desfășurare. Cu toate acestea, Comisia Electorală a precizat că nu consideră că eventualele ingerințe ar fi influențat rezultatul votului.
„Poziția noastră este că, chiar dacă suspiciunile se confirmă, acest lucru nu ar afecta integritatea procesului electoral sau rezultatele alegerilor în ansamblu”, a declarat duminică președintele Comisiei Electorale, judecătorul Curții Supreme Noam Sohlberg.
Campania lui Benjamin Netanyahu nu a răspuns imediat solicitării de a comenta concluziile comisiei.
Ce urmează după alegerile din IsraelDupă primirea rezultatelor certificate oficial, președintele Israelului, Isaac Herzog, va începe miercuri consultările cu fiecare dintre partidele care au obținut mandate în parlament.
După două zile de discuții, Herzog va desemna candidatul pe care îl consideră cel mai bine plasat pentru a forma un guvern de coaliție. Cei mai probabili candidați sunt Benjamin Netanyahu și principalul său rival, liderul opoziției Gadi Eisenkot.
Nici blocul lui Netanyahu, nici alianța susținătorilor lui Eisenkot nu au obținut majoritatea parlamentară necesară pentru formarea unui nou guvern.
Situația deschide posibilitatea unei alianțe între cei doi rivali politici sau a unei înțelegeri între Eisenkot și o parte dintre partidele conduse de arabi. Dacă niciunul dintre candidați nu reușește să formeze o majoritate, Israelul ar putea organiza alegeri anticipate la începutul anului viitor.
MApN a venit cu informații privind mesajul RO-Alert emis. Două avioane F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea.
„În dimineața zilei de miercuri, 4 noiembrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană la nord de localitatea Vîlcove, pe teritoriul Ucrainei, în apropierea frontierei cu România. Două aeronave F 16 din serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea”, a transmis MApN.
Nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național.
Știrea inițială: Mesaj RO-Alert privind o posibilă incursiune de droneMesajul RO-Alert a fost emis miercuri în jurul orei 11:00 și avertizează că este posibilă o incursiune de drone.
Mesajul a vizat populația din nordul județului Tulcea.
„Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă, În lipsa unui adăpost rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori”, se arată în mesaj.
Mai multe astfel de mesaje au fost emise în județul Tulcea în contextul războiului din Ucraina și al riscului ca drone să pătrundă în spațiul aerian al României.
Florin Barbu, ministrul Agriculturii, amenință că nu va vota regulamentul Uniunii Europene, dacă acesta nu are în vedere măsuri ferme pentru fermieri.
„Agricultura nu mai trebuie să rămână o anexă bugetară la tot ceea ce înseamnă fonduri europene venite de la Bruxelles”, a transmis ministrul social-democrat, printr-o postare pe Facebook.
„Nu voi vota regulamentul Uniunii Europene”Ministrul Agriculturii vrea o reglementare a subvențiilor pentru fermieri, astfel încât valorile acestora să nu mai fluctueze, ci să fie unele constante, indiferent de țara către care sunt trimise sau de calculele bugetare.
„Obiectivul nostru este să prevenim pierderile, nu doar să le compensăm după ce s-au produs. O agricultură puternică înseamnă investiții făcute la timp și fermieri pregătiți pentru anii dificili”, a mai scris Barbu.
Florin Barbu cere și măsuri ferme pentru perioadele de secetă, în care fermierii se confruntă cu pierderi.
„Investițiile în sisteme moderne de irigații pot duce agricultura românească într-o nouă etapă: producții mai mari, mai multă predictibilitate pentru fermieri și o dependență tot mai mică de despăgubirile pentru secetă”, a declarat ministrul Agriculturii.
Potrivit lui Rogobete, prima etapă prevede introducerea a peste 40 de molecule noi pe lista medicamentelor compensate și gratuite, până la finalul lunii decembrie.
Rogobete a discutat despre aceste măsuri la Ministerul Sănătății, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Băncii Mondiale, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și ai Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Discuțiile au vizat identificarea unor soluții pentru scurtarea timpului de acces la terapii moderne și alinierea mecanismelor naționale la practicile europene.
