„Cred că am vorbit prea mult, dacă vreți să știți adevărul. Cred că tăcerea ar fi foarte bună”, a spus președintele Trump într-un interviu acordat NBC, citat de CNN.
Liderul american a subliniat că suspendarea contactelor nu înseamnă reluarea unor operațiuni militare de amploare împotriva Iranului și a precizat că poate aștepta pentru încheierea unui acord.
„Nu înseamnă că vom începe să aruncăm bombe peste tot. Vom păstra tăcerea. Vom menține blocada. Blocada e o bucată de oțel. Cred că putem aștepta cât vor”, a declarat liderul de la Washington.
Președintele Trump a și contrazis autoritățile iraniene, susținând că discuțiile sunt în desfășurare.
„Discuțiile continuă, într-un ritm rapid, cu Republica Islamică Iran. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni”, a mai spus acestea într-un mesaj publicat pe Truth Social.
Reacția președintelui Trump vine după ce Teheranul a anunțat că suspendă schimburile de mesaje indirecte cu SUA din cauza acțiunilor militare israeliene din Gaza și Liban.
Iranul consideră atacurile asupra grupării militante libaneze o încălcare a acordului de încetare a focului din 8 aprilie cu Statele Unite și a precizat că discuțiile vor fi reluate după ce operațiunile israeliene din Gaza și Liban vor fi încheiate.
Funcția pregătită de Apple le va permite utilizatorilor de iPhone să fotografieze nota de plată, să aloce produsele diferitelor persoane și să genereze cereri de plată, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
Apple vrea să anunțe noua funcție chiar săptămâna viitoare, la Worldwide Developers Conference, și să o includă în iOS 27, următoarea versiune a sistemului de operare pentru iPhone.
Nota de plată, împărțită direct de pe iPhoneFuncția marchează cel mai recent pas făcut de Apple pentru extinderea serviciilor sale financiare. De la lansarea Apple Pay, în 2014, compania a introdus Apple Card și un cont de economii susținut de Goldman Sachs Group, precum și instrumente care permit firmelor să accepte plăți contactless prin iPhone.
Nu toate aceste proiecte au avut succes. Parteneriatul pentru Apple Card a pus presiune pe rezultatele Goldman Sachs, iar banca încearcă acum să transfere această activitate către JPMorgan Chase. Apple a renunțat, de asemenea, la un serviciu de tip „cumpără acum, plătește mai târziu”, la aproximativ un an după lansare.
Noua funcție va putea fi folosită din aplicația Wallet sau din Mesaje. Utilizatorii vor putea aproba plățile și de pe Apple Watch. Serviciul va fi legat de Apple Cash, sistemul Apple prin care utilizatorii își pot trimite bani între ei.
Instrumentul va putea calcula cât are de plătit fiecare persoană, inclusiv costul produselor, taxele și bacșișul.
Noua funcție ar putea ajuta Apple să atragă mai ales utilizatorii tineri, care își gestionează tot mai des banii prin aplicații, nu prin bănci tradiționale.
Serviciul de împărțire a notelor de plată face parte din actualizările software de toamnă ale companiei, care se vor concentra în rest pe inteligență artificială, o versiune modernizată a asistentului digital Siri și îmbunătățiri de performanță.
Completul format din trei judecători ai Curții de Apel a SUA din districtul Columbia a concluzionat, luni, că ordinul executiv al președintelui Donald Trump de a exclude soldații transgender din serviciul militar încalcă probabil drepturile lor constituționale, potrivit Associated Press.
Administrația a făcut apel după ce judecătoarea federală Ana Reyes a emis o ordonanță preliminară solicitată de avocații a șase persoane transgender care sunt membri activi ai armatei și a altor două persoane care doresc să se înroleze în armată. Majoritatea curții de apel a decis că ordonanța ar trebui să se limiteze la reclamanții care servesc în prezent în armată, dar nu și la cei care doresc să se înroleze.
În ianuarie anul trecut, Trump a semnat un ordin executiv care susține că identitatea sexuală a membrilor transgender ai armatei „intră în conflict cu angajamentul unui soldat față de un stil de viață onorabil, sincer și disciplinat, chiar și în viața personală” și susținea că este „dăunătoare pregătirii militare”.
Ca răspuns la ordin, secretarul apărării Pete Hegseth a emis o politică care îi descalifică prezumtiv pe cei cu disforie de gen din serviciul militar. Disforia de gen este suferința pe care o simte o persoană deoarece genul atribuit și identitatea de gen nu se potrivesc. Această afecțiune medicală a fost asociată cu depresia și gândurile suicidale.
Ce spun judecătorii?Politica „pare să fie motivată de simpla dorință de a face rău unui grup nepopular din punct de vedere politic: persoanele care se identifică ca transgender”, a scris judecătorul Robert Wilkins în numele majorității. Wilkins a fost numit în funcție de președintele democrat Barack Obama.
Într-o opinie separată, judecătorul Justin Walker a afirmat că magistrații nu au competența de a pune la îndoială decizia de a exclude soldații transgender.
„Nu avem nici expertiza, nici autoritatea necesare pentru a decide dacă armata poate să-i excludă pe reclamanți din rândurile sale. Constituția atribuie această autoritate Congresului și Comandantului Suprem”, a scris Walker, care a fost numit de Trump, un republican.
Judecătoarea Judith Rogers, care a fost numită de președintele democrat Bill Clinton, s-a alăturat opiniei lui Wilkins, dar a exprimat și ea o opinie parțial disidentă.
Armata americană a lovit sâmbătă și duminică ținte militare iraniene în apropierea orașului Geruk și pe insula Qeshm – sisteme de apărare aeriană, o stație de control terestru și drone de atac, potrivit AP.
Comandamentul Central american a precizat că atacurile au reprezentat un răspuns la doborârea unei drone militare americane MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale.
Riposta IranuluiGarda Revoluționară iraniană a anunțat că a vizat baze americane din Kuweit cu rachete balistice. Armata americană a confirmat interceptarea a două astfel de rachete, precizând că niciun militar american nu a fost rănit.
Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini de la lansare, cu mesaje propagandistice îndreptate explicit împotriva prezenței militare americane în regiune.
Criza Strâmtorii Ormuz continuăSituația din Strâmtoarea Ormuz rămâne critică.
Potrivit Lloyd’s List Intelligence, numărul navelor care tranzitează zilnic această cale navigabilă a scăzut la doar 36 pe săptămână, față de o medie de peste 130 pe zi înainte de izbucnirea conflictului.
Perturbarea traficului afectează nu doar aprovizionarea globală cu energie, ci și comerțul cu îngrășăminte chimice – Golful Persic furnizând 30% din producția mondială – ridicând îngrijorări serioase cu privire la securitatea alimentară globală.
Negocierile, sub presiuneÎn ciuda schimburilor de focuri, discuțiile diplomatice nu au fost abandonate.
Vicepreședintele american JD Vance a indicat că negociatorii lucrează la termeni generali privind programul nuclear iranian.
