Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) anunţă că furtunile de vineri, între orele 07:00 şi 21:00, au produs efecte în 49 de localităţi din 14 judeţe (Argeş, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Dolj, Dâmboviţa, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Teleorman şi Vrancea), precum şi în municipiul Bucureşti.
Salvatorii au intervenit pentru evacuarea apei din 21 de curţi, 5 locuinţe, 4 subsoluri ale unor instituţii şi agenţi economici şi de pe două străzi.
De asemenea, au fost degajaţi 237 de copaci şi patru stâlpi de electricitate prăbuşiţi, care au avariat 141 de autoturisme.
Vântul a smuls elemente de construcţie de pe acoperişurile a 63 de imobile.
În Bucureşti, efectele au fost semnificative.
În sectorul 3, pe Splaiul Unirii, un copac s-a prăbuşit peste o maşină în care se aflau două persoane.
Una dintre ele, conştientă, cu traumatisme minore, a fost transportată la spital.
În sectorul 4, pe strada Luică, un alt copac a căzut peste un autoturism aflat în mers, însă şoferul nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.
Din cauza fenomenelor meteo, circulaţia rutieră a fost afectată temporar: DN 57A din Caraş-Severin a fost îngreunat de căderi de pietre, iar DJ 204B din Vrancea a fost blocat de un copac căzut pe carosabil.
Totodată, porturile Constanţa Nord, Constanţa Sud, Midia şi Bara Sulina au fost închise.
Echipele de intervenţie continuă să acţioneze în teren pentru remedierea problemelor.
Autorităţile le reamintesc cetăţenilor să respecte recomandările oficiale şi să adopte un comportament preventiv pentru a-şi proteja viaţa şi bunurile.
Articolul Furtuni puternice în 14 judeţe şi în Bucureşti. Un rănit şi zeci de maşini avariate apare prima dată în Mediafax.
Rusia a declanșat vineri un atac masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a anunțat președintele Volodimir Zelenski în discursul său.
„Astăzi, Rusia a lovit infrastructura noastră de gaze cu 35 de rachete, inclusiv arme balistice. A fost un atac combinat, iar doar jumătate dintre rachete au fost doborâte”, a spus liderul ucrainean după o reuniune cu comandanții militari.
Zelenski a precizat că, pe lângă atacurile asupra instalațiilor de gaze, rachetele balistice au vizat obiective energetice din regiunile Cernihiv și Sumî, dar și din Donețk, inclusiv Kramatorsk, Sloviansk și Drujkovka.
Compania de stat Naftogaz a confirmat că instalațiile sale din Harkiv și Poltava au fost grav avariate, CEO-ul Sergii Korețki numind atacul „cel mai mare asupra companiei de la începutul războiului”.
Rețeaua de energie din Ucraina, ținta atacurilorȘi principalul furnizor privat de energie, DTEK, a anunțat suspendarea unor operațiuni în Poltava.
Atacurile vin pe fondul tacticii repetate a Moscovei de a viza rețeaua de energie ucraineană înainte de iarnă, pentru a pune presiune pe populație, potrivit Kyiv Independent.
În iarna trecută, milioane de oameni au rămas fără curent și încălzire din cauza bombardamentelor rusești asupra centralelor electrice și termice.
Zelenski a lăudat intervenția rapidă a echipelor de urgență și a cerut întărirea apărării antiaeriene, în special în nord-estul țării, pentru a proteja infrastructura critică.
Articolul Rusia lovește masiv infrastructura energetică a Ucrainei înainte de iarnă, anunță Zelenski apare prima dată în Mediafax.
Trei nou-născuţi în stare critică au fost mutaţi de la spitalul Al Helou din Gaza City la spitalul Al-Aqsa din Deir el-Balah, a anunţat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Mutarea a fost necesară după ce unitatea medicală din nordul Gazei nu mai putea oferi îngrijiri, inclusiv pentru un copil aflat sub terapie cu oxigen.
Un al patrulea bebeluş, care urma să fie transferat, a murit înainte de evacuare.
Situaţia medicală din Gaza rămâne extrem de gravă.
Potrivit unui raport al OMS publicat joi, aproape 42.000 de persoane au suferit răni „care le-au schimbat viaţa”, dintre care aproximativ un sfert sunt copii.
În prezent, în enclavă funcţionează parţial mai puţin de 14 spitale.
„Al-Aqsa este deja copleşit şi se confruntă cu lipsuri severe de materiale medicale, pe măsură ce tot mai mulţi oameni fug din nord către sud,” a mai transmis Tedros.
Articolul OMS transferă trei nou-născuţi în stare critică din Gaza. Un al patrulea a murit înainte de evacuare apare prima dată în Mediafax.
Viktor Orban şi-a reafirmat opoziţia faţă de integrarea europeană a Ucrainei, într-un interviu acordat postului public Kossuth Radio.
„Ucraina este o ţară cu un destin foarte greu. De ce ar trebui să împărtăşim şi noi acest destin? Avem propriul nostru drum, mult mai uşor decât cel al ucrainenilor”, a spus premierul ungar.
Orban a argumentat că aderarea Ucrainei ar obliga statele membre să preia şi povara războiului cu Rusia: „Dacă eşti într-un sistem federal cu cineva şi acel cineva este atacat, trebuie să trimiţi soldaţi. Iar noi nu vrem asta pentru tinerii noştri. Nu vrem să murim pentru Ucraina.”
Guvernul de la Budapesta a fost printre puţinele din Europa care şi-au păstrat relaţiile strânse cu Moscova după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022.
De atunci, Ungaria a blocat în repetate rânduri sancţiuni europene împotriva Rusiei şi a frânat procesul de aderare al Kievului.
Conform Kyiv Independent, premierul ungar a criticat şi strategia actuală a UE de a sprijini militar şi financiar Ucraina pe termen lung, pe care a catalogat-o drept „o iluzie” bazată pe presupuneri false despre prăbuşirea economiei ruse.
În schimb, Orban a cerut încetarea focului şi deschiderea negocierilor de pace.
Declaraţiile vin în contextul în care preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, caută soluţii pentru a depăşi veto-ul Ungariei.
Articolul Viktor Orban se opune din nou aderării Ucrainei la UE: „Nu vrem să murim pentru Kiev” apare prima dată în Mediafax.
În emisiunea „Știu pe ce lume trăiesc”, de la Aleph News, Adrian Sârbu a venit cu o nouă propunere: fiecare pensionar din România să primească, lunar, suma de 1000 de euro net. Condiția? Vârstnicul să aibă în îngrijire un copil.
„Românii au nevoi reale. De bani, de certitudine, de un viitor pentru copii. România e țara unde bătrânii și copiii nu se întâlnesc niciodată. Între copii și bătrâni, trebuie să fie o relație de prietenie, ca în Micul Prinț”, a explicat Adrian Sârbu, la emisiunea „Știu pe ce lume trăiesc”, de la Aleph News.
Adrian Sârbu a lansat și un sondaj online în acest sens în rândul cititorilor, în care întrebarea era dacă aceștia sunt de acord ca fiecare pensionar din România, care îngrijește un copil, să fie plătit cu 1000 de euro pe lună. Dintre cei care au răspuns la sondaj, 68% au fost de acord cu această propunere.
„Nu e deloc un efort mare atunci când știi că e o investiție din care toată lumea câștigă”În urma rezultatelor acestui sondaj, Adrian Sârbu a tras și o concluzie: „Avem o obligație foarte clară. De a le acorda acestor cetățeni români, 4 milioane, a doua șansă în viață. Cum poți să motivezi mai bine un pensionar să aibă grijă de un copil, să îl educe, să îi ofere knowledge, să învețe de la el, să coopereze cu A.I.-ul, altfel decât plătindu-l? Și sunt țări în Europa care au înțeles asta și care investesc în bătrâni. Nu e deloc un efort mare atunci când știi că, de fapt, e o investiție din care toată lumea câștigă”.
Recent, acesta a făcut o altă propunere în cadrul aceleiași emisiuni: adevărata reformă administrativă a României ar trebui să înceapă prin mutarea capitalei de la București într-un alt oraș. El a propus, pentru noua capitală, regiunea județului Brașov. Sârbu o consideră protejată de munți, conectată geografic la regiunile economice ale țării și strategic avantajoasă atât pe timp de pace, cât și de război.
Articolul 1000 de euro pentru fiecare pensionar. Adrian Sârbu cere Guvernului acordarea acestei sume cu o singură condiție apare prima dată în Mediafax.
În cadrul unei vizite oficiale în provincia Hormozgan, situată pe malul Golfului Persic, Pezeshkian a afirmat că a discutat deja această propunere cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, încă din 2024, scrie The Guardian.
„Problemele structurale din Teheran nu mai pot fi ignorate. Suntem obligați să redirecționăm dezvoltarea către sudul țării”, a spus liderul iranian.
Criza de apă grăbește mutarea capitalei Iranului din TeheranTeheranul, oraș cu peste 10 milioane de locuitori, consumă aproximativ 25% din rezervele de apă ale țării. Barajele care asigurau 70% din alimentarea cu apă sunt în prezent grav afectate de scăderea precipitațiilor și evaporare, punând presiune imensă pe resursele subterane.
„În unele zone, terenul se scufundă cu până la 30 de centimetri pe an. Este o catastrofă ecologică. Dacă cineva nu stabilește un echilibru între dezvoltare și resurse, atunci dezvoltarea este sortită eșecului”, a avertizat Pezeshkian.
Hormozgan – opțiunea viabilă pentru mutarea capitalei Iranului din TeheranProvincia Hormozgan, cu deschidere directă la apele internaționale și acces la rute comerciale strategice, este văzută ca o alternativă viabilă pentru o nouă capitală. Președintele iranian susține că această zonă are potențial economic și logistic major, care ar putea transforma sudul țării într-un hub regional de dezvoltare durabilă.
Analiștii susțin că mutarea capitalei Iranului din Teheran ar putea dura ani de zile și necesita investiții majore, însă este o mișcare inevitabilă pentru a evita colapsul ecologic și economic al capitalei actuale.
Articolul Un stat din Orientul Mijlociu ar putea muta capitala din cauza crizei de apă și a tasării terenului apare prima dată în Mediafax.
Un tribunal din Tunis a decis miercuri condamnarea la moarte a unui bărbat de 51 de ani, pentru mai multe postări pe Facebook considerate ofensatoare la adresa președintelui Kais Saied.
Avocatul său a anunțat că inculpatul a fost găsit vinovat de trei capete de acuzare: tentativă de răsturnare a statului, insultarea președintelui și răspândirea de informații false online.
Judecătorii au susținut că mesajele publicate au incitat la violență și au încălcat atât codul penal tunisian, cât și controversata lege privind criminalitatea cibernetică, Decretul 54, adoptat în 2022.
Bărbatul, aflat în arest preventiv din ianuarie 2024, este tată a trei copii și muncitor ocazional, suferind de un handicap permanent după un accident de muncă.
Avocatul său, Oussama Bouthelja, l-a descris drept vulnerabil social, cu educație limitată și fără influență reală în mediul online.
Prima condamnare la moarte pentru conținut publicat online„Majoritatea postărilor erau copiate de pe alte pagini, iar unele nu au avut nicio reacție. În fața judecătorilor a spus că intenția lui a fost să atragă atenția asupra situației sale de viață dificile, nu să provoace tulburări”, a explicat Bouthelja.
Deși pedeapsa cu moartea rămâne prevăzută în legislația tunisiană, nicio execuție nu a mai avut loc în țară din 1991.
Cazul de acum marchează prima condamnare la moarte pentru conținut publicat online, scrie Associated Press.
Decretul 54 a fost criticat dur de organizațiile pentru drepturile omului și de jurnaliști, care îl consideră un instrument prin care autoritățile restrâng libertatea de exprimare.
Articolul Caz neobișnuit în Tunisia: Un bărbat a fost condamnat la moarte pentru postări pe Facebook considerate ofensatoare apare prima dată în Mediafax.
Antoni Lallican, reporter şi fotograf din Franţa, a murit pe vineri în urma unui atac ţintit cu dronă de tip FPV lansat de armata rusă.
Alături de el, fotograful ucrainean Heorhii Ivanchenko, membru al Asociaţiei Ucrainene a Fotografilor Profesionişti, a fost rănit şi se află în stare stabilă după o intervenţie chirurgicală, potrivit brigăzii.
Cei doi jurnalişti purtau echipament de protecţie inscripţionat cu „Press”, iar militarii ucraineni au condamnat atacul, pe care îl consideră o încălcare gravă a dreptului umanitar internaţional.
Reporters Without Borders (RSF) a raportat că, de la începutul invaziei pe scară largă, forţele ruse au ucis cel puţin 13 jurnalişti şi au rănit aproape 50, documentând aproape 150 de cazuri de abuzuri împotriva presei.
Antoni Lallican, stabilit la Paris, era cunoscut pentru reportajele sale despre probleme sociale şi umanitare din zone de conflict.
A ajuns în Ucraina în martie 2022 şi a documentat în special efectele războiului în Donbas, scrie Kyiv Independent.
Brigada 4 Mecanizată a transmis condoleanţe familiei şi colegilor jurnalistului francez, subliniind că atacul demonstrează încă o dată „cinismul şi brutalitatea” armatei ruse.
Articolul Fotojurnalist francez ucis şi un fotograf ucrainean rănit într-un atac cu dronă rusească apare prima dată în Mediafax.
Magistrații români au considerat că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei şefe a DIICOT a fost executată integral și, astfel, au dispus încetarea efectelor mandatului.
Potrivit Ministerului Justiției, „instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene”.
În realitate, însă, Alina Bica nu a făcut nicio zi de închisoare, întrucât pedeapsa fost suspendată pentru clarificări juridice privind infracțiunea pentru care a fost condamnată, conform dreptului italian.
Deși instanțele din România se află în protest și judecă doar „cauzele urgente”, cazul Alinei Bica a fost tratat cu celeritate. Dosarul a fost înregistrat pe 30 septembrie, primul termen a avut loc pe 2 octombrie, iar decizia definitivă a fost pronunțată pe 3 octombrie.
Fosta șefă DIICOT a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.
Executarea pedepsei în Italia, cu suspendare. Decizia definitivă în cazul Alinei BicaHotărârea Curții de Apel București vine după o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că o autoritate judiciară dintr-un stat membru UE nu poate refuza predarea unei persoane în baza unui mandat european de arestare și să preia executarea pedepsei fără consimțământul statului emitent, scrie G4Media.
În cazul Alinei Bica, Italia nu a solicitat consimțământul României, însă a aplicat propriile reglementări pentru executarea pedepsei.
Cazul Alinei Bica și impactul deciziei CJUE asupra fugilor români condamnațiDecizia CJUE se va aplica în viitor pentru alți fugari români condamnați definitiv, care nu și-au executat încă pedepsele. Printre aceștia se numără persoane ca Dragoș Săvulescu, Daniel Dragomir sau Sorin Oprescu, care au beneficiat de executarea pedepselor în Italia sau Grecia, tot cu suspendare.
În cazul Alinei Bica, instanțele române au fost nevoite să țină cont de faptul că pedeapsa a fost considerată executată conform deciziei instanțelor italiene. Astfel, Curtea de Apel București a decis că nu mai este necesară predarea acesteia în România și a închis definitiv dosarul privind mandatul european.
Articolul Alina Bica, fosta șefă DIICOT, scapă definitiv de închisoare. Curtea de Apel București a retras mandatul european de executare a pedepsei şi mandatul european de arestare apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a declarat la Prima TV că România va colabora cu Ucraina pentru producerea de drone militare, în contextul consolidării flancului estic al NATO şi al intensificării investiţiilor în apărare.
Şeful Guvernului a explicat că Ucraina are o experienţă semnificativă în utilizarea dronelor în război, iar această expertiză va fi valorificată prin parteneriate cu companii româneşti sau prin investiţii străine realizate în România.