„Avem nevoie de o schimbare structural㔄Nu este normal ca un pacient din România să aștepte aproape de două ori mai mult decât un pacient din alte state europene pentru accesul la un tratament inovativ.
Avem nevoie de o schimbare structurală a politicii medicamentului, care să pună pacientul în centrul deciziilor și să reducă întârzierile administrative.
Obiectivul nostru este ca accesul la tratamente moderne să se facă atunci când pacientul are nevoie de ele, nu după luni sau ani de așteptare”, a transmis Rogobete.
Reforma are trei direcții principalePrima vizează accelerarea accesului la medicamente inovative, prin simplificarea procedurilor de evaluare și includere a acestora pe lista medicamentelor compensate și gratuite.
A doua urmărește modernizarea mecanismelor de stabilire și negociere a prețurilor, în acord cu practicile europene și cu nevoile pacienților și ale sistemului de sănătate.
A treia direcție privește reducerea birocrației prin modificări legislative și simplificarea procedurilor administrative care pot întârzia accesul la tratament.
Planul va avea două etapePână la finalul lunii decembrie, Ministerul Sănătății urmărește actualizarea listei medicamentelor compensate și gratuite, cu introducerea a peste 40 de molecule noi.
Din 2027, autoritățile vor să aplice o metodologie nouă și mecanisme legislative actualizate, care să reducă timpul necesar pentru ca pacienții să poată beneficia de medicamente inovative.
Schimbarea este importantă în special pentru pacienții oncologici și pentru copiii diagnosticați cu boli rare, categorii pentru care întârzierea accesului la terapii moderne poate avea consecințe grave.
Ministerul Sănătății va continua consultările cu instituțiile naționale și partenerii internaționali pentru elaborarea și aplicarea măsurilor.
Reforma urmărește să aducă mai multă predictibilitate și eficiență în sistem, dar și să reducă diferențele dintre pacienții din România și cei din alte state europene în privința accesului la tratamente inovative.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis miercuri o atenționare hidrologică de Cod Galben, valabilă în intervalul 4 noiembrie, ora 10:00 – 5 noiembrie, ora 12:00.
Potrivit hidrologilor, sunt vizate râuri din bazinele hidrografice: Călmăţui, Vedea şi Neajlov, aferente judeţelor Olt, Teleorman, Argeş, Dâmboviţa şi Giurgiu.
„În intervalul 04.11.2026 ora 10:00 – 05.11.2026 ora 12:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Călmăţui (județele: Olt şi Teleorman), Vedea – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (județele: Olt, Argeş şi Teleorman), Neajlov – bazin amonte S.H. Vadu Lat şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Vadu Lat (județele: Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu și Teleorman)”, a transmis INHGA.
Hidrologii recomandă populaţiei din zonele vizate să manifeste prudenţă, să evite deplasările în apropierea cursurilor de apă şi traversarea zonelor inundate şi să respecte indicaţiile autorităţilor locale.
Sursa foto: hidro.ro
Forțele rusești au lansat 310 drone asupra Ucrainei în noaptea de marți spre miercuri, 4 noiembrie, când au avut loc și alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial din SUA.
Atacurile au vizat instalații energetice și alte obiective de infrastructură din mai multe regiuni ale țării, potrivit Kyiv Post.
Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, atacul a început pe 3 noiembrie, la ora 18:00, și a implicat 310 drone de atac, inclusiv aparate de tip Shahed, dintre care 81 echipate cu motoare cu reacție, drone „Gerbera” și drone-momeală de tip „Parodiya”.
La respingerea atacului au participat Forțele Aeriene ale Ucrainei, unități de rachete antiaeriene, echipe specializate în război electronic și sisteme fără pilot, grupuri mobile de intervenție.
Potrivit raportului Forțelor Aeriene, până la ora 08:00, pe 4 noiembrie, apărarea antiaeriană a doborât sau neutralizat 272 de drone rusești, dintre care 64 erau drone Shahed cu motor cu reacție.