Iranul insistă că programul său nuclear este exclusiv pașnic, deși deține uraniu îmbogățit în cantități suficiente pentru mai multe arme nucleare.
Teheranul acuză Washington-ul că își schimbă constant pozițiile la negocieri.
Președintele Donald Trump s-a arătat optimist pe rețeaua sa Truth Social: „Iranul își dorește cu adevărat să încheie o înțelegere… totul va fi bine până la urmă”, a scris acesta luni dimineață.
Conflictul s-a extins și în Liban, unde Israelul și-a adâncit ocupația militară, iar Hezbollah continuă atacurile cu drone.
Un consilier al liderului suprem iranian a avertizat că răbdarea Teheranului față de escaladarea din Liban „are limite” – un semnal care ar putea complica și mai mult drumul spre un eventual acord de pace.
Kievul își propune să accelereze eforturile diplomatice pentru încheierea războiului cu Rusia înainte de debutul sezonului rece, iar conducerea de la Kiev consideră că un astfel de obiectiv poate fi atins.
Discuțiile pentru încheierea războiului mediate de Statele Unite au fost suspendate la începutul lunii martie, pe fondul începerii războiului din Iran și preocuparea mai intensă a Statelor Unite față de Orientul Mijlociu.
„Aceasta este instrucțiunea președintelui: să încercăm să punem capăt acestui război cât mai curând posibil, de preferință înainte de iarnă. În opinia mea, acest lucru este absolut corect, oportun și realist”, a declarat Budanov luni, potrivit Reuters.
Budanov a mai anunțat că se așteaptă ca o delegație americană să efectueze în perioada următoare vizite atât la Moscova, cât și la Kiev, fără a oferi însă detalii suplimentare.
Președintele Zelenski a anunțat duminică că dorește vrea intensificarea contactului diplomatic cu Rusia pentru a profita de poziția dificilă a forțelor armate ruse.
„A început în decembrie 2025, Rusia a început să piardă inițiativa pe câmpul de luptă. Așa că acum avem această perioadă de timp înainte de iarnă. Înainte de iarnă trebuie să găsim o modalitate, o modalitate diplomatică, de a ne așeza și de a vorbi”, spune președintele ucrainean duminică.
Acesta a mai spus că încheierea războiului ține de presiunea cu care se confruntă Putin: „Presiunea din societatea sa crește și presiunea prin sancțiuni și necesitatea introducerii unora suplimentare”.
Potrivit oficialilor militari ucraineni, avansul trupelor ruse pe front a încetinit, în timp ce Ucraina și-a intensificat atacurile cu rază lungă de acțiune asupra unor obiective din interiorul Rusiei, vizând în principal infrastructura din sectorul petrolier.
Economia Spaniei a surprins foarte pozitiv începând cu 2021. Pandemia de COVID și recesiunea ulterioară au pus sub semnul întrebării revenirea economiei la nivelurile din 2019, dar privind retrospectiv, se poate spune că PIB-ul (în termeni agregați) a depășit toate așteptările, scrie El Economista.
Succesul și sustenabilitatea acestei reveniri s-au bazat pe sectorul extern, care a avut contribuții pozitive la PIB timp de mai mulți ani, permițând economiei să crească, chiar peste potențialul său, fără a genera dezechilibre, o situație aproape fără precedent în Spania. Creștere puternică, creare de locuri de muncă, inflație controlată și excedent de cont curent.
Totuși, această formulă s-a schimbat în ultimele trimestre, generând îndoieli privind sustenabilitatea modelului și amintind de ciclul de expansiune 1999–2007. Sectorul extern nu mai contribuie la PIB, în timp ce consumul, turismul și sectorul imobiliar ocupă o pondere tot mai mare în creștere. A apărut semnalul de alarmă în economia Spaniei.
Sectorul extern nu este un aspect secundar pentru economia spaniolăExporturile de bunuri și servicii reprezintă aproximativ 37,1% din PIB, cu o cifră de afaceri de 393 miliarde de euro în 2025. Deși procentul este mai mic decât în Germania sau în țări mici foarte dependente de comerț precum Irlanda sau Belgia, este mai mare decât în Franța (34% din PIB) sau Italia (34%). Desigur, este mult mai important decât în SUA.
Deși Spania este asociată adesea cu turismul, soarele, plaja și poate industria auto sau produse tipice precum uleiul de măsline, agricultura (portocalele valenciene) și carnea de porc (jamón), „portofoliul internațional” spaniol este mult mai divers și s-a extins puternic în ultimul deceniu.
Spania este o putere în produse chimice și, surprinzător, în energie, datorită reexporturilor și capacității de rafinare. Este, de asemenea, în top 5 mondial la plăci ceramice, componente auto și industria farmaceutică, precum și un actor major în echipamente feroviare la nivel global.
Spania este o putere exportatoare mult mai solidă decât în 2019Problema este acest motor: sectorul extern. După criza financiară din 2008, Spania s-a orientat puternic spre exterior și a înregistrat o creștere solidă a PIB-ului în ultimii ani. Însă astăzi acest motor s-a „oprit” și funcționează doar din inerția trecutului.
Dinamismul sectorului extern a încetinit, iar unii vorbesc deja despre o „frânare” a exporturilor. Deși în 2024 s-au atins 396,84 miliarde de euro, în 2025 s-a înregistrat o scădere la 394,36 miliarde, în ciuda creșterii inflației.
Aceste cifre arată totuși că Spania este o putere exportatoare mult mai solidă decât în 2019, când exporturile au fost de doar 298,89 miliarde de euro. Însă creșterea accelerată pare să fi rămas în urmă, iar sectorul extern intră într-o nouă fază. În spatele acestei schimbări se află mai mulți factori, unii temporari, precum tarifele vamale sau conflictele globale. Totuși, unii economiști încep să creadă că factorii structurali interni joacă un rol mai important.
Contribuție negativă la PIBSilvia Banchini, cofondatoare inAtlas, explică faptul că sectorul extern a avut o contribuție negativă la PIB în 2025 și în prognozele pentru 2026, conform Băncii Spaniei și Camerei de Comerț, iar cererea internă a devenit aproape singurul motor al creșterii de 2,9%.
Aceasta este un semnal de alarmă: un model bazat doar pe consum intern și turism nu este sustenabil structural. Sectorul extern fusese unul dintre pilonii stabilității economice după 2008. Fără exporturi solide, creșterea sustenabilă este dificilă, mai ales că sectoare cheie precum industria auto, agroalimentară, chimică, bunurile de capital și logistica depind de cererea internațională, care a încetinit.
Creșterea bazată doar pe cererea internă consumă multe resurse și produce puțin, generând dezechilibre. În ultimele trimestre, Spania prezintă constant o inflație mai mare decât restul Europei (cu aproximativ 1 punct procentual), ceea ce erodează competitivitatea. În același timp, productivitatea scăzută crește costurile muncii pe unitate de produs.