„Una dintre opţiunile pe care le avem este să colaborăm cu companiile din Ucraina, astfel încât o parte din investiţiile finanţate prin programele Uniunii Europene să fie direcţionate către producţia de drone”, a spus Bolojan.
Premierul a subliniat că România urmăreşte să obţină nu doar echipamente militare necesare apărării, ci şi beneficii economice, precum transfer de tehnologie, locuri de muncă şi integrarea industriei autohtone în lanţurile valorice europene din domeniul apărării.
El a adăugat că dezvoltarea industriei de apărare este determinată de realităţile geopolitice din estul Europei şi de atacurile Rusiei asupra Ucrainei, care obligă statele europene să îşi întărească capacităţile militare.
Articolul Răspuns la amenințarea rusă. România și Ucraina unesc forțele pentru producția de drone apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, că o respectă pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care o cunoaşte personal, şi că victoria acesteia este „o performanţă care merită respect”.
„Într-o situaţie foarte dificilă, faptul că şi-a recâştigat mandatul într-o competiţie nu foarte uşoară şi că a reuşit să păstreze direcţia pro-europeană, inclusiv prin majoritatea parlamentară dată de cetăţenii Moldovei, cred că sunt nişte performanţe importante”, a spus Bolojan.
Şeful Guvernului a adăugat că Republica Moldova are în faţă provocări majore, iar aderarea la Uniunea Europeană ar aduce „dezvoltare economică, o convergenţă mai bună şi o conectivitate mai puternică” între cele două maluri ale Prutului.
Bolojan a subliniat că un astfel de parcurs ar reprezenta „un câştig pentru comunitatea românească de pe ambele maluri ale Prutului”, consolidând atât relaţiile bilaterale, cât şi sprijinul pentru integrarea europeană a Moldovei.
Articolul Ilie Bolojan: Victoria Maiei Sandu în Republica Moldova este o performanţă ce merită respect apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a comentat din nou scandalul legat de contractul de chirie al Exim Bank, evaluat la 180.000 de euro pe lună, spunând că astfel de practici sunt „impardonabile” şi stârnesc revoltă în rândul cetăţenilor.
„În situaţii în care statul închiriază unui privat, privatul înmulţeşte cu 5 sau cu 10 şi închiriază înapoi statului sub altă denumire. Acest tip de lucruri sunt impardonabile. Din păcate, se găsesc justificări prin anumite evaluări şi studii de piaţă care stabilesc niveluri de chirie nefireşti”, a afirmat Bolojan.
Premierul a subliniat că asemenea „anormalităţi” pun presiune pe bugetul public şi erodează încrederea oamenilor.
El a adăugat că responsabilitatea de a lămuri cazul aparţine instituţiilor de control, care nu se află în coordonarea Guvernului.
„Aştept să văd ca cei care trebuie să-şi facă datoria să vină cu o finalizare a anchetei”, a spus acesta.
Articolul Premierul Ilie Bolojan, despre cazul chiriei de 180.000 euro Exim Bank. „Aştept să văd ca cei care trebuie să-şi facă datoria să vină cu o finalizare a anchetei” apare prima dată în Mediafax.
Forțele ucrainene au anunțat pe 29 septembrie că o dronă FPV (first-person-view) a reușit să doboare un elicopter rusesc Mi-8 în regiunea Donețk, în apropiere de satul Kotliarivka.
Conform Kyiv Independent, operațiunea a fost realizată de piloții Brigăzii 59 a Forțelor de Sisteme Fără Pilot, care au precizat că lovitura a fost posibilă datorită coordonării dintre echipele de informații și cele operative.
On Monday, the 1st Unmanned Systems Battalion of the 59th Assault Brigade, under the Ukrainian Unmanned Systems Forces, successfully downed a Russian Mi-8 “Hip” Transport Helicopter using an FPV Attack Drone behind enemy lines in the Donetsk Oblast of Russian-occupied… pic.twitter.com/IG1QqrSOCt
— OSINTdefender (@sentdefender) October 1, 2025
Inițial, armata ucraineană raportase că a fost doborât un Mi-28N, însă ulterior, după verificări suplimentare, a corectat informația, confirmând că aparatul distrus era un Mi-8 de transport.