Datele preliminare arată că dronele rusești au lovit 19 locații, iar resturi ale aparatelor interceptate au căzut în alte 15 puncte.
Jîtomîr, Odesa și Kovel, afectate de atacuriÎn seara zilei de 3 noiembrie, forțele rusești au atacat infrastructura energetică din Jîtomîr, a mai anunțat consiliul municipal.
Autoritățile au avertizat că, dacă alimentarea cu energie electrică nu va fi restabilită până în dimineața zilei de 4 noiembrie, începând cu ora 09:00 vor fi deschise în tot orașul „Puncte de Invincibilitate”.
Potrivit informațiilor, acestea sunt centre de asistență unde locuitorii se pot încălzi, își pot încărca telefoanele și pot folosi internetul.
Tot în seara zilei de 3 noiembrie, Rusia a atacat Odesa și a provocat pagube infrastructurii comerciale. Canalele locale de Telegram au relatat inițial că ar fi fost lovit un centru comercial, dar în primele informații nu au fost menționate victime.
Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) a confirmat după o vreme atacul, precizând că acesta a provocat un incendiu puternic, care a fost stins de echipele de intervenție.
„În ciuda alertelor aeriene repetate, echipele de intervenție au stins rapid flăcările și au împiedicat extinderea incendiului”, a transmis DSNS.
Șeful Administrației Militare a orașului Odesa a adăugat că suflul exploziei a spart ferestrele clădirilor din apropiere.
În orașul Kovel, din regiunea Volîn, un atac rusesc din 3 noiembrie a avariat o instalație de infrastructură, lăsând cea mai mare parte a localității fără energie electrică. Informația a fost anunțată de primarul Ihor Ceaikka, pe Facebook.
Compania municipală de apă, Kovelvodokanal, a trecut la surse de alimentare de rezervă, ceea ce a permis continuarea furnizării apei până la ora 23:15, pe 3 noiembrie.
Dacă situația alimentării cu energie electrică nu s-ar fi schimbat, reluarea furnizării apei era programată pentru intervalul 06:00-09:00, în dimineața zilei de 4 noiembrie.
Primarul orașului a precizat că sistemul de încălzire din clădirile rezidențiale a continuat să funcționeze în limite normale.
Atacuri în vestul Ucrainei și la DniproÎn primele ore ale zilei de 4 noiembrie, forțele rusești au atacat și alte regiuni, vizând infrastructura energetică din vestul Ucrainei. Este continuarea loviturilor în lanț din ultimele ore.
În regiunea Ternopil, dronele au lovit o instalație energetică. Autoritățile au anunțat că echipele de intervenție au ajuns la fața locului pentru a evalua pagubele, iar lucrările de remediere au fost începute de îndată.
În jurul orei 04:00 dimineața, la Rivne au fost auzite explozii, în timp ce apărarea antiaeriană încerca să respingă atacul.
Guvernatorul regional, Oleksandr Koval, a declarat că forțele rusești au încercat să lovească infrastructura energetică. În aceeași zonă, o locuință privată a fost cuprinsă de flăcări, dar nu au fost raportate victime.
La Dnipro, forțele rusești au lovit o unitate industrială, în urmă căreia doi bărbați au fost răniți, în vârstă de 38 și 57 de ani.
Ambii au suferit răni provocate de schije și au fost transportați la spital. Starea lor a fost evaluată ca fiind de gravitate medie, iar ulterior, în urma atacului, a izbucnit și un incendiu.
Atacurile au loc înaintea unei noi runde de negocieri de paceBombardamentul din noaptea de marți spre miercuri are loc în contextul în care Ucraina, Rusia și Statele Unite se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri, programată pentru 10-11 noiembrie, la Abu Dhabi.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut o încetare a focului, care să includă și oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, ca un prim pas privind încheierea conflictului.
Într-o declarație făcută marți, la Berlin, Zelenski a spus că o încetare a focului ar putea fi pusă în aplicare și fără o întâlnire directă între liderii Ucrainei și Rusiei.
