Testul a avut loc în Marea Chinei de Sud, lângă Insulele Weizhou, în largul coastei sudice a Chinei, potrivit Euronews. Cercetarea a fost publicată în revista științifică Joule.
Studiile anterioare despre energia solară subacvatică se opreau la adâncimi de cel mult doi metri. Motivul este că lumina soarelui se estompează foarte repede sub suprafața apei.
La 10 metri, o mare parte din energia solară este deja absorbită sau împrăștiată. Totuși, lumina albastră și verde pătrunde suficient de adânc pentru a genera electricitate.
Echipa a folosit celule din perovskit, o alternativă la siliciul din majoritatea panourilor solare. Acestea pot fi ajustate să absoarbă anumite lungimi de undă ale luminii.
Soarele, captat sub valuri. Ce au descoperit cercetătorii în Marea Chinei de SudÎn laborator, în condiții care imitau adâncimea de zece metri, celulele au transformat în electricitate aproximativ 35% din lumina primită.
În mare, un panou de 115 centimetri pătrați a produs 1.416 milivat-oră în două ore, la doi metri adâncime. Cantitatea reprezintă aproximativ jumătate din capacitatea unei baterii AA reîncărcabile.
La zece metri, panoul a generat 324 de milivat-oră în două ore. Cantitatea este mică, dar mult peste așteptările cercetătorilor.
Panourile aproape că nu și-au pierdut performanța după 1.160 de ore în condiții subacvatice simulate. Pe baza testelor, cercetătorii estimează că ar putea funcționa la zece metri adâncime circa cinci ani și jumătate.
Autorul studiului este Wen-Hua Zhang, de la Universitatea Yunnan. El spune că lucrarea este prima validare practică a unor astfel de celule la zece metri.
Tehnologia ar putea alimenta senzori oceanici, camere și echipamente de comunicații, care acum trebuie recuperate când li se descarcă bateriile. Următorul pas al cercetătorilor este să afle până la ce adâncime poate ajunge energia solară.
Ziua este rânduită în calendarul Bisericii Ortodoxe Române pentru pomenirea generală a celor trecuți la cele veșnice. De obicei, pomenirea are loc în prima sâmbătă din noiembrie, înainte de începutul Postului Nașterii Domnului.
Credincioșii merg dimineața la biserică, la Sfânta Liturghie și la slujba Parastasului. Ei aduc pomelnice cu numele rudelor adormite.
La biserică se sfințesc coliva, colacii, vinul și lumânările. Acestea simbolizează lumina lui Hristos și jertfa curată.
După slujbă, credincioșii împart pachete cu alimente de pomană pentru sufletul celor adormiți.
Pomana reflectă adesea roadele toamnei. Coliva, simbol al Învierii, este nelipsită de la orice parastas. În pachete se pun și fructe din noua recoltă: mere, pere, struguri sau nuci.
Multe familii dau de pomană și mâncare gătită, precum sarmale, orez cu legume, friptură sau plăcinte. Acestea pot fi de post sau de dulce, în funcție de ziua săptămânii ori de preferință.
Pâinea sau colacul și vinul nu lipsesc. Ele sunt folosite la pomenirea făcută de preot la mormânt sau la biserică.
Înainte de această zi, oamenii curăță mormintele rudelor și aprind candele în memoria lor.
În unele sate se păstrează tradiția de a nu face munci grele în gospodărie în Sâmbăta Morților. Localnicii evită atunci spălatul sau măturatul.
Ziua este dedicată păcii sufletești, rugăciunii și milosteniei față de cei săraci, iar certurile trebuie evitate.
Tribunele celui mai mare stadion al țării vor rămâne complet goale în urma unei decizii a Comisiei de Disciplină a UEFA. Restricția este una totală: spre deosebire de alte partide în care România a evoluat cu porțile închise, de această dată nici copiii nu vor putea asista la meci.
România, fără sprijinul publicului în tentativa de a obține primele puncteAbsența spectatorilor intervine într-un moment important pentru tricolori, care încearcă să obțină primele puncte din actuala ediție a Ligii Națiunilor.
România a început campania cu o înfrângere, 1-2 în deplasarea cu Suedia, în timp ce Bosnia și Herțegovina a remizat, scor 0-0, pe terenul Poloniei.
Cele patru formații alcătuiesc Grupa B4, astfel că partida de luni reprezintă pentru naționala României prima ocazie de a puncta în clasament, însă selecționata va trebui să o facă fără susținerea publicului de pe Arena Națională.
Sancțiunea vine după incidentele de la România – Kosovo din 2024Meciul cu porțile închise este consecința sancțiunii dictate de UEFA după partida România – Kosovo, disputată pe Arena Națională în 15 noiembrie 2024, în Liga Națiunilor. Jocul nu a mai fost reluat după ce fotbaliștii kosovari au părăsit terenul în prelungiri, iar UEFA a acordat ulterior României victoria cu 3-0, considerând Kosovo responsabil pentru abandonarea partidei.
În același timp, Federația Română de Fotbal a primit mai multe sancțiuni pentru incidentele din tribune, amenzile însumând 128.000 de euro. Cea mai severă pedeapsă a fost o amendă de 50.000 de euro și obligația ca România să dispute următorul meci de pe teren propriu dintr-o competiție UEFA fără spectatori, sancțiune aplicată pentru comportamentul discriminatoriu al suporterilor, UEFA invocând scandări xenofobe.
Pedeapsa nu a fost executată în preliminariile Cupei Mondiale, acestea fiind organizate sub egida FIFA, astfel că interdicția se aplică acum, la revenirea naționalei într-o competiție UEFA. În consecință, partida cu Bosnia și Herțegovina din Liga Națiunilor se va disputa cu tribunele Arenei Naționale închise.
Cititul de plăcere este asociat cu un risc mai mic de declin cognitiv la bătrânețe, arată o nouă analiză.
Studiul a fost publicat în revista Psychological Medicine.
Cercetătorii au analizat sondaje, studii pe termen lung și cercetări de imagistică cerebrală despre lectura de plăcere. Analiza nu prezintă un experiment nou, ci identifică domeniile în care dovezile sunt cele mai solide.
Un studiu pe termen lung a urmărit adulți de peste 64 de ani. Cei care citeau săptămânal aveau un risc mai mic de declin cognitiv. Rezultatul s-a menținut în următorul deceniu, indiferent de nivelul de educație. Alte cercetări au asociat cititul regulat la bătrânețe cu un risc mai mic de demență.
Un sondaj a inclus peste 4.000 de adulți. Cei care citeau doar 30 de minute pe săptămână declarau mai des că înțeleg sentimentele celorlalți. Peste o treime au spus că lectura este metoda lor preferată de a gestiona stresul.
Un alt sondaj a inclus aproximativ 2.000 de participanți la un program de lectură în grup. Aproape trei sferturi au spus că cititul le-a îmbunătățit sănătatea mintală, iar mulți s-au simțit mai conectați cu ceilalți.
Efectele ar putea apărea încă din copilărie. Adolescenții care au început devreme să citească de plăcere aveau o atenție mai bună. Ei aveau și mai puține probleme de sănătate mintală. Cercetările au găsit și diferențe în zonele creierului legate de limbaj și de controlul emoțiilor.
Cercetătorii avertizează însă că studiile arată o asociere, nu o relație de cauzalitate. Cititorii pot fi mai educați, mai activi social sau pot avea și alte obiceiuri sănătoase.
Nu se știe încă dacă și cei care încep să citească la bătrânețe obțin beneficii similare. Editorialul semnalează și că cititul de plăcere este în scădere în rândul copiilor și adolescenților.
Mesajul lui Peiu vine în contextul relatărilor și comentariilor apărute în spațiul public privind o presupusă implicare americană în căderea Cabinetului Bolojan și, în particular, rolul atribuit ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Ann Guilfoyle. Peiu respinge o asemenea implicare.
Peiu: Conducerile PSD și AUR au decis depunerea moțiunii„Cum a fost demis guvernul Bolojan și cine a contribuit la aceasta- episoade la care am participat direct”, își începe Petrișor Peiu mesajul publicat duminică pe Facebook.
Senatorul AUR susține că decizia privind inițierea moțiunii a fost luată de un grup restrâns din conducerile celor două formațiuni politice.
„Conducerea partidelor AUR și PSD (în total 5 persoane) au decis sa depună o motiune de cenzură in comun; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la acea întâlnire și nimeni nu a invocat-o”, afirmă Peiu.
Faptul că PSD și AUR au decis să pregătească împreună o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan a fost anunțat public pe 27 aprilie. La acel moment, Marian Neacșu și Petrișor Peiu au fost desemnați să se ocupe de detaliile tehnice ale demersului.
„Eu împreună cu Marian Neacșu am redactat textul moțiunii”Peiu afirmă că el și Marian Neacșu au fost cei care au redactat efectiv documentul parlamentar și susține că ambasadoarea americană nu a avut nicio contribuție.
„Eu împreună cu Marian Neacșu am redactat textul moțiunii de cenzură; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat cu nicio idee, nu a scris niciun cuvânt și nici nu cred că a auzit vreodată de mine sau de dl Neacșu”, a scris liderul senatorilor AUR.
Implicarea directă a celor doi parlamentari în pregătirea moțiunii a fost făcută publică încă din aprilie, când Peiu și Neacșu au anunțat demersul comun PSD-AUR.
Moțiunea, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost depusă de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România și prezentată ulterior în plenul reunit.
Peiu invocă și votul celor 281 de parlamentariAl treilea episod indicat de senatorul AUR este votul parlamentar prin care Cabinetul Bolojan a fost demis.
„În Parlament au votat peste 280 de deputați și senatori demiterea guvernului Bolojan; Kimberly Ann Guilfoyle nu se află printre ei”, a transmis Petrișor Peiu.
Moțiunea de cenzură a fost adoptată pe 5 mai cu 281 de voturi pentru, patru împotrivă și trei voturi anulate, ceea ce a dus la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Prin mesajul de duminică, Peiu respinge astfel ideea că Kimberly Ann Guilfoyle ar fi contribuit la procesul politic și parlamentar care a dus la căderea Cabinetului Bolojan.
Oficialul invocă presiunile generate de cheltuielile pentru apărare, salarii și pensii, datoria publică și diminuarea finanțării excepționale prin PNRR.
Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook, Nazare arată că deficitul bugetar a coborât după primele opt luni ale anului la 2,89% din PIB, de la 4,51% în perioada similară din 2025, în timp ce investițiile publice au depășit 97 de miliarde de lei.
Deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei„Datele la 8 luni reconfirmă că efortul demarat de guvernul Ilie Bolojan în vara anului trecut continuă să producă rezultate: deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, vorbim despre aproape 27 de miliarde de lei mai puțin deficit”, a transmis Alexandru Nazare.
Datele publicate de Ministerul Finanțelor indică un deficit de 59,42 miliarde de lei în perioada ianuarie-august 2026, comparativ cu 86,36 miliarde de lei în intervalul similar din 2025.
Ministrul susține că ajustarea bugetară nu a fost realizată prin sacrificarea investițiilor. Potrivit acestuia, investițiile publice au trecut de 97 de miliarde de lei, fiind cu aproximativ 25 de miliarde peste nivelul consemnat în primele opt luni ale anului trecut.
„Pentru o perspectivă de ansamblu asupra dimensiunii acestui efort: în doar 8 luni din 2026 am alocat investiții publice pentru susținerea economiei de 97 de miliarde de lei – aproape cât a cheltuit România pentru investiții în întreg anul 2023”, afirmă Nazare.
„Nu avem motive de relaxare”Șeful Finanțelor avertizează însă că îmbunătățirea execuției bugetare nu justifică o relaxare a politicii fiscale.
„Acesta este modelul pe care trebuie să îl continuăm: mai puțină risipă, mai multă disciplină, mai multe investiții și o utilizare cât mai bună a banilor europeni. În continuare, nu avem motive de relaxare. Dacă nu vrem să continuăm să rostogolim datoria publică generațiilor următoare, consolidarea trebuie să continue obligatoriu”, a scris ministrul.
Una dintre problemele invocate este factura dobânzilor. Statul a cheltuit 42,05 miliarde de lei cu dobânzile în primele opt luni, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
„România plătește deja peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele 8 luni ale anului. Este una dintre cele mai clare explicații pentru care credibilitatea fiscală și ratingul de țară nu sunt subiecte abstracte – ci sunt teme care ne afectează pe toți”, afirmă Nazare.
S&P evaluează RomâniaMesajul ministrului vine în timpul unei noi evaluări a ratingului suveran al României de către S&P Global Ratings. Agenția menține în prezent calificativul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, adică la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. Următoarea decizie este programată pentru 2 octombrie.
Nazare afirmă că autoritățile au prezentat agenției atât rezultatele consolidării fiscale, cât și riscurile existente.
„Un rating de investiții nu se păstrează prin promisiuni sau declarații. Se păstrează prin rezultate – garantate prin execuție, prin predictibilitate și prin continuitatea politicilor responsabile”, a transmis ministrul.