Kotliarivka se află în teritoriul ocupat de trupele ruse, în estul regiunii Donețk, la aproximativ 20 de kilometri de localitatea Mezhova, din regiunea Dnipropetrovsk.
„Oricine zboară aici să arunce o privire trebuie să fie pregătit. Pentru viitor, nu ne aduceți surprize din aer, pentru că vă va costa scump”, a transmis brigada într-un comunicat.
Mi-8 este un elicopter bimotor proiectat în Uniunea Sovietică în anii ’60, utilizat atât pentru transport și sprijin de luptă, cât și pentru misiuni umanitare.
Aparatul rămâne unul dintre cele mai răspândite și versatile elicoptere din lume.
Articolul O dronă ucraineană FPV doboară un elicopter rusesc Mi-8 în Donbas apare prima dată în Mediafax.
MAE informează cetățenii români care intenționează să călătorească în Bulgaria sau să tranziteze teritoriul acestui stat către Grecia sau Turcia că activitatea de transport cu feribotul este suspendată temporar la traversarea Dunării, pe la punctul de trecere Oryahovo-Bechet.
Activitatea de transport cu feribotul este suspendată temporar la traversarea Dunării, pe la punctul de trecere Oryahovo-Bechet, până la data de 5 octombrie 2025, ora 8.00.
În acest context, MAE recomandă utilizarea celorlalte puncte de trecere a frontierei deschise traficului internațional la frontiera româno-bulgară: Vidin-Calafat, Kardam-Negru Vodă, Durankulak-Vama Veche, Silistra-Ostrov Călărași, Dobromir-Krushari și Kainardzha-Lipnița, Nikopol-Turnu Măgurele (ferry), Svishtov-Zimnicea (ferry), Aydemir (Silistra)-Chiciu (Călărași) (ferry) și Ruse-Giurgiu.
Cetățenii români care tranzitează Podul Dunării la Ruse sunt avertizați asupra posibilității creșterii considerabile a timpului de așteptare, în contextul lucrărilor de reparație capitală a estacadei (pe partea bulgară) desfășurate de autoritățile bulgare.
Articolul MAE anunță că feribotul Oryahovo-Bechet este suspendat temporar. Alternative recomandate apare prima dată în Mediafax.
În Bucureşti au fost înregistrate 72 de cazuri: 49 pentru copaci căzuţi, 18 pentru elemente de construcţie desprinse şi 5 pentru cabluri electrice afectate.
În urma acestor incidente au fost avariate 18 autoturisme.
În judeţul Ilfov, pompierii au intervenit în 6 situaţii: 4 pentru copaci căzuţi şi 2 pentru elemente de construcţie desprinse.
Articolul Cod portocaliu în Bucureşti şi Ilfov: 78 de intervenţii ale pompierilor. 18 autoturisme avariate apare prima dată în Mediafax.
SBU a transmis vineri, că bărbatul de 52 de ani acuzat de uciderea lui Andriy Parubiy a acţionat la ordinele Moscovei.
Potrivit anchetatorilor, acesta a fost recrutat de agenţi ruşi în urmă cu mai bine de un an şi a îndeplinit mai multe misiuni de culegere de informaţii, printre care monitorizarea mişcărilor armatei ucrainene.
După testarea loialităţii sale, serviciile ruse i-ar fi ordonat să-l asasineze pe Parubiy şi i-au finanţat pregătirile.
Suspectul ar fi urmărit programul zilnic al politicianului şi ar fi pus la punct un plan de fugă peste graniţă, dar a fost reţinut de autorităţi înainte de a putea părăsi ţara.
El este acum inculpat pentru trădare comisă în condiţii de lege marţială şi riscă închisoare pe viaţă cu confiscarea averii.
Andriy Parubiy, în vârstă de 54 de ani, a fost împuşcat mortal pe 30 august la Lviv, în districtul Frankivskyi, atacatorul trăgând opt focuri de armă dintr-o armă scurtă, scrie Kyiv Independent.
Presa locală a relatat că asasinul s-a deghizat în curier şi s-a deplasat pe o bicicletă electrică.
Parubiy a fost unul dintre liderii Revoluţiei EuroMaidan şi a ocupat funcţii-cheie în stat: secretar al Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare în 2014 şi preşedinte al Parlamentului între 2016 şi 2019.
Din 2019 era deputat al partidului de opoziţie Solidaritatea Europeană.
Articolul Ucraina acuză serviciile secrete ruse că au ordonat asasinarea lui Andriy Parubiy apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) avertizează românii care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Norvegia că meteorologii au emis, pentru perioada 4-5 octombrie 2025, o alertă de cod roșu pentru rafale puternice de vânt.
Alerta este însoțită de o avertizare de cod portocaliu de furtună în sud-estul Norvegiei.
În aceste condiții, sunt estimate perturbări ale traficului aerian, feroviar, rutier și maritim, cu posibile întârzieri, modificări de program sau anulări de curse.
MAE recomandă cetățenilor români să monitorizeze evoluția situației meteorologice, să evite deplasările în regiunile montane, să consulte buletinele Institutului Național de Meteorologie (www.met.no) și să verifice informațiile operatorilor de transport (vegvesen.no/trafikk).
Articolul MAE emite o atenționare de călătorie în Norvegia din cauza fenomenelor meteo extreme apare prima dată în Mediafax.
Cercetătoarea ruso-israeliană răpită în 2023 de miliția șiită Kataeb Hezbollah, în Irak, și eliberată pe 9 septembrie, după 903 zile de captivitate, a transmis primul său mesaj public de la revenirea în libertate.
În mesajul publicat vineri pe platforma X, Elizabeth Tsurkov, citată de Times of Israel, mulțumește Statelor Unite pentru rolul decisiv în obținerea eliberării sale: „În sfârșit, binecuvântată și liberă, după 903 zile de captivitate. Mulțumesc, președintelui Donald Trump pentru acțiunea decisivă care m-a adus acasă, fără ca răpitorii – Kataeb Hezbollah, să primească ceva în schimb”.
Eliberarea, atribuită sprijinului americanElizabeth Tsurkov era doctorandă în științe politice la Universitatea Princeton în momentul răpirii, iar activitatea ei se concentra pe Orientul Mijlociu, în special pe Siria, Irak, sectarism și războaiele civile. Ea a fost luată ostatică în martie 2023, în Bagdad, în timp ce efectua cercetări academice. Răpirea a fost revendicată de miliția șiită Kataeb Hezbollah, o grupare sprijinită de Iran. A revenit în Israel după mai bine de doi ani și jumătate de detenție, cu puțin înainte de a împlini 38 de ani.
Cercetătoarea i-a menționat, de asemenea, pe trimisul special al SUA pentru ostatici, Adam Boehler, și pe secretarul de stat Marco Rubio, apreciind implicarea lor în procesul dificil de eliberare: „Mulțumesc din suflet tuturor celor care au încercat să ajute în orice mod”.
Bucuria eliberării, împărtășită în limba ebraicăÎntr-o postare separată, în limba ebraică, Elizabeth Tsurkov a ținut să recunoască rolul coordonatorului israelian pentru ostatici și persoane dispărute, Gal Hirsch, precum și sprijinul echipelor medicale din Israel care au îngrijit-o după întoarcere.
„Nu am cuvinte să descriu fericirea de a fi liberă și de a fi din nou cu familia mea. Toți ostaticii și familiile lor merită să trăiască acest sentiment”, a transmis ea.
Tăcere în privința premierului israelianUn detaliu care atrage atenția în mesajele sale de mulțumire este absența oricărei mențiuni la adresa prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Potrivit sursei citate, Israelul a avut un rol foarte limitat în eliberarea cercetătoarei, iar fără intervenția și presiunile directe ale administrației americane, Tsurkov ar fi putut rămâne captivă în Irak încă mulți ani, cu toate că este cetățean al statului Israel.