De asemenea, președintele ucrainean a avertizat că atacurile repetate și agresive ale Moscovei reduc șansele unor negocieri serioase, care să se încheie cu o soluție.
Ucraina le-a cerut în repetate rânduri partenerilor occidentali să grăbească livrările de sisteme de apărare antiaeriană și de rachete interceptoare, mai ales în condițiile în care Rusia își intensifică atacurile asupra rețelei energetice a țării.
Miliardarul Elon Musk, care și-a concentrat o parte importantă a afacerilor în Texas după ce a mutat sediul Tesla în acest stat, și-a folosit resursele financiare împotriva lui James Talarico, în timp ce pe platforma sa X a alimentat teorii ale conspirației despre candidatul democrat, scrie Financial Times.
La începutul lunii octombrie, pe fondul unei teorii a conspirației promovate de utilizatori conservatori pe rețelele sociale, potrivit căreia Talarico ar fi fost internat într-o instituție din Ohio după ce dispăruse temporar din campania electorală, Musk a scris pe X: „Este ceva profund în neregulă cu Talarico”.
Candidatul în vârstă de 37 de ani a ripostat: „Este ceva profund în neregulă cu un sistem politic care îi permite unui singur om cu o avere de un trilion de dolari să își cumpere propriul senator în SUA”.
Elon Musk a investit zeci de milioane de dolari în campania republicanilorCursa pentru Senat din Texas a fost a doua cea mai costisitoare din țară. Confruntarea dintre Paxton și Talarico a implicat cheltuieli de peste 430 de milioane de dolari, cea mai mare parte a banilor fiind cheltuită de republicani, potrivit companiei AdImpact, care monitorizează publicitatea electorală.
Numai comitetul de acțiune politică (PAC) al lui Musk a contribuit cu 47 de milioane de dolari la campania republicană pentru Senat din Texas și cu 158 de milioane de dolari, în septembrie, la Senate Leadership Fund, principalul Super PAC al republicanilor din Senat.
În discursul său de după victorie, Talarico a declarat: „Tocmai am transmis un mesaj fiecărui mare donator miliardar… fiecărui mare donator trilionar”.
După mutarea sediului Tesla în Texas, Musk și-a extins imperiul de afaceri în acest stat, construindu-și propriul oraș în sudul Texasului, numit Starbase, unde se află un centru de lansare a rachetelor și sediul SpaceX.
Sprijinul lui Musk a fost esențial pentru Paxton, după ce republicanii din Senat cheltuiseră deja milioane de dolari pentru a-l susține pe senatorul veteran John Cornyn în alegerile primare. Aceștia au refuzat apoi să îl sprijine pe noul candidat, chiar și după ce Trump și-a anunțat susținerea pentru Paxton.
Prima victorie a democraților în alegerile pentru Senatul SUA din Texas din 1988 încoaceFondurile oferite de Musk i-au permis fostului procuror general să lanseze, în ultimele săptămâni ale campaniei, o serie de reclame electorale împotriva lui Talarico.
Brandon Rottinghaus, profesor de științe politice la Universitatea din Houston, a explicat că, deși sprijinul lui Musk l-a ajutat pe Paxton să rămână în cursă, acesta i-a oferit și lui Talarico argumente pentru a-și critica adversarul, implicat în numeroase scandaluri.
„Faptul că Musk încerca să cumpere locul din Senat a devenit un subiect de discuție pentru Talarico”, a declarat Rottinghaus.
Victoria lui James Talarico este prima obținută de un democrat în alegerile pentru Senatul SUA din Texas din 1988 încoace.
Institutul Național pentru Fizica Pământului anunță că s-a produs un cutremur miercuri dimineață, la ora 06:09:24, în zona seismică Vrancea, lângă Buzău.
Cel de-al treilea cutremur din ultima lună produs pe teritoriul României s-a putut resimți în mai multe județe, raza maximă fiind de 90 de kilometri, până la Ploiești.
Sieismul s-a produs la:
