În timpul unei conferințe de presă, Sorin Grindeanu a reiterat declarațiile făcute după consultările informale de la Palatul Cotroceni.
„N-am discutat despre nume, nici despre Lucian Croitoru, nici despre Ilie Bolojan, nici despre niciun alt nume. N-am discutat aceste lucruri dintr-un motiv simplu, pentru că noi am anunțat, și asta a fost și dorința președintelui, să discutăm prima oară chestiune legată de programe, de proiecte, de eventuale măsuri pe care va trebui să le ia viitorul guvern în perioada următoare”.
Totuși, social-democratul nu a exclus intrarea la guvernare: „Am văzut dorința de a avea PSD-ul în interiorul coaliției de guvernare. N-am spus nu, n-am spus nici da”.
Grindeanu nu rămâne la Ministerul TransporturilorSorin Grindeanu a declarat la Realitatea TV că „în niciun caz nu va rămâne ministrul transporturilor” într-un eventual guvern condus de Ilie Bolojan.
Întrebat dacă, din postura de viitor ministru al Transporturilor, s-ar înțelege cu eventualul viitor premier PNL, Grindeanu a explicat că mandatul primit de la colegii săi de la conducerea PSD nu i-ar permite să continue în această funcție.
Declarația vine în contextul negocierilor pentru formarea noului guvern, unde se discută despre o posibilă colaborare între partidele pro-europene.
Ce a discutat cu Nicușor DanSorin Grindeanu a dezvăluit la România TV, în direct, ce a discutat la consultări cu noul președinte al României, Nicușor Dan:
„N-am discutat despre persoane. Am spus care e poziția mea și a noastră. Am spus că alegerile parlamentare au fost acum o jumătate de an, pe care PSD le-a câștigat. Suntem principalul grup din Parlament. Ne înțelegem rolul. Așteptăm și înțelegem rolul noului președinte, cel de mediator, de a găsi o formulă care să ducă la o majoritate parlamentară, dar PSD este cel mai mare partid din parlament. Nu fugim de responsabilități. Așteptăm propunerile administrației prezidențiale după perioada de consultări. Vom hotărî în interiorul partidului. Vom face o consultare mai largă în PSD. Vreau să consultăm activul de bază, primari, consilieri județeni, deputați, președinți de organizații, și să facem un vot de cunoștință de cauză.”
Articolul Sorin Grindeanu despre intrarea la guvernare: N-am spus nu, n-am spus nici da apare prima dată în Mediafax.
Ediția tipărită a revistei The Economist pentru Asia, cu liderul vietnamez To Lam pe copertă, a fost interzisă în Vietnam, potrivit surselor din distribuția locală. Publicația, disponibilă în continuare în format electronic, l-a prezentat pe Lam cu două stele în locul ochilor, pe un fundal roșu, sub titlul „Omul cu un plan pentru Vietnam”: „Ni s-a ordonat să rupem coperta și articolul despre el, făcând revista nevandabilă. Mai târziu, ni s-a cerut să nu o mai vindem deloc”, a declarat directorul unei firme de distribuție, sub protecția anonimatului. Articolul îl descrie pe liderul țării drept un „un om dur al Partidului Comunist care trebuie să salveze povestea de succes a Asiei”, a relatat joi Reuters.
Coperta și articolele din The Economist au fost repostate de mii de ori pe rețelele socialeCoperta și articolele din The Economist au fost repostate de mii de ori pe rețelele sociale de utilizatori din Vietnam, generând reacții împărțite: „Vietnamul pășește cu încredere într-o nouă etapă de dezvoltare, iar lumea observă acest lucru”, a scris un manager de vânzări pe LinkedIn. Altcineva a criticat descrierea lui Lam ca un „om dur”, afirmând că aceasta „subminează evoluțiile serioase politice și sociale care au loc în prezent în țară.”
Articolul The Economist relatează despre To Lam că este „un lider ambițios”, care „trebuie să se transforme într-un reformator” pentru a adapta modelul economic al țării și a o face mai prosperă. Lam, în vârstă de 67 de ani, a condus ministerul securității publice și, după o luptă pentru putere de mai multe luni, a ajuns anul trecut în fruntea Vietnamului, devenind președinte și apoi secretar general al Partidului Comunist.
Guvernul vietnamez cenzurează în mod obișnuit presa și culturaInterdicția revistei se înscrie într-un cadrul mai larg de restricții. Ministerul Tehnologiei a blocat recent aplicația de mesagerie Telegram, motivând că platforma găzduiește grupuri ale opoziției și „subiecți reacționari”. Mii de utilizatori nu au putut accesa aplicația, iar Telegram s-a declarat „surprinsă” de această măsură, spunând că se conforma unoi cerințe noi ale guvernului.
Vietnam este clasat pe locul 173 din 180 în indicele libertății presei realizat de organizația Reporteri Fără Frontiere, iar autoritățile singurului partid care conduce țara mențin un control strict asupra presei și internetului. Persoanele care postează comentarii „anti-statale” online riscă să fie arestate, iar cărți, filme sau alte lucrări culturale sunt adesea interzise.
Numeroasele interdicții asupra presei și internetului evidențiază tensiunile dintre dorința de control strict a guvernului și aspirațiile populației pentru mai multă libertate de exprimare, într-un moment crucial pentru viitorul economic și politic al Vietnamului.
Articolul Un mare ziar britanic a fost interzis de la vânzare după ce a pus pe copertă liderul țării apare prima dată în Mediafax.
„Am lansat primul episod din seria EUStory. Are ca temă <Bugetul UE. Ce legătură are cu tine?> iar răspunsul e simplu: este despre fiecare dintre noi”, susține, într-o postare pe Facebook, Victor Negrescu.
Potrivit acestuia, în 18 ani, România a primit peste 100 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană și a contribuit cu doar 30. Diferența, de peste 70 de miliarde, a mers în spitale, școli, autostrăzi, burse Erasmus, digitalizare, energie, adaugă vicepreședintele PE.
„9 din 10 investiții publice din România au fost făcute cu bani europeni. Asta nu e propagandă. E realitatea. Ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE 2025, am luptat pentru un buget mai bun, cu 10 miliarde de euro în plus față de anul trecut. Și am reușit să direcționăm acești bani către oameni, nu către birocrație: pentru educație, tineri, IMM-uri, digitalizare, aderarea la Schengen”, mai transmite Victor Negrescu.
Articolul Investițiile publice în România: 9 din 10 au fost făcute cu bani europeni, spune Victor Negrescu apare prima dată în Mediafax.
Articolul Dronele, tot mai populare pentru recuperarea turiștilor pierduți în munți. Salvamontiștii români au participat la o conferință europeană dedicată dronelor apare prima dată în Mediafax.
Calendarul oficial pentru examenele naționale din 2025 a fost publicat în Monitorul Oficial, iar elevii care se pregătesc pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională trebuie să fie atenți la noile termene și perioade de desfășurare.
Bacalaureat 2025Una dintre noutățile semnificative din acest an este faptul că probele scrise ale Bacalaureatului vor începe mai devreme decât în anii anteriori.
Pentru elevii claselor a XII-a și a XIII-a, cursurile din anul școlar 2024 – 2025 se încheie pe data de 6 iunie 2025. Examenul de Bacalaureat este organizat în două etape.
Prima etapă, dedicată evaluării competențelor, s-a desfășurat în lunile ianuarie și februarie 2025.
Înscrierea pentru această etapă a avut loc în perioada 16 – 20 decembrie 2024.
A doua etapă, cea a probelor scrise, se desfășoară în luna iunie, iar înscrierea pentru aceste probe va avea loc între 2 și 6 iunie 2025.
Probele scrise din cadrul Bacalaureatului încep pe 10 iunie și se încheie pe 16 iunie 2025.
Calendarul detaliat este următorul: marți, 10 iunie, are loc proba scrisă la Limba și literatura română; miercuri, 11 iunie, se susține proba obligatorie a profilului, adică Matematică sau Istorie, în funcție de specializare; vineri, 13 iunie, este programată proba la alegere a profilului și specializării; iar luni, 16 iunie, are loc proba scrisă la Limba maternă pentru elevii care studiază în limbile minorităților.
Între aceste probe, elevii vor avea o zi liberă după susținerea celor obligatorii, înainte de proba la alegere. De asemenea, proba la limba maternă va avea loc după weekend.
Afișarea primelor rezultate la probele scrise este programată pentru data de 20 iunie 2025.
În zilele de 23 și 24 iunie, candidații vor putea vizualiza lucrările și vor putea depune contestațiile, iar rezultatele finale vor fi publicate pe 30 iunie 2025.
Pentru mai multe informații despre Calendarul complet citește AICI.
Evaluarea Națională 2025În ceea ce privește Evaluarea Națională, elevii de clasa a VIII-a vor încheia cursurile pe 13 iunie 2025.
Înscrierile pentru acest examen vor avea loc în perioada 10 – 13 iunie.
Probele scrise sunt programate la sfârșitul lunii iunie, după cum urmează: luni, 23 iunie, va avea loc proba scrisă la Limba și literatura română; miercuri, 25 iunie, se va desfășura proba la Matematică; iar vineri, 27 iunie, elevii care aparțin minorităților naționale vor susține proba scrisă la Limba maternă.
Între examenele principale, elevii vor avea o zi de pauză, ceea ce le va permite să se pregătească mai bine pentru fiecare probă.
Primele rezultate ale Evaluării Naționale vor fi afișate pe data de 3 iulie 2025.
Ulterior, după rezolvarea contestațiilor, notele finale vor fi publicate pe 10 iulie.
Articolul Bacalaureat 2025 și Evaluarea Națională. Când sunt programate examenele pentru elevi apare prima dată în Mediafax.
Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara nu a reușit să atragă nicio firmă interesată de contractul de consultanță și supervizare pentru lucrările de modernizare a gării Orșova, situată pe Magistrala 100. Licitația a fost lansată la mijlocul lunii aprilie în sistemul electronic de achiziții publice și anulată din lipsă de ofertanți, potrivit informațiilor furnizate miercuri de clubferoviar.ro.
Contractul, intitulat „Consultanță și Supervizare Lucrări pentru obiectivul de investiții: Modernizarea/reabilitarea a 47 stații de cale ferată din România – S.R.C.F. Timișoara – Lot 3 stația Orșova (proiectare și execuție)”, avea o valoare estimată de 89.000 de lei. Pentru a participa la licitație, ofertanții trebuiau să demonstreze că, în ultimii trei ani, au prestat servicii similare sau superioare în valoare cumulată egală cu cel puțin valoarea contractului pentru care licitau.
Potrivit anunțului din SEAP, licitația a fost anulată automat deoarece nu a fost depusă nicio ofertă până la data limită, 27 mai 2025.
Lucrările propriu-zise de modernizare a gării Orșova, acestea au fost deja atribuite, în iunie 2024, asocierii formate din UBI Construct și Trovacasa, pentru aproape 1,6 milioane de euro. Modernizarea gării Băile Herculane se află în aceeași etapă procedurală, căutându-și consultant.
Articolul SRCF Timișoara nu găsește consultant pentru modernizarea Gării Orșova apare prima dată în Mediafax.
„Mă bucur că acesta este primul eveniment oficial la care particip în calitate de președinte al României, pentru că țara noastră așa cum este acum, liberă, democratică, europeană, nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi existat această temelie de curaj și sacrificiu al înaintașilor noștri. Lor ne datorăm respect și întreaga noastră recunoștință”, a spus Nicușor Dan.
El susține că este datoria tuturor românilor să ducă mai departe lupta pentru libertate.
„Astăzi, când cinstim jertfa celor care au luptat pentru România, avem datoria nu doar să ne amintim, ci să ducem mai departe ceea ce au început, o țară demnă, unită și respectată. Eroii noștri au căzut la datorie pentru libertate, pentru demnitate și pentru unitate, pentru un viitor care nu se negociază la marginea istoriei, ci se construiește durabil în inima Europei. Avem responsabilitatea să continuăm acest drum. Cu prilejul acestei mari sărbători creștine, să lăsăm deoparte ceea ce ne separă și să ne concentrăm pe ceea ce ne apropie”, a mai spus președintele.
El a făcut apel la unitate: „Să fim uniți astăzi, așa cum am fost în cele mai grele și decisive momente ale istoriei noastre. Să construim o Românie ancorată în spațiul european și euroatlantic, care oferă siguranță și prosperitate tuturor cetățenilor ei. Unitatea nu înseamnă să gândim la fel, ci să ne asumăm împreună direcția. Iar direcția este fără echivoc o Românie europeană, o Românie puternică și solidară”.
Articolul Mesajul lui Nicușor Dan la primul eveniment public în calitate de președinte: Să fim uniți! apare prima dată în Mediafax.
Teoriile conspirației sunt convingeri larg răspândite conform cărora anumite grupuri influente acționează în secret pentru a atinge scopuri dăunătoare. Deși nu sunt susținute de dovezi solide, astfel de teorii persistă în diverse culturi și contexte politice. Evenimente precum asaltul asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie și adoptarea publică a unor astfel de narațiuni de către persoane influente au subliniat importanța înțelegerii fundamentelor psihologice ale gândirii conspiraționiste.
Cercetătorii care au realizat acest studiu și-au propus să afle dacă unele dintre tiparele cognitive întâlnite în ideile delirante – studiate de obicei în contextul psihozelor – sunt prezente și la persoanele înclinate să creadă în teorii ale conspirației. Deși convingerile conspiraționiste nu sunt considerate deliruri clinice, ambele presupun credințe fără susținere factuală și o rezistență puternică la contraargumente. Prin concentrarea asupra erorilor cognitive asociate în mod obișnuit cu psihoza, cercetătorii au încercat să înțeleagă mai bine de ce unele persoane sunt mai predispuse la astfel de convingeri, notează psypost.org.
„Predau un curs despre psihologia teoriilor conspirației la Southern New Hampshire University,” a explicat profesorul Peter Frost, autorul principal al studiului. „Eu și colegul meu am descoperit cercetări care arată că, dacă îi înveți pe oameni să recunoască erorile logice și prejudecățile cognitive, poți reduce credința lor în teoriile conspirației. Asta ne-a făcut, pe mine și studenții cercetători, să ne întrebăm dacă anumite persoane, mai predispuse la astfel de erori cognitive, nu sunt și mai susceptibile la teoriile conspirației. Ceilalți autori ai lucrării sunt studenți de licență de la SNHU.”
Ce au arătat cele două studiiCercetătorii au realizat două studii, folosind chestionare online distribuite pe rețele sociale precum Facebook, Reddit și Instagram. În ambele cazuri, au utilizat Chestionarul de Erori Cognitive pentru Psihoză (CBQp), un instrument cu 30 de itemi care măsoară tendințe cognitive asociate gândirii delirante. Participanții nu au fost informați că acest chestionar are legătură cu psihoza, pentru a nu le influența răspunsurile.
În primul studiu, au fost colectate date de la 200 de persoane, majoritatea femei albe, cu vârsta medie de 37 de ani. Participanții au completat și Scala de Credințe Conspiraționiste Generale (GCBS), care măsoară predispoziția generală de a crede în teorii ale conspirației din domenii precum guvernul, sănătatea sau extratereștrii (ex: „Un grup restrâns și secret de oameni ia toate deciziile importante la nivel global, cum ar fi intrarea în război”).
Cel de-al doilea studiu a urmat o procedură similară, dar cu un eșantion nou de 182 de participanți, cu vârsta medie de 41 de ani. De această dată, a fost folosit un chestionar personalizat, cu 14 afirmații despre teorii conspiraționiste actuale – legate de elite globale, imigrație sau sănătatea publică. Exemple includ: „Aselenizările nu au avut loc niciodată, iar dovezile au fost fabricate de NASA și guvernul SUA”, „Politica actuală privind granițele SUA și/sau anumite grupuri de persoane încearcă în secret să modifice compoziția rasială a țării” și „Pământul este de fapt plat și/sau gol pe dinăuntru”.
În ambele studii, participanții au răspuns la întrebări privind șapte tipuri de erori cognitive:
percepție anomaloasă (perceperea unor stimuli inexistenți),
catastrofizare (anticiparea celor mai rele scenarii),
gândire dicotomică (vederea lucrurilor în alb și negru),
raționament emoțional (judecăți bazate pe sentimente, nu pe logică),
atribuirea intenționalității (presupunerea că acțiunile altora sunt intenționate și răuvoitoare),
concluzii pripite (luarea de decizii fără suficiente dovezi),
interpretarea amenințătoare a evenimentelor ambigue.
În primul studiu, cinci din cele șapte erori cognitive s-au dovedit a fi semnificativ corelate cu credințele conspiraționiste generale. Cea mai puternică relație a fost între concluziile pripite și credințele conspiraționiste (coeficient de corelație r = 0,67).
Aceste erori cognitive au explicat, împreună, 56% din variația în predispoziția generală a participanților de a susține teorii conspiraționiste. Acest rezultat sugerează că persoanele mai predispuse la anumite tipuri de gândire eronată sunt și mai înclinate să creadă în conspirații, chiar dacă nu prezintă simptome clinice de delir.
Deși al doilea studiu a explicat un procent mai mic din variația credinței în conspirații (aproximativ 37%), tiparul rezultatelor a fost foarte asemănător cu cel din primul studiu. Asta sugerează că aceleași erori cognitive pot sta la baza atât a convingerilor conspiraționiste generale, cât și a celor specifice unor contexte sau evenimente recente.
Rezultatele contribuie la un număr tot mai mare de cercetări care sugerează că gândirea conspiraționistă nu este doar o chestiune de ignoranță sau trăsături de personalitate, ci poate avea la bază tipare cognitive profunde. Deși credința în conspirații nu este, în sine, un semn de boală mintală, studiul a arătat că erorile de gândire frecvent observate la persoanele cu idei delirante subclinice – cum ar fi interpretarea unor informații ambigue ca fiind amenințătoare sau intenționat ostile – sunt prezente și la cei care susțin astfel de teorii.
Articolul Credința în teorii ale conspirației este legată de boli psihice? apare prima dată în Mediafax.
Avertizarea Cod roșu este valabilă de joi de la ora 12.00 până vineri la ora 12.00 pe râurile din bazinele hidrografice: Râul Negru (judeţele: Harghita, Covasna şi Braşov), râul Olt – pe sectorul aval confluenţă cu râul Râul Negru – amonte S.H. Hoghiz (judeţele: Covasna şi Braşov), râul Miletin – pe sectorul aval S.H. Nicolae Bălcescu (judeţele: Botoşani şi Iaşi).
De asemenea, până vineri la ora 24.00 sunt sub avertizare Cod portocaliu râurile din bazinele hidrografice: Târnava Mare (judeţele: Harghita, Mureş, Braşov şi Sibiu), Târnava Mică (judeţele: Harghita şi Mureş), Olt (judeţele: Harghita, Covasna, Braşov şi Sibiu), Buzău (judeţele: Braşov, Covasna şi Buzău), Trotuş (judeţele: Harghita, Bacău, Neamţ, Covasna şi Vrancea), Bârlad (judeţele: Neamţ, Iaşi, Vaslui, Bacău, Galaţi şi Vrancea), Miletin (afluent al râului Jijia) – judeţele: Botoşani şi Iaşi.
Totodată, până sâmbătă la ora 12.00, este în vigoare un Cod galben pe râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud), Someşul Mic (judeţele: Bihor şi Cluj), Mureş (judeţele: Harghita, Mureş şi Bistriţa Năsăud), Târnava (judeţele: Harghita, Mureş, Braşov, Sibiu şi Alba), Olt (judeţele: Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş), Argeș (judeţele: Argeș, Dâmboviţa, Giurgiu, Teleorman şi Ilfov), Ialomiţa (judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi Ilfov), Prahova (judeţele: Prahova şi Ialomiţa), Buzău (judeţele: Braşov, Covasna, Buzău, Prahova şi Brăila), Suceava (judeţul Suceava), Moldova (judeţele: Suceava şi Neamţ), Bistriţa (judeţele: Suceava, Neamţ, Harghita şi Bacău), Trotuş (judeţele: Harghita, Bacău, Neamţ, Covasna şi Vrancea), Bârlad (judeţele: Neamţ, Iaşi, Vaslui, Bacău, Galaţi şi Vrancea), Putna (judeţul Vrancea), Râmnicu Sӑrat (judeţele: Buzӑu şi Vrancea), Siret (judeţele: Vrancea şi Galaţi), Jijia (judeţele: Botoşani şi Iaşi).
Articolul Cod roșu de inundații: Pericol pe râuri din Harghita, Covasna, Brașov, Botoșani și Iași apare prima dată în Mediafax.