Acest tip de creștere duce de obicei la deficit comercial și de cont curent, ceea ce necesită finanțare externă și crește dependența de exterior, așa cum s-a întâmplat înainte de criza din 2008. De aceea, ciclurile de creștere echilibrate (cu aport pozitiv al sectorului extern) sunt mai sustenabile.
În 2008, Spania a fost afectată mai grav deoarece finanțarea externă s-a oprit brusc, ceea ce a dus la o ajustare dură, distrugere de locuri de muncă și o criză prelungită. Situația actuală este diferită, dar există asemănări îngrijorătoare.
Întoarcere la 2007?Banchini spune că paralela cu perioada 1999–2007 este relevantă, deși există diferențe. Atunci, costurile muncii au crescut mult peste media europeană, reducând competitivitatea.
Astăzi, costurile cresc cu 5,1% (2024–2025) față de 3% în zona euro, dar contextul este diferit: reflectă recuperarea salariilor după pandemie. Diferența majoră este lipsa unei expansiuni creditare precum cea dinainte de 2008. În plus, multe firme spaniole sunt acum mai internaționalizate, digitalizate și eficiente.
Datele recente ale PIB confirmă temerile: economia a încetinit în primul trimestru, iar exporturile au scăzut cu 0,5%.
Banchini avertizează că dacă creșterea salariilor nu este însoțită de investiții în tehnologie și digitalizare, riscul de pierdere a competitivității este real. OCDE subliniază că investițiile în R&D rămân slabe (1,4% din PIB față de 2,2% media OCDE).
Război, tarife și haosUn factor recent este conflictul cu Iranul, care a perturbat rutele logistice globale. Costurile transportului Asia–Europa au crescut cu 25–38% în primul trimestru din 2026.
Spania este afectată puternic deoarece este un exportator major de energie rafinată și depinde de petrolul din Golf (34%).
Mai mult, companii din sectoare precum chimic, ceramic, auto și agroalimentar caută rute alternative. 61% dintre exportatori raportează probleme logistice.
Un alt factor sunt tarifele SUA: 10% general și 25% pentru oțel, aluminiu și automobile. Exporturile Spaniei către SUA au scăzut cu 8% în 2025.
Există și un efect indirect: încetinirea economiilor Franței și Germaniei, principalii parteneri comerciali ai Spaniei (aproape o treime din exporturi).
Companiile nu reduc drastic exporturile, dar devin mai prudente, amână investiții și caută noi piețe.
Liderii așa-numitului E5 (Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Polonia) se vor reuni la Berlin pentru a pregăti un pachet de măsuri prin care să evidențieze eforturile țărilor europene de a-și asuma mai multă responsabilitate pentru propria apărare, afirmă surse citate de Bloomberg.
Merz intenționează, de asemenea, să-l invite la reuniune pe secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Tensiunile între SUA și Europa pe tema apărăriiTrump a amenințat de mai multe ori că ar putea retrage SUA din NATO. El i-a criticat dur pe aliații europeni pentru că nu au susținut războiul condus de SUA împotriva Iranului și eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz.
Liderii europeni, care nu au fost consultați de Trump înainte ca acesta să înceapă conflictul, au refuzat în mare parte să susțină războiul.
Cancelarul german a fost vizat în mod special de Trump după ce a criticat lipsa de strategie a liderului american în război și a afirmat că negociatorii americani erau „umiliți” de omologii iranieni. Președintele SUA a răspuns anunțând retragerea a peste 5.000 de militari din Germania.
Miniștrii Apărării din țările E5 plănuiesc o reuniune separată la Paris, pe 12 iunie, pentru a conveni asupra unei poziții comune în vederea summitului NATO de pe 7-8 iulie, care va avea loc în capitala Turciei, Ankara, și pentru a discuta structurile de comandă în cazul unui conflict de amploare în Europa, a declarat o altă sursă pentru Bloomberg.
Trump a atacat NATO de mai multe ori de când SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, la sfârșitul lunii februarie. El a numit Alianța Nord-Atlantică un „tigru de hârtie”, punând sub semnul întrebării relevanța acesteia și disponibilitatea aliaților de a suporta costurile securității colective.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avut declarații și mai dure la adresa aliaților europeni la forumul de apărare Shangri-La Dialogue, desfășurat în weekend la Singapore.
La summitul NATO de anul trecut din Țările de Jos, toți aliații, cu excepția Spaniei, s-au angajat să cheltuiască 5% din produsul intern brut pentru investiții legate de apărare. Germania, în special, și-a majorat bugetul militar.
Demersul deschide calea pentru una dintre cele mai mari listări bursiere din istorie și amplifică rivalitatea dintre marile companii de inteligență artificială. Anthropic intră astfel într-o cursă cu OpenAI și SpaceX, într-un moment în care investitorii testează cât de mare este apetitul piețelor pentru companiile AI care consumă sume uriașe pentru infrastructură și putere de calcul.
Compania a transmis luni că a depus o declarație preliminară de înregistrare la Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA, pas care îi oferă opțiunea de a se lista după finalizarea analizei de către autoritatea americană. Anthropic a precizat că oferta publică va depinde de condițiile de piață și de alți factori.
Evaluarea anticipată de investitori ar depăși 1.000 de miliarde de dolari. Prin comparație, PIB-ul nominal al României este estimat la aproximativ 481 de miliarde de dolari în 2026, ceea ce înseamnă că valoarea la care ar putea ajunge Anthropic pe bursă ar fi de circa 2,1 ori mai mare decât întreaga economie românească.
Ascensiunea Anthropic a fost spectaculoasăEvaluarea companiei a crescut de peste 15 ori în ultimele 15 luni, de la aproximativ 60 de miliarde de dolari în martie 2025. Creșterea a fost susținută de avansul accelerat al veniturilor, care, anualizate, au crescut de cinci ori de la începutul anului și au depășit 47 de miliarde de dolari luna trecută.
Anthropic s-a concentrat în special pe vânzarea de instrumente AI către companii, unde a câștigat teren cu modelul de programare Claude Code și cu agentul AI Claude Cowork. În paralel, modelul Mythos a atras atenția guvernelor și instituțiilor financiare prin capabilitățile sale avansate de securitate cibernetică, fiind introdus treptat în rândul aliaților SUA, inclusiv în Uniunea Europeană.
Compania a semnat acorduri cu Google, Broadcom și Amazon, potențial de sute de miliarde de dolari, pentru acces la putere de calcul în următorii ani. De asemenea, Anthropic a convenit luna trecută să închirieze două campusuri masive de centre de date de la SpaceX, într-un acord evaluat la 15 miliarde de dolari pe an.
OpenAI se va lista pe bursăÎn același timp OpenAI, compania din spatele Chat GPT, evaluată recent la 852 de miliarde de dolari, se pregătește la rândul său să depună documentele pentru listare, în timp ce SpaceX a publicat deja prospectul pentru o ofertă publică inițială care ar putea evalua compania la 1.750 de miliarde de dolari.
„Începând de mâine, colegii de la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti scot apa. Procesul de scădere va dura până pe 8 iunie atunci când intră cu utilajele în cuvă”. se arată în mesajul publicat pe Facebook de PMB.
Pe durata intervenției, autoritățile anunță relocarea faunei din zonă. Rațele vor fi mutate pe Lacul Floreasca, iar peștii vor fi transferați în alte lacuri, pe măsură ce apa va fi evacuată.
Primăria Capitalei precizează că lucrările au ca scop punerea în siguranță a malurilor, avertizând că unele sunt deja surpate.
„Lucrările presupun golirea lacului, curăţarea cuvei lacului, care este murdară şi colmatată, şi execuţia lucrărilor de sprijinire şi consolidare a malurilor. Facem lucrări care să reziste 100 de ani”, transmite Ciprian Ciucu.
Încă din luna mai, primarul Ciprian Ciucu a anunțat că urmează să fie întreprinse demersuri pentru refacerea parcului Herăstrău. Procesul prevede și lansarea unui masterplan integrat pentru modernizarea și protejarea întregului ansamblu peisagistic al parcului.
Ce este inspirația? Pentru unii, inspirația este revelația neașteptată a unui alt noi înșine. E când un alt „Tu” îți dă un pumn în față. Ea nu se face simțită cu delicatețe, ea pur și simplu se manifestă plenar și concret, fără brizbrizuri.
Asta se poate spune despre Bogdan Mihai Radu, pictorul a cărui poveste cu arta începe cu un mic furt.
Dar nu cu o găinărie de doi lei, ci cu ceva ce avea să însemne tasta „Enter” a carierei sale în fața șevaletului.
„Bărbatul de la Hotelul Ritz”Să vedeți… era elev printr-a doua și văzuse un film – Bărbatul de la Hotelul Ritz – povestea unui falsificator de tablouri care trăia în lux la Paris – fura tablouri extrem de valoroase din muzee și colecții private, pe care le înlocuia cu replici foarte bine executate – atât de bine executate, încât proprietarii nu-și dădeau seama de furt.
Așa că, ce să facă și Bogdan?
I-a luat un tablou bunicii spunându-i că-i trebuie pentru la școală și i-a adus înapoi copia acestuia.
Despre bunică nu știm nimic – nici că și-a dat seama de farsă, nici că nu și-a dat seama, fapt este că, astfel, Bogdan își începuse dansul cu pictura.
Problema este că apucăturile artistice ale lui Bogdan nu au fost văzute cu ochi buni de taică-su, care nu concepea ca fiul său să nu aibă o meserie stabilă, un ceva concret care să-i ofere stabilitate în viață.
Iar pictura nu, nu era ceva concretCăci pictura este revelație și este așteptare, dar între aceste paranteze mai există viață, viață concretă, cu facturi și taxe și alte urâciuni, pe care inspirația singură nu le poate livra.
Împotriva voinței sale, a fost înscris la un liceu local, cu specializări în căi ferate, apoi specializare în silvicultură.
„A fost un chin, a fost groaznic”, spune un Bogdan pe care tatăl său nu s-a chinuit prea tare să-l citească.
Dar cerul lui Bogdan se deschideDrumul spre pictură a venit pe o ușă neașteptată: un spital pentru copii cu dizabilități din Tălmaciu, unde o cunoștință lucra în atelierul de art-terapie. A venit aici ca pedagog de recuperare prin art-terapie după ce a urmat cursurile colegiului Friedrich Müller.
Astfel, Bogdan a început să vorbească multor inimi de copii, iar schimbările pe care le vedea în ei după o perioadă de lucru cu arta era certificarea că strigătul ăla din interior, pe care-l simțea din copilărie, era viu și manifest și dădea și rezultate.
Și a venit prima expoziție„Ești talentat, de ce nu faci o expoziție?”, l-a întrebat într-o zi din 2002 o prietenă. Dar pragmatismul lui Bogdan era pe jos, iar prietena lui s-a ocupat să-i aranjeze un spațiu la Casa Franceză din Sibiu, unde au venit și oameni, a venit și presă, au venit și colegi din Uniunea Artiștilor.
Cu această ocazie, a și vândut câteva lucrări.
„A fost wow pentru mine. A fost certificarea că se poate”.
La scurtă vreme, însă, după expoziția din 2003, ceva nebunesc începea să se întâmple: mergea tot mai greu și nici mâinile nu-l mai ascultau. Pe scurt, Paralizie spastică.
Un prim episod a trecut, dar a venit al doilea, iar asta avea să-l imobilizeze la pat timp de doi ani.
O boală și strângere de fonduriEra 2010, iar începutul promițător în lumea atât de competitivă a picturii părea ultima preocupare pentru un Bogdan care nu-și mai putea mișca corpul de la gât în jos.
„Am stat aproape doi ani paralizat complet, internat la Spitalul Universitar din București.”
Salon de neurologie, nouă oameni, mulți în vârstă, toată ziua pe spate.
Bogdan Mihai Radu ajunsese un caz despre care toată prea vuia la vremea respectivă. Fusese internat în același salon cu regretatul Șerban Ionescu.
Campanii de strângere de fonduri pentru medicamentul scump care l-ar fi ajutat să se repună pe picioare au fost organizate într-o societate care a demonstrat nu doar o dată că rezonează cu durerea.
„Eram deprimat, plângeam. Nu știam ce se întâmplă cu mine. Treceau o lună, două, trei și nu-mi reveneam. Mi-am controlat emoțiile ca să nu o îngrijorez pe mama, care venise la București să stea cu mine.”
Bogdan era într-un cer negru, cu umbre negre și fără perspectivă. Dincolo de nori nu mai era nimic.
A pictat cu gura un câmp cu maciCerul pe care atât de mult i-a plăcut să-l privească.
Cerul ăla devenise acum dormitorul viselor lui.
Unde era raza aia de soare care știe atât de bine să se semneze când vrea ea și pe orice cer vrea ea?
Voia cu orice preț să picteze.
Așa, cu boala aia cu denumire fancy, cu tot – Sindromul Guillain-Barré – poliradiculonevrită cronică, o boală autoimună care paralizează nervii și mușchii.
Așa că a început să picteze cu gura.
„Simțeam nevoia de culoare”. Abia dacă putea să-și miște mâinile.
„Ce ai pictat prima oară după atâta vreme?” „Un câmp cu maci. Simțeam nevoia de culoare”.
„Parcă călcam pe vată”Campania de strângere de fonduri l-a ajutat pe Bogdan să strângă banii pentru medicamentul de care avea atâta nevoie, iar asta a însemnat că a reînceput să meargă.
A trebuit să învețe de la zero să meargă, să ia o cană de pe masă și s-o ducă la gură fără s-o verse.
Totul de la zero, iar sentimentul de frustrare uriaș care se construise în el devenise acum un alt cap al unei hidre care se hrănea lacom cu neputința lui.
„Parcă călcam pe vată. N-aveam niciun echilibru. Și cea mai grea a fost să urc și să cobor scările.”
„Am dat telefoane ca să mă laud”Însă perioada de imobilitate a trecut, iar pe cerul lui Bogdan apărea din nou lumina.
Fără să-i spună, un prieten l-a înscris cu un tablou la un târg internațional de artă din Oxford.
„M-am trezit că lucrarea mea era pe coverul site-ului târgului, ca exemplu de promovare. Dar ca să particip aveam nevoie de aproape 5.000 de euro. Nu știam de unde să-i iau.”
Dar Cerul (de data asta cu „C” mare) i-a dat din nou o șansă – o doamnă din București care i-a dat banii fără ezitare.
A ajuns la Oxford speriat, fără să știe engleză, într-o sală cu 80 de standuri cu artiști din toată lumea.
Primele zile, nimeni nu se oprea la el. La a treia zi, a venit momentul premierilor.
„Au strigat: Bogdan Mihai Radu, locul întâi. M-am urcat pe scenă, n-am zis nimic în afară de thank you și am fugit. Erau jurnaliști care voiau să mă intervieveze, dar eu nu știam engleză. M-am strecurat afară și am dat telefoane să mă laud.”
Scrisoarea de la Regele CharlesBogdan știa că Regele Charles vorbea frumos despre România, în special despre Transilvania. „Mă fascina că un om poate vorbi așa de cald despre țara mea, cu cuvinte pe care noi, cei de acolo, nici nu le foloseam.”
Așa că și-a pus în cap să-i dăruiască un tablou – un peisaj din Transilvania, o pajiște de la Viscri.
„Regele Charles a acceptat tabloul și mi-a trimis o scrisoare de mulțumire. Am și corespondat pe e-mail după aceea. N-am vrut să spun de asta nimănui, însă au trecut aproape doi ani. Spun acum cu bucurie și cu mândrie: am o lucrare în colecția privată a Regelui Marii Britanii.”
Scrisoarea Regelui Charles„Regele nu putea să fie mai încântat, să se minuneze mai mult de compoziția dvs atât de incredibil de vie, iar peisajul dvs îi oferă Majestății Sale o plăcere cu atât mai mare, cu cât el anticipează viitoarele sale vizite în minunatele păduri, sate și dealuri ale Transilvaniei.
„În calitate de Patron al Academiei Regale, Majestatea Sa a fost încântată să afle că lucrarea dvs este expusă la Royal Academy Summer Exhibition, iar această scrisoare vine cu felicitările Regelui, mulțumiri și toate gândurile bune”, se arată în scrisoarea semnată de Contele de Rosslyn, Secretarul Personal al Regelui și al Reginei, datat 11 Septembrie 2024.
„Ceruri din mintea mea”Atelierul în care stăm de vorbă e plin de pânze. Pe jos, pe pereți, rezemate unele de altele. Cele mai recente sunt aproape numai cer – ceruri largi, luminoase, cu nori care au greutate și mișcare.
„De mic, când eram trist sau nu-mi găseam liniștea, mă întindeam pe iarbă și priveam cerul. Mă liniștea. Am băgat cer în fiecare lucrare a mea. Acum, în sfârșit, am curajul să fac o serie numai cu cer. Ceruri pe care le-am văzut în Transilvania, în Londra, pe unde am călătorit.”
Are deja 23-24 de lucrări în serie. Sunt discuții cu un curator din Oradea pentru o expoziție dedicată. Fiecare tablou seamănă cu celălalt, dar fiecare e altul.
„Fiecare are alt suflu, alt moment.”
Londra l-a schimbatS-a mutat în Marea Britanie și și-a luat cetățenie britanică.
„Londra m-a schimbat ca om. Sunt mai ordonat, mai responsabil. Sistemul de acolo e prietenos cu tine – dacă ai o problemă și trimiți un e-mail, primești un răspuns, nu te pierzi pe drum.”
Spune asta făcând o paralelă tristă cu o Românie care absolutizează birocrația.
A intrat la expoziția de vară a Royal Academy of Arts – un concurs la care se înscriu în jur de 58.000 de lucrări anual.
A ajuns în lista scurtă de câteva ori, iar asta nu e puțin lucru într-o lume extrem de competitivă.
Scrisoarea Regelui îi recunoaște oficial participarea la Academia Regală.
Acum e în România temporar, pentru recuperare medicală după o operație.
Urmele sindromului Guillain-Barré nu l-au părăsit niciodată complet – dureri neuropatice, probleme de postură.
Dar Londra rămâne „acasă”.
Tatăl care zicea că pictura nu-i meserieTatăl lui a murit acum un an. Mama, în 2018.
„Tata zicea că-mi trebuie o meserie și că pictura-i un moft. Cu toate astea, ajunsese să fie mândru de mine.
Mai ales când am primit decorația de la președintele Iohannis, la Londra. Era o mândrie pentru el.”
„În jurul orei 17:10, Stația de pompieri Fetești a fost solicitată să intervină pentru gestionarea unei situații de urgență generată de producerea unui accident feroviar, în care au fost implicate trenul InterRegio 11048, care circula pe ruta Constanța – București și două persoane surprinse în timp ce traversau calea ferată”, se arată în informarea emisă de ISU Ialomița.
Autoritățile au mobilizat o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD, două echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Ialomița, precum și un elicopter SMURD Constanța.
La sosirea serviciilor de intervenție, femeia, în vârstă de 70 de ani, se afla în stop cardio-respirator. În ciuda manevrelor de resuscitare, aceasta a fost declarată decedată.
A doua victimă identificată a fost un copil, în vârstă de cinci ani. Deși prezenta multiple traumatisme, copilul era conștient și cooperant. Acesta a primit primul ajutor la fața locului și a fost transportat la spital.
Potrivit autorităților, niciuna dintre persoanele aflate în tren, aproximativ 200 de pasageri, nu a necesitat îngrijiri medicale.
„Cazul a rămas în atenția autorităților competente pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor producerii evenimentului”, a mai transmis ISU Ialomița.
Într-un interviu pentru Bloomberg, Cavo Dragone a declarat că aliații NATO sunt pe cale să atingă noile obiective de planificare ale Alianței, care prevăd ca cheltuielile totale legate de securitate să ajungă la 5% din PIB, informează UATV.
„Avem un proces de planificare a apărării în cadrul NATO care ne oferă capabilitățile de care avem nevoie și le vom dobândi la timp pentru a atinge un nivel total de cheltuieli de 5% din PIB”, a spus acesta, adăugând că Alianța este „într-o formă bună”.
Amiralul a încercat, de asemenea, să minimizeze temerile legate de tensiunile dintre Europa și Statele Unite, subliniind că cooperarea militară în cadrul NATO rămâne stabilă în ciuda neînțelegerilor politice.
„Din punct de vedere militar, nu există nicio dramă în relația cu Statele Unite”, a remarcat acesta.
Comentând incidentele recente în care drone rusești au intrat în spațiul aerian al statelor membre NATO, inclusiv un atac cu dronă asupra unei clădiri rezidențiale din România, Cavo Dragone i-a îndemnat pe aliați să nu reacționeze excesiv și să mențină un răspuns echilibrat.