Articolul Primul mesaj public al cercetătoarei eliberate după 903 zile de captivitate: „În sfârșit, binecuvântată și liberă” apare prima dată în Mediafax.
Președintele SUA, Donald Trump, a acordat grupării Hamas un termen limită pentru a accepta planul de pace al SUA pentru Gaza.
Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a anunțat că acordul trebuie încheiat până duminică, la ora 18:00, ora Washingtonului. În caz contrar, gruparea Hamas riscă, potrivit afirmațiilor lui Trump, „iadul”.
„Dacă acest acord de ULTIMĂ ȘANSĂ nu va fi încheiat, Hamas va avea de înfruntat un IAD cum nimeni nu a mai văzut până acum. ÎNTR-UN FEL SAU ÎN ALTUL, VA FI PACE ÎN ORIENTUL MIJLOCIU”, a scris Trump pe Truth Social, potrivit BBC.
La doar câteva ore după ce a prezentat alături de Donald Trump un plan în 20 de puncte pentru încetarea războiului din Gaza, Benjamin Netanyahu a declarat că nu va accepta retragerea completă a trupelor israeliene din enclavă.
Joi, BBC a relatat că mediatorii au luat legătura cu șeful aripii militare a Hamas din Gaza, care a indicat că nu este de acord cu noul plan de încetare a focului al SUA. Motivul invocat este acela că planul a fost conceput pentru a distruge Hamas, indiferent dacă grupul îl acceptă sau nu, și astfel este hotărât să continue lupta.
Ce prevede planulPlanul alcătuit din 20 de puncte, propune, printre altele, încetarea imediată a luptelor și eliberarea, în termen de 72 de ore, a 20 de ostatici israelieni în viață deținuți de Hamas, precum și a rămășițelor pământești ale ostaticilor considerați morți. În schimb, sute de deținuți din Gaza ar fi eliberați.
Cel puțin 66.288 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene din Gaza de atunci, potrivit ministerului sănătății din teritoriu, condus de Hamas.
Articolul Cât timp are Hamas la dispoziție să accepte planul de pace pentru Gaza? Trump a dat ultimatumul apare prima dată în Mediafax.
Raportul privind „Lovitura de Stat din România” pentru perioada 24 noiembrie 2024 – 18 mai 2025 a fost prezentat vineri, 3 octombrie, în Parlament.
Documentul analizează modul în care a fost anulat procesul electoral, într-o manieră considerată neconstituţională şi contrară principiilor democratice.
Preşedintele AUR, George Simion, a declarat că raportul reprezintă un răspuns la „pseudo-raportul” promovat de preşedintele Nicuşor Dan la Copenhaga şi la „rechizitoriul plăsmuit” de actualul Procuror General.
Liderul AUR a mai spus că raportul va fi tradus şi transmis tuturor cancelariilor străine. „Cei care au dat lovitura de stat inventează astăzi tentative de lovituri de stat. (…) Preşedintele Nicuşor Dan întruneşte toate condiţiile pentru a fi suspendat”, a afirmat Simion.
La rândul său, preşedintele PNŢCD, Aurelian Pavelescu, a susţinut că raportul dovedeşte „cea mai gravă lovitură de stat realizată vreodată în interiorul Uniunii Europene”.
Acesta a criticat deciziile Curţii Constituţionale, invocarea „situaţiei excepţionale” şi justificarea anulării alegerilor prin „războiul hibrid al Rusiei”.
„Nu există aşa ceva în Constituţie. Este o agresiune împotriva ordinii de drept şi a democraţiei”, a spus Pavelescu.
Prezentarea raportului este însoţită de un apel către cetăţeni de a semna documentul, pentru a-şi asuma concluziile şi pentru a sprijini iniţiativele care, potrivit iniţiatorilor, vizează „revenirea la democraţie” în România.
Articolul AUR acuză: Raportul privind „Lovitura de Stat din România” prezentat în Parlament apare prima dată în Mediafax.