În noul sezon al serialului HBO Max Original, Carrie va trece peste amintirile sale grele și va încerca să scrie ficțiune, potrivit trailerului sezonului. Aidan (John Corbett), care voia să petreacă mai mult timp cu fiii săi adolescenți și a cerut o pauză de cinci ani de la Carrie, este în continuare prezent.
„E complicat cu Aidan, dar încerc să-mi dau seama ce să fac”, spune Carrie, în timp ce serialul sugerează o posibilă nouă relație amoroasă.
Conform sinopsisului oficial al HBO, al treilea sezon „le urmărește pe Carrie, Miranda, Charlotte, Seema și Lisa Todd Wexley navigând prin realitatea complicată a vieții, iubirii, sexului și prieteniei la vârsta de 50 de ani în New York City”.
Serialul este disponibil pe platforme începând cu 29 mai 2025.
Serialul și cel de-al treilea sezon, criticate dur
Presa americană nu se arată deloc încântată de acest serial în general. Fiecare sezon a fost analizat dur de critici, în toată presa de specialitate și nu numai.
Un articol recent publicat în Time Magazine atacă și ridiculizează nu doar cel mai recent serial, ci întregul proiect Sex and The City.
„Carrie Bradshaw nu încetează niciodată să o ia de la capăt. După ce serialul original Sex and the City s-a încheiat cu eroina polarizantă interpretată de Sarah Jessica Parker, jurnalistă specializată în sex, bucurându-se de declarația de dragoste mult așteptată a sufletului ei pereche, Mr. Big (Chris Noth), filmul din 2008 l-a făcut să o părăsească la altar, astfel încât ea să poată plânge împreună cu cele mai bune prietene ale sale în ceea ce trebuia să fie luna de miere a cuplului.
Filmul SATC, prea lung, s-a încheiat cu împăcarea dintre Carrie și Big; deși nunta lor de la primărie a rămas valabilă, o continuare atroce a filmului a sugerat o criză conjugală înainte de a le trimite pe doamne la Abu Dhabi pentru o ușroară apropriere culturală. Ceea ce a lăsat revigorarea lui Max, And Just Like That, cu puține opțiuni, decât să răstoarne din nou viața lui Carrie: RIP Big, ucis de propriul său Peloton”, a scris Time.
Articolul Continuarea serialului „Sex and the City” revine cu sezonul 3. „And just like that” a stârnit multe critici dure apare prima dată în Mediafax.
Sud-coreenii participă în număr mare la alegerile prezidențiale. Votul anticipat a început joi. Peste 3,1 milioane de persoane (7,00% din totalul alegătorilor eligibili) au votat joi, până la ora locală 11.00, conform datelor Comisiei Electorale Naționale, preluate de Reuters.
Este cea mai mare prezență din istorie în ceea ce privește votul anticipat din Coreea de Sud.
Principalii candidați au votat și ei anticipat, îndemnându-i pe oameni să procedeze la fel. Coreea de Sud are 44 de milioane de alegători, iar votul anticipat este permis joi și vineri.
Alegerile din 3 iunie vin după luni de tulburări politice și un vid de putere în urma încercării eșuate a fostului lider Yoon Suk Yeol de a impune legea marțială.
Articolul Alegerile prezidențiale din Coreea de Sud au adus o prezență record la votul anticipat apare prima dată în Mediafax.
Conform unei informări transmise de Departamentul pentru Situații de Urgență, ploile abundente și inundațiile generate au provocat pagube însemnate în 14 județe: Argeș, Bacău, Botoșani, Brașov, Buzău, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Neamț, Prahova, Suceava, Vaslui și Vrancea. Autoritățile au intervenit în 69 de localități pentru evacuarea apei din 68 de case, 114 curți, 51 de beciuri și subsoluri, 6 anexe gospodărești, precum și pentru degajarea a 8 arbori căzuți.
Printre cele mai afectate localități se numără cele din județul Covasna, unde doar în satul Băcel au fost evacuate 192 de persoane din 110 case, din cauza debitelor crescute ale râului Negru. În Boroșneu Mare și Lunca Mărcușului, alți 106 oameni au fost evacuați din locuințele aflate în pericol. Evacuări au avut loc și în județele Botoșani, Brașov și Vrancea.
Drumurile naționale DN 2B, Galați și DN 13E, Covasna sunt închise circulației, iar alte patru drumuri județene sunt complet blocate. Circulația feroviară pe Magistrala 300 este afectată de o surpare de terasament pe o lungime de aproximativ 50 de metri între stațiile Predeal și Timișu de Sus, trenurile circulând alternativ pe o singură linie.
Articolul Sute de persoane evacuate și mai multe drumuri și căi ferate afectate în urma condițiilor meteo apare prima dată în Mediafax.
La mai puțin de doi ani de la atacul terorist comis de Hamas pe 7 octombrie asupra Israelului, Benjamin Netanyahu a pierdut sprijinul Europei. Dacă inițial liderii cei mai influenți ai continentului și-au exprimat susținerea pentru dreptul Israelului de a se apăra și pentru ofensiva împotriva grupării Hamas, noile tactici militare adoptate (raiduri aeriene intense, lipsa hranei și a ajutorului umanitar) au dus la o pierdere accelerată a acestui sprijin, scrie The Telegraph.