Dezbaterile, alimentate și de reducerea resurselor militare americane în EuropaDeclarațiile sale au venit după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a formulat critici neobișnuit de dure la adresa aliaților europeni în cadrul dialogului Shangri-La. Hegseth a lăudat partenerii SUA din Asia, susținând în același timp că Europa a fost mai lentă în adaptarea la noile realități de securitate.
Administrația Trump a cerut în mod repetat aliaților europeni să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea regională. La summitul NATO de anul trecut, toate statele membre ale Alianței, cu excepția Spaniei, s-au angajat să aloce 3,5% din PIB pentru apărare directă și încă 1,5% pentru investiții mai largi legate de securitate.
De atunci, mai multe țări, în special Germania, au accelerat creșterea cheltuielilor militare și sunt așteptate să evidențieze aceste progrese la viitorul summit NATO.
Dezbaterile recente au fost alimentate și de discuțiile privind o posibilă reducere a resurselor militare americane în Europa. Deși unele guverne europene și-au exprimat îngrijorarea față de anunțurile Washingtonului, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susținut că Statele Unite rămân angajate față de Alianță, dar se așteaptă ca Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare.
Din cei 23 de polițiști vizați de anchetă, 21 au fost plasați pe atribuții restricționate, potrivit Poliției Metropolitane din Londra.
Cazul a fost adus în atenție după ce publicația The Sun a relatat că polițiști ar fi fost surprinși dormind în timpul serviciului și părăsindu-și posturile de la Castelul Windsor.
„Presupusul comportament nu corespunde standardelor înalte impuse ofițerilor, în special în rolurile de protecție din prima linie”, transmite Poliția Metropolitană, citată de Reuters.
În urma investigației, doi dintre ofițeri nu au fost plasați pe posturi restricționate, însă aceștia nu vor mai fi detașați la reședințe regale pe durata anchetei.
Poliția a precizat că verificările continuă și la alte reședințe regale. Castelul Windsor, aflat în vestul capitalei britanice, este una dintre reședințele frecvent utilizate de familia regală britanică pentru evenimente oficiale.
Oficiali din Ministerul rus de Finanțe și din banca centrală au transmis Kremlinului că nivelul actual al cheltuielilor de apărare prognozate riscă să ducă la o creștere periculoasă a deficitului bugetar, potrivit unor persoane familiarizate cu situația și unor documente analizate de Bloomberg.
Oficialii, tot mai îngrijorați în ultimele luni de starea economiei Rusiei și a bugetului de stat, au propus noi reduceri ale cheltuielilor pentru apărare, au spus sursele citate de Bloomberg. Aceștia au subliniat că va fi dificil să se redreseze finanțele publice ale țării, aflate într-o situație precară, fără a se identifica noi surse de eficientizare.
Armata cere bani în plus, în timp ce Rusia se apropie de recesiuneOficiali din Ministerul Apărării și o parte a Kremlinului, care vor continuarea obiectivelor de război ale lui Putin, cer ca bugetul militar să nu fie redus. Ei susțin că tăierile ar lovi puternic economia, deoarece multe companii depind de contractele cu armata.
Putin le-a cerut oficialilor din Ministerul de Finanțe să găsească reduceri de cheltuieli în alte zone ale bugetului înainte de a viza apărarea, potrivit Bloomberg.
Potrivit Bloomberg, Ministerul Apărării nu doar că se opune reducerilor, ci cere bani în plus. Cheltuielile militare ar trebui majorate pentru a acoperi un gol de finanțare care ar putea ajunge anul acesta la trei trilioane de ruble, adică aproximativ 36 de miliarde de dolari.
Rusia este aproape de recesiune după ce și-a redus prognoza de creștere în luna mai. Ministerul Economiei se așteaptă acum ca produsul intern brut să avanseze cu 0,4% în 2026, față de estimarea anterioară de 1,3%. Datele oficiale arată că economia s-a contractat în primul trimestru pentru prima dată în trei ani.
Deficitul bugetar a crescut puternic în primele patru luni ale anului, în pofida creșterii veniturilor din petrol generate de războiul din Orientul Mijlociu. Rezervele Rusiei sunt, de asemenea, mult mai mici decât înainte de invazie, iar sancțiunile continuă să afecteze veniturile din petrol și gaze.
Rusia ia în calcul o taxă pe profiturile excepționale ale unor producători de materii prime și bănci pentru a acoperi deficitul bugetar, a relatat anterior Bloomberg.
La cererea României, luni, 1 iunie 2026 are loc o sesiune specială a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, cu participarea ministrului Afacerilor externe, Oana Țoiu. Solicitarea României a fost făcută că urmare a incidentului deosebit de grav care a implicat o încălcare a spațiului aerian național al României de către o dronă atribuită Federației Ruse, urmată de o explozie care a dus la rănirea unor persoane și la pagube materiale, au transmis oficialii MAE.
De amintit că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane cu răni ușoare au primit îngrijiri medicale la fața locului.
„Pentru prima dată, Consiliul de Securitate al ONU se reunește la solicitarea expresă a României pe o temă care o implică direct. Voi prezenta de la ora locală 15.00 (22.00 ora României) încălcările flagrante ale dreptului internațional și riscurile pe care le generează aceste acțiuni repetate ale Federației Ruse”, a declarat Oana Țoiu, într-un mesaj pe contul de Facebook.
Reuniunea are loc în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite.
„Demersul României urmărește să aducă în atenția comunității internaționale consecințele grave ale încălcării spațiului aerian românesc și necesitatea creșterii presiunii diplomatice pentru respectarea dreptului internațional și protejarea securității regionale. Împreună cu partenerii din ONU, România continuă presiunile pentru o încetare imediată a focului și o pace justă și durabilă în Ucraina”, a arătat șefa diplomației române.
Potrivit comunicatului transmis de MAE, incidentul de la Galați reprezintă o încălcare periculoasă și fără precedent a dreptului internațional.
„El survine după o serie de încălcări iresponsabile ale spațiului aerian al României și al altor state UE și NATO din regiune. Totodată, în contextul războiului ilegal de agresiune pe care Federația Rusă îl poartă împotriva Ucrainei, acțiunile sale militare, îndreptate adesea împotriva unor ținte civile, reprezintă un risc inacceptabil pentru securitatea regională și securitatea UE și NATO în regiunile învecinate”, arată MAE.
„Scopul convocării este utilizarea acestui for esențial pentru pacea și securitatea internațională pentru a semnala gravele riscuri de securitate aduse de acțiunile Federației Ruse, membru permanent al CSONU, și a genera o cât mai largă presiune diplomatică asupra sa, pentru oprirea încălcărilor sistematice ale dreptului internațional. În același timp, alături de partenerii săi la nivel ONU, România continuă presiunile pentru o încetare imediată a focului și generarea unor condiții pentru o pace negociată justă și sustenabilă. Întoarcerea Federației Ruse la o conduită responsabilă, cu respectarea pe deplin a dreptului internațional, este o condiție a stabilității și securității regionale”, arată MAE.
Agenda întâlnirilor ministrului de externe Oana Țoiu la New York include, totodată, întrevederi cu Secretarul General al ONU, António Guterres, cu președinta Adunării Generale ONU, Annalena Baerbock, și cu Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz.
Un bărbat în vârstă de 37 de ani din Brazilia, care a călătorit recent în Congo, în zona focarului de Ebola, „a prezentat simptome precum febra, îndeplinind criteriile pentru un caz suspect” de infecție cu această boală, potrivit declarațiilor date, sâmbătă, de Guvernul statului Sao Paolo, citate de AFP.
Cetățeanul brazilian a fost pus în izolare la Institutul de Boli Infecțioase Emilio Ribas din Sao Paulo.
Bărbatul a fost diagnosticat cu o formă severă de meningită. Acesta este supus mai multor teste pentru depistarea virusului Ebola, potrivit anunțului dat, duminică, de oficiali.
Potrivit guvernului din Sao Paolo, în ciuda cazului suspect, „evaluarea tehnică indică faptul că riscul introducerii bolii în Brazilia și America de Sud rămâne foarte scăzut”, transmit oficialii.
Al doilea bărbat, plasat în izolare după ce a venit din UgandaUn al doilea bărbat brazilian a fost fost plasat în izolare, de această dată la Rio de Janeiro. Acesta a sosit din Uganda în 22 mai, potrivit oficialilor locali. Bărbatul a prezentat „simptome virale, precum tuse, frisoane și diaree”.
Potrivit primăriei din Rio, bărbatul a fost diagnosticat cu malarie, „însă cazul rămâne în curs de investigare”, spun oficialii locali pentru AFP.
Duminică, Ministerul Sănătății din Brazilia a precizat că testele efectuate asura ultimului brazilian au indicat „rezultate negative pentru Ebola”, însă acesta rămâne în izolare până la finalizarea anchetei.
Reamintim că epidemia de Ebola din Congo a fost declarată în 15 mai. Există peste 1.000 de cazuri suspecte de infecție în această țară, iar numărul de decese a atins 250, potrivit declarațiilor date săptămâna trecută de Centrul African pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.
Numărul de cazuri confirmate de Ebola din Congo la ajuns la 282 de cazuri. De asemenea, în Uganda, virusul a provocat câteva cazuri de infecție, iar o persoană a murit.
Luni, Coaliția pentru Inovații în domeniul Pregătirii pentru Epidemii (CEPI), a anunțat că va investi în trei vaccinuri experimentale pentru a trata această boală, între care se află și unul dezvoltat de Moderna, care are în componență ARNm, la fel ca și vaccinul de Covid-19. Cu toate acestea, vaccinurile se află în stadiu incipient.
Acum însă, BCE (cel puțin o parte a acestuia) pare să își revizuiască poziția și să considere fenomenul drept un risc mult mai serios. Un membru al Comitetului Executiv – cei care iau deciziile în cadrul BCE – a rostit deja „cuvintele interzise”: există riscul ca așteptările privind inflația să se dezancoreze, scrie El Economista.
Acest risc este unul dintre cele mai temute de băncile centrale. Când așteptările inflaționiste se dezancorează, situația devine similară cu pasta de dinți care iese din tub – readucerea prețurilor la normal devine extrem de dificilă.
Astfel, nu mai poate fi ignorat impactul inflaționist al războiului din Iran, întrucât presiunile asupra prețurilor se extind dincolo de sectorul energetic și cresc riscurile ca așteptările inflaționiste să se desprindă de ținta oficială, potrivit Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv. În prezent, inflația în zona euro s-a stabilizat la 3,2%, cu 1,2 puncte procentuale peste obiectivul de 2%.
Riscul ca inflația să rămână persistent peste acest prag crește pe măsură ce prețul petrolului (aproape de 100 de dolari) se transmite de-a lungul lanțurilor de producție și ajunge în prețul final al bunurilor și serviciilor.
De ce se dezancorează inflația?Pagubele aduse infrastructurii energetice și lanțurilor globale de aprovizionare au modificat deja dinamica prețurilor într-un mod mai durabil, ceea ce înseamnă că factorii de decizie ar putea fi nevoiți să intervină chiar dacă conflictul s-ar încheia imediat, a declarat Schnabel luni, în cadrul unei conferințe a Băncii Coreei la Seul.
„Nu mai putem ignora acest impact”, a afirmat Schnabel, considerată de mulți drept una dintre cele mai ferme voci din BCE în materie de politică monetară. Riscul ca așteptările inflaționiste să se dezancoreze este în creștere, potrivit agenției Bloomberg.
Dezancorarea așteptărilor inflaționiste este unul dintre cele mai mari riscuri pentru o bancă centrală, deoarece înseamnă că agenții economici – companii, angajați și investitori – nu mai cred că inflația va reveni la ținta oficială de 2% și încep să anticipeze creșteri ridicate ale prețurilor pe termen lung.
În aceste condiții, inflația începe să se autoalimenteze: companiile cresc preventiv prețurile, angajații cer salarii mai mari, iar investitorii solicită dobânzi mai ridicate pentru a-și proteja puterea de cumpărare.
Se creează astfel o spirală inflaționistă care face controlul prețurilor mult mai dificil. În acest scenariu, băncile centrale sunt nevoite, de regulă, să majoreze dobânzile mult mai agresiv, ceea ce poate duce la recesiune, reducerea creditării și tensiuni financiare. Din acest motiv, menținerea așteptărilor inflaționiste „ancorate” este esențială.
Declarațiile lui Schnabel întăresc poziția exprimată anterior, când aceasta a sugerat că o majorare a dobânzilor ar putea avea loc la ședința BCE din 10-11 iunie. Piețele anticipează deja această măsură, în timp ce autoritățile rămân prudente în privința ritmului viitoarelor creșteri, din cauza incertitudinilor economice generate de conflict.
Prudență în cadrul BCEDeși majoritatea oficialilor rămân rezervați în privința evoluțiilor după luna iunie, pe fondul încetinirii economiei, Gediminas Simkus, ministrul Economiei din Lituania, a declarat că o a doua majorare a dobânzilor este „mai mult decât probabilă”, fără a preciza momentul exact.
Schnabel a subliniat că este prea devreme pentru a stabili câte majorări vor fi necesare și că deciziile vor depinde de evoluția datelor și de situația din Orientul Mijlociu.
„Este prea devreme pentru a spune că va fi un anumit număr de creșteri și că acesta va fi suficient. Trebuie să vedem ce se va întâmpla”, a spus aceasta.
Ea a explicat că actuala criză diferă de cele energetice anterioare, deoarece începe să funcționeze tot mai mult ca o criză de cerere globală, crescând simultan costurile de producție la nivel mondial.