O nouă strategie militară: „Carele lui Ghedeon”Operațiunea „Gideon’s Chariots” își propune, în premieră, să ocupe și să păstreze sub control porțiuni mari din Fâșia Gaza, nu doar să lovească Hamas în anumite puncte. Strategia implică și deplasarea întregii populații civile către o „zonă umanitară” în sud, fiind precedată, până săptămâna trecută, de o blocadă de două luni și jumătate asupra ajutoarelor.
Pe acest fond, tot mai multe voci europene solicită un embargo asupra armelor, considerând că războiul a fost, în mare parte, deja câștigat de Israel.
Germania își schimbă tonulCel mai clar semnal al acestei rupturi a venit din Germania, unde cancelarul Friedrich Merz a declarat că raidurile aeriene ale Israelului „nu mai sunt de înțeles”. Declarația are o semnificație specială, în contextul responsabilității istorice pe care Germania o are față de Israel, în urma Holocaustului.
Germania este al doilea cel mai mare furnizor de armament al Israelului, după Statele Unite. Totuși, opinia publică germană se schimbă, iar partenerii de coaliție ai lui Merz cer un embargo asupra armelor, pentru a evita complicitatea Germaniei în potențiale crime de război.
Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, a reacționat dur, afirmând că orice tentativă de a bloca livrările de arme către Israel ar echivala cu distrugerea țării și cu „un nou Holocaust”.
Von der Leyen, de la susținere deplină la condamnareUrsula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a fost criticată anterior pentru că a susținut fără rezerve acțiunile Israelului imediat după atacul din 7 octombrie, fără a consulta liderii europeni.
Luni, însă, ea a condamnat utilizarea „forței disproporționate” de către Israel, descriind escaladarea situației drept „abominabilă” și cerând un armistițiu imediat.
Presiune economică și comercialăUniunea Europeană analizează posibilitatea de a suspenda acordul de comerț cu Israelul, după o solicitare în acest sens din partea Olandei, sprijinită deja de 17 dintre cele 27 de state membre.
Săptămâna trecută, Marea Britanie a suspendat discuțiile comerciale cu Israelul, criticând refuzul acestuia de a permite accesul camioanelor cu ajutoare pentru populația palestiniană. Londra acționează în coordonare cu Berlinul și Parisul, la fel cum procedează și în cazul Ucrainei.
Spania și Irlanda trec din margine în centruSpania și Irlanda, considerate anterior voci izolate în Europa, încep să câștige teren. Cele două țări au fost acuzate de antisemitism după ce au recunoscut unilateral Palestina în luna mai, dar tot mai multe guverne europene par să le urmeze exemplul.
Spania a organizat recent o întâlnire internațională la Madrid, unde au participat și Marea Britanie, Germania și Italia. Tema centrală a fost propunerea unui embargo asupra armelor destinate Israelului. Mai mult, Irlanda lucrează la un proiect de lege care să interzică importurile din teritoriile palestiniene ocupate și speră să convingă și alte state membre ale UE să-i urmeze exemplul.
Premierul Micheál Martin a afirmat în parlamentul irlandez: „Trebuie să ne concentrăm fără încetare asupra politicilor premierului Netanyahu și ale guvernului israelian, care comit genocid în Gaza.”
Recunoașterea Palestinei, tot mai probabilăRecunoașterea unilaterală a unui stat palestinian este, pentru Israel, una dintre cele mai mari amenințări diplomatice, imediat după un potențial embargo asupra armelor.
Până acum, majoritatea țărilor din Europa de Vest erau dispuse să recunoască Palestina doar ca parte a unui proces de pace finalizat cu succes. Însă acest pragmatism dă semne că se fisurează, pe măsură ce pozițiile adoptate de Spania și Irlanda devin tot mai influente
Articolul Cum i-a întors Europa spatele lui Netanyahu. Ofensiva Israelului în Gaza, criticată de lideii europeni apare prima dată în Mediafax.
Autorităţile din provincia canadiană Manitoba au anunţat miercuri evacuarea a peste 17.000 de locuitori, ca urmare a intensificării incendiilor de vegetaţie, considerate cele mai grave din ultimii ani. Premierul provinciei, Wab Kinew, a declarat stare de urgenţă şi a solicitat sprijin militar pentru evacuări şi intervenţii de stingere. Avioane ale armatei canadiene vor fi trimise pentru a transporta locuitorii din comunităţile izolate din nordul provinciei către zone sigure, în special în capitala Winnipeg.
Flăcările afectează acum toate regiunile provinciei, iar oficialii avertizează că acest fenomen reflectă schimbările climatice în curs, care fac incendiile mai frecvente şi mai intense. În prezent, sunt active 134 de incendii în Canada, dintre care jumătate sunt considerate scăpate de sub control.
Incendiile au distrus deja aproximativ 200.000 de hectare de pădure în ultima lună, de trei ori mai mult decât media anuală a ultimilor cinci ani.
Articolul Evacuări masive în Manitoba, Canada, din cauza incendiilor de vegetaţie apare prima dată în Mediafax.
Coaliția internațională de drone pentru sprijinul Ucrainei, condusă de Letonia și Regatul Unit, își consolidează forțele prin aderarea a două noi state: Turcia și Belgia. Anunțul a fost făcut pe 28 mai de ministrul Apărării din Letonia, Andris Spruds, în cadrul Drone Summit desfășurat la Riga.