Chiar și China dă semne de inflațieCreșterea presiunilor asupra prețurilor producătorilor din China și din alte economii ar putea fi transmisă în lanțurile globale de aprovizionare, alimentând inflația bunurilor după o perioadă îndelungată de stabilitate a prețurilor produselor manufacturate, a avertizat Schnabel.
„Observăm la nivel global o creștere a presiunilor pe lanțurile de producție”, a concluzionat aceasta. „Acest lucru va genera presiuni inflaționiste în aproape întreaga lume.”
Angajamentul Teheranului a fost transmis direct de către Masoud Pezeshkian în cadrul unei convorbiri telefonice purtate cu prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi.
„Vom încerca să oferim o trecere lină și ușoară pentru navele japoneze”, transmite președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, citat de AFP.
Impactul închiderii Strâmtorii OrmuzDe la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie, Stramtoarea Ormuz a fost blocată în cea mai mare parte. Ruta este tranzitată de o cincime din fluxul internațional de petrol, iar închiderea acesteia a dus la o creștere masivă a prețurilor petrolului.
Încă din luna martie, Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale a Energiei avertiza că blocajul Strâmtorii Ormuz va cauza cea mai importantă criză energetică din istorie. „Această criză echivalează, în acest moment, cu două crize petroliere și un colaps al pieței gazelor la un loc”, spune Birol în luna martie.
Asia, regiunea cea mai afectată de criza petroluluiAsia a fost una dintre cele mai afectate zone de închiderea Strâmtorii Ormuz, întrucât în 2024, peste 80% din petrolul și gazele transportate prin Strâmtoare au ajuns în Asia. China, India, Japonia și Coreea de Sud au fost principalii importatori.
Tot în luna martie, Sanae Takaichi, a cerut Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) să pregătească o nouă eliberare din rezervele strategice de petrol pentru a combate creșterile de prețuri la energie.
Pământul este în prezent cu aproximativ 1,4 grade Celsius mai cald decât era în perioada preindustrială. În realitate, desigur, nu întreaga planetă este mai caldă, ci doar aerul din apropierea suprafeței sale, care este esențial pentru condițiile de viață.
Europa, în schimb, s-a încălzit cu aproximativ 2,4 grade Celsius față de perioada preindustrială, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.
„Aproape toată această căldură se datorează efectului de seră indus de om, provenit din emisiile de combustibili fosili, distribuția reală a acestui exces de căldură fiind determinată de (mai mulți) factori”, a declarat pentru AFP Ben Clarke, care studiază fenomenele meteorologice extreme și schimbările climatice la Imperial College London.
Influențe mici, combinateNu există o singură cauză, ci mai degrabă o serie de influențe mai mici care combină forțele. Prima este faptul că aerul și pământul se încălzesc mult mai repede decât apa. Prin urmare, continentele se încălzesc în general mai repede decât media globală. Afirmația aparent absurdă că toate continentele se încălzesc de fapt mai repede decât media este, prin urmare, absolut corectă și logică din punct de vedere fizic.
O altă cauză este Arctica. Se încălzește de departe cel mai rapid de pe planetă. Conform programului Copernicus, Arctica este cu 3,2 grade mai caldă decât în perioada preindustrială. Și o parte semnificativă a Arcticii este alcătuită din continentul european.
De ce Arctica? Acest fenomen are o denumire tehnică – amplificare arctică.
Motivul este, din nou, foarte simplu: din cauza încălzirii, gheața marină și zăpada terestră se topesc atât de mult încât zonele de uscat și apă mai întunecate sunt expuse. Pământul întunecat absoarbe mai multă căldură decât pământul luminos, care o reflectă, ceea ce provoacă o încălzire suplimentară. Aceste schimbări sunt apoi transmise din Arctica către restul continentului european.
Paradoxul EuropeiÎn mod paradoxal, Europa și-a provocat o parte din problemă prin reducerea poluării industriale. Aerosolii din industrie reflectă în mod natural o parte din radiațiile solare înapoi în spațiu, creând un efect de răcire. Pe măsură ce industria și transporturile din Europa au trecut la tehnologii mai curate, concentrațiile de aerosoli au scăzut și tot mai multă energie ajunge la suprafața Pământului.
Europa și-a curățat industria cel mai mult la nivel global, așa că acest efect este cel mai pronunțat acolo. Acest lucru este confirmat de un studiu publicat în revista Nature Geoscience – scăderea emisiilor de aerosoli din Europa din 1980 explică o parte semnificativă a încălzirii Arcticii și, prin urmare, a Europei însăși.
De asemenea, este imposibil să ignorăm faptul că Europa este continentul cel mai dens populat, ceea ce înseamnă că efectul de insulă termică are cea mai puternică influență aici. Betonul și asfaltul care alcătuiesc majoritatea metropolelor acumulează mai multă căldură în timpul zilei, dar noaptea returnează mai puțină căldură în atmosferă, reținând astfel mai multă căldură acolo pe termen lung.
Efectele?Acest lucru are o serie de efecte. Conform programului Copernicus, schimbările fluxului de aer duc la valuri de căldură mai frecvente și mai intense în vara europeană. Sistemele de înaltă presiune sunt, de asemenea, susceptibile de a deveni mai frecvente ca urmare a acestui fapt, acestea fiind cauza temperaturilor mai ridicate și, mai ales, a cupolelor termice descrise mai sus, adică vreme stabilă pe termen lung în care căldura nu poate scăpa de uscat.
„Dacă ne uităm la ultimii douăzeci până la treizeci de ani, predomină condițiile anticiclonice, mai ales vara, ceea ce crește probabilitatea unor valuri de căldură”, a declarat directorul programului Copernicus, Carlo Buontempo.
Blocul comunitar și-a exprimat îngrijorarea față de acțiunile Rusiei care au scopul influențării rezultatului alegerilor parlamentare de duminică.
Un oficial al Comisiei Europene a declarat luni că Rusia încearcă să exercite presiuni asupra Armeniei.
„Rusia încearcă să afecteze economia Armeniei și să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare”, declară luni Anouar El Anouni, un purtător de cuvânt al executivului european, citat de AFP.
Presiuni economice din partea MoscoveiRelațiile bilaterale dintre Rusia și Armenia s-au răcit în ultima perioadă, pe fondul parcursului pro-european al Erevanului.
În paralel, înaintea alegerilor de duminică, Moscova a luat măsuri economice împotriva Armeniei precum interzicerea exportului de pește și produse din pește, dar și restricții asupra livrărilor de flori, legume, fructe, verdețuri, coniac, vin și apă minerală.
De asemenea, Kremlinul ar putea trimite 100.000 de armeni care trăiesc în Rusia pentru a vota împotriva actualului prim-ministru Nikol Pashinyan la alegerile de duminică.
Înaintea alegerilor de duminică, sondajele arată că partidul lui Nikol Pashinyan se află detașat în frunte.
În ciuda acestor măsuri, președintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe premierul armean Nikol Pashinyan cu ocazia zilei de naștere, precizând că Armenia rămâne o țară considerată „prietenoasă”.