Ultimatumul lui Trump: Putin are la dispoziție două săptămâni pentru a lua măsuriDonald Trump a declarat miercuri că eforturile Statelor Unite de a media un acord de pace între Rusia și Ucraina merg „bine”, însă a exprimat îndoieli privind sinceritatea președintelui rus Vladimir Putin, pe care îl suspectează că „joacă teatru”.
O clădire din Moscova avariată în urma unui atac cu drone ucraineneO clădire de la periferia Moscovei a fost avariată în timpul unui atac cu drone ucrainene asupra capitalei ruse în noaptea de 29 mai, potrivit primarului Serghei Sobianin.
Peste jumătate dintre luptătorii Azov s-au întors în Ucraina, confirmă un oficialPeste jumătate dintre luptătorii din regimentul Azov s-au întors în Ucraina, potrivit unei declarații oficiale. Cifra confirmată include membri ai mai multor unități care au apărat combinatul Azovstal din Mariupol.
Astfel, din cei aproximativ 2.500 de luptători Azov capturați și deținuți ca prizonieri de război în Rusia, 1.279 au fost până acum repatriați în Ucraina, inclusiv 455 de membri ai Brigăzii Azov, a declarat pe 28 mai un purtător de cuvânt al Centrului de Coordonare al Ucrainei pentru Tratarea Prizonierilor de Război.
Anunțul vine pe fondul criticilor apărute pe rețelele sociale, unde autoritățile ucrainene au fost acuzate că nu au reușit să asigure repatrierea anumitor prizonieri, inclusiv luptători Azov, în cadrul celui mai mare schimb de prizonieri din timpul războiului, 1.000 pentru 1.000.
Germania oferă un nou ajutor de 5 miliarde de euro Ucrainei, fără rachete TaurusGermania a promis un ajutor suplimentar de 5 miliarde de euro pentru Ucraina, axat pe investiții directe în industria de apărare a țării.
Acordul include și un tratat mai amplu între Kiev și producătorii germani de armament, însă nu prevede livrarea de rachete Taurus.
Comisia ONU: Atacurile cu drone rusești asupra Hersonului constituie crime împotriva umanitățiiPotrivit Comisiei Internaționale Independente de Anchetă a ONU pentru Ucraina, atacurile cu drone rusești asupra orașului Herson și a altor 16 localități din apropiere au provocat, din iulie 2024, moartea a aproape 150 de civili și rănirea altor câteva sute de persoane.
Comisia a concluzionat că aceste atacuri constituie crime împotriva umanității.
Trump amână sancțiunile pentru a susține eforturile de pace dintre Ucraina și RusiaPreședintele SUA, Donald Trump, a declarat pe 28 mai că nu a impus noi sancțiuni Rusiei deoarece crede că un acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina ar putea fi posibil.
Ucraina trimite un memorandum privind încetarea focului și așteaptă răspunsul Rusiei înaintea discuțiilor din 2 iunie, spune UmerovMinistrul Apărării din Ucraina, Rustem Umerov, a declarat pe 28 mai că Kievul a trimis un memorandum privind încetarea focului și încă așteaptă un răspuns din partea Rusiei.
Documentul vine în urma discuțiilor de pace care au avut loc mai devreme în această lună în Turcia, iar o nouă rundă de negocieri este propusă pentru 2 iunie.
Moscova propune 2 iunie pentru următoarea rundă de negocieri Rusia – Ucraina la IstanbulMinistrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat că Moscova a propus data de 2 iunie pentru următoarea rundă de negocieri între Rusia și Ucraina, care ar urma să aibă loc la Istanbul.
El a precizat că întâlnirea ar continua discuțiile începute în același oraș turcesc pe 16 mai.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1191. Moscova propune 2 iunie pentru următoarea rundă de negocieri Rusia – Ucraina la Istanbul / O clădire din Moscova avariată în urma unui atac cu drone ucrainene apare prima dată în Mediafax.
Astronomii au descoperit un adevărat mister cosmic: un obiect îndepărtat din spațiu, numit ASKAP J1832-0911, care emite semnale radio și raze X la fiecare 44 de minute, scrie Live Science.
Detectat cu ajutorul radiotelescopului australian ASKAP și al Observatorului cu raze X Chandra al NASA, această sursă neobișnuită i-a uimit pe cercetători, care cred că ar putea reprezenta o nouă clasă de obiecte astrofizice. Descoperirea a fost publicată recent în revista Nature.
Semnale nemaivăzute până acumASKAP J1832-0911 emite explozii de energie de două minute, la fiecare 44 de minute – un ritm mult mai lent decât cel al pulsarilor sau magnetarilor cunoscuți.
Deși ar putea fi o stea moartă puternic magnetizată sau o pitică albă într-un sistem binar, comportamentul său nu se potrivește complet cu niciun model existent.
Primul LPT detectat în raze XObiectul face parte dintr-o clasă rară numită „evenimente tranzitorii cu perioadă lungă” (LPT), surse radio care emit semnale la intervale neobișnuit de lungi.
De la prima descoperire din 2022, au fost documentate doar zece astfel de LPT-uri.
ASKAP J1832-0911 este primul LPT detectat și în raze X, o descoperire posibilă datorită faptului că Chandra monitoriza întâmplător aceeași regiune a cerului.
Fizică nouă sau evoluție stelară necunoscută?Observarea din două surse sugerează că explicațiile tradiționale s-ar putea să nu fie suficiente.
Cercetătorii cred că comportamentul obiectului ar putea indica existența unor fenomene fizice necunoscute sau a unor noi etape de evoluție a stelelor.
Ei intenționează acum să caute mai multe LPT-uri folosind telescoape radio și cu raze X.
Articolul Un obiect misterios din spațiu trimite semnale spre Pământ la fiecare 44 de minute apare prima dată în Mediafax.
Un avion s-a prăbuşit în oraşul Pohang din sudul Coreei de Sud, a relatat joi agenţia de ştiri Yonhap, citată de Reuters.
Informaţia provine de la pompieri.
Potrivit primelor informaţii, avionul aparţine armatei din Coree de Sud. Încă nu se ştie nimic despre victime şi pagube.
Articolul Un avion s-a prăbuşit în Coreea de Sud apare prima dată în Mediafax.
Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei a fost lansată oficial în februarie 2024 și va include acum 20 de state membre, printre care se numără Regatul Unit, Germania, Canada, Franța, Polonia, Suedia și Ucraina. Fiecare nou membru este acceptat prin votul unanim al țărilor deja implicate, în conformitate cu memorandumul de înțelegere, scrie The Kyiv Independent.
Ministrul Spruds a subliniat importanța extinderii: „Coaliția internațională de drone pentru sprijinul Ucrainei devine tot mai puternică — vom putea livra mai multe drone Ucrainei și, totodată, vom întări industriile de apărare din Letonia, UE și statele NATO. Forța noastră stă în unitate.”
Sprijinul oferit prin Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei depășește 4,5 miliarde de euro în doi aniDe la înființare, Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei a angajat 4,5 miliarde de euro pentru perioada 2024–2025. În acest an, suma alocată a fost de 1,8 miliarde de euro, urmând ca în 2025 să fie investite 2,75 miliarde de euro. Aceste fonduri sprijină dezvoltarea și livrarea de drone tactice și de recunoaștere către armata ucraineană.
În luna martie, Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei a aprobat un buget de 20 de milioane de euro pentru achiziția de drone tactice de recunoaștere, ca răspuns la o solicitare urgentă din partea Kievului.
Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei, complementară inițiativei interne „Drone Line” a UcraineiInițiativele internaționale, precum Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei, se adaugă eforturilor interne ale Ucrainei, precum programul „Drone Line”, lansat în februarie 2024, care vizează accelerarea desfășurării dronelor pe câmpul de luptă.
Prin utilizarea dronelor, Ucraina vizează infrastructura militară rusă, inclusiv aerodromuri, depozite de combustibil și centre logistice aflate adânc în teritoriul rus, ceea ce transformă tehnologia UAV într-un element esențial al apărării țării.
Articolul Turcia și Belgia se alătură Coaliției internaționale de drone pentru sprijinul Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
Echipele Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei” intervin încă din noaptea precedentă în mai multe localități. Potrivit autorităților, acțiunile de salvare și limitare a pagubelor continuă și joi dimineață.
Printre localitățile afectate de inundații în județul Brașov se numără municipiul Brașov, în special Cartierul Stupini, unde se intervine în zona podului de pe DN13 și în mai multe gospodării; localitatea Bod, unde se acționează atât în zona îndiguită, cât și în Cartierul Scriitorilor, unde șase gospodării au fost afectate de ape; și localitatea Hoghiz, unde echipele ISU colaborează cu Serviciul pentru Gospodărirea Apelor Brașov pentru evacuarea apei din zonele inundate.
Articolul Inundații severe în județul Brașov, intervențiile sunt în curs de desfășurare apare prima dată în Mediafax.
Mii de israelieni s-au adunat miercuri în Tel Aviv și în alte locuri din țară pentru a cere eliberarea ostaticilor din Gaza, în cea de-a 600-a zi de la începutul războiului declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie 2023.
În Piața Ostatici din Tel Aviv, manifestanții au ridicat pancarte cu mesajul „Poporul cu ostaticii”, cerând un armistițiu pentru eliberarea captivilor.
Yair Horn, eliberat în februarie dar al cărui frate este încă reținut, a declarat: „Atâta timp cât Eitan și ceilalți ostatici nu se întorc, eu sunt încă în captivitate”.
Sute de oameni s-au adunat la intersecții și pe autostrada principală din Tel Aviv la ora 6:29 dimineața – momentul exact când a început atacul din 7 octombrie.
Demonstrații au avut loc pe tot parcursul zilei, cu panouri marcând ziua 600, conform AFP.
La kibbutzul Nir Oz din sudul Israelului, unde aproape un sfert din locuitori au fost uciși sau luați ostatici, câteva sute de persoane s-au adunat pentru comemorare. Karina Engel-Bart, fostă ostatică al cărei soț a fost ucis, a declarat: „În primele zile eram convinsă că statul Israel va face totul pentru a ne aduce înapoi în câteva ore, dar m-am înșelat”.
Din cei 251 de ostatici capturați inițial, 57 rămân în Gaza, dintre care 34 sunt declarați morți de armata israeliană.
Articolul Ziua 600 a războiului din Gaza: Mii de israelieni cer eliberarea ostaticilor apare prima dată în Mediafax.