Acesta declarase și după discuțiile cu reprezentanții S&P că execuția bugetară și continuarea consolidării fiscale reprezintă principalele argumente ale României în actualul proces de evaluare.
Nazare: 2027 poate fi chiar mai dificil bugetarO parte importantă a mesajului este dedicată construcției bugetului pentru anul viitor. Ministrul avertizează că statul intră în 2027 cu o serie de obligații deja existente.
„Prudența, precauția și responsabilitatea sunt esențiale, într-un context în care România se confruntă cu multiple presiuni, iar anul viitor poate fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026”, afirmă Nazare.
Printre presiunile enumerate se numără creșterea cheltuielilor pentru apărare, inclusiv investițiile finanțate prin instrumentul european SAFE, problemele structurale ale administrației publice, precum și revendicările privind recuperarea puterii de cumpărare după perioada în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate.
Nazare amintește și de obligațiile de plată rezultate din hotărâri judecătorești rămase neachitate.
Pe partea de venituri, ministrul susține că există în continuare un potențial important de recuperat prin combaterea evaziunii și a economiei gri, în pofida îmbunătățirii colectării.
Finalul PNRR schimbă ecuația investițiilorO altă provocare identificată de ministru este apropierea finalului componentei excepționale de finanțare prin PNRR. Granturile europene au permis susținerea unui volum ridicat de investiții, dar această sursă nu va mai avea aceeași pondere în anii următori.
Nazare susține că România trebuie să compenseze prin fondurile politicii de coeziune, o selecție mai strictă a proiectelor finanțate de la buget și atragerea într-o măsură mai mare a capitalului privat.
„De aceea, statul nu poate angaja noi cheltuieli sau noi angajamente permanente, fără surse solide de finanțare. Bugetul pentru 2027 trebuie să pornească de la această realitate. Trebuie să spunem clar ce constrângeri avem și ce trebuie prioritizat. Predictibilitatea fiscală înseamnă și această formă de onestitate”, afirmă ministrul Finanțelor.
„Trebuie să trecem de la stabilizare la creștere”Nazare susține că reducerea deficitului nu trebuie să devină singurul obiectiv al politicii economice și cere o tranziție către un model bazat mai mult pe investiții private și producție.
„În același timp, consolidarea fiscală nu poate fi singura noastră ambiție. Trebuie să trecem de la stabilizare la creștere: mai mult capital privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie, exporturi și locuri de muncă mai bine plătite”, a transmis acesta.
Ministrul avertizează, în final, asupra costului amânării reformelor și deciziilor bugetare.
„Problemele amânate nu dispar. Devin mai scumpe. Iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean – prin taxe, inflație, dobânzi mai mari sau mai puține resurse pentru investiții și servicii publice”, a conchis Alexandru Nazare.
Întrebarea i-a fost adresată de un jurnalist român în timpul conferinței de presă susținute de Lavrov după săptămâna la nivel înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, relatează agenția rusă de stat TASS.
„Ei bine, acesta este un secret”Jurnalistul a amintit declarațiile făcute în urmă cu aproximativ un deceniu de președintele rus Vladimir Putin în legătură cu baza de la Deveselu și l-a întrebat pe șeful diplomației ruse dacă Moscova „mai țintește România”.
„Ei bine, acesta este un secret”, a răspuns Lavrov, râzând, potrivit relatării TASS.
Ministrul rus nu a oferit ulterior clarificări privind poziția actuală a Moscovei față de instalația militară din România.
Întrebarea făcea trimitere la reacțiile Rusiei după operaționalizarea sistemului Aegis Ashore de la Deveselu, în mai 2016. La acel moment, Moscova a susținut că instalarea componentelor sistemului american de apărare antirachetă în România reprezintă o amenințare pentru securitatea sa și a avertizat că va adopta contramăsuri.
Disputa privind Deveselu datează din 2016Sistemul Aegis Ashore de la baza militară Deveselu, din județul Olt, a fost declarat operațional la 12 mai 2016. Instalația reprezintă contribuția Statelor Unite la arhitectura de apărare împotriva rachetelor balistice a NATO în Europa.
La scurt timp după operaționalizarea bazei, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va fi nevoită să ia măsuri pentru a contracara ceea ce Moscova considera o amenințare rezultată din amplasarea sistemului american în România.
TASS amintește că liderul de la Kremlin a susținut atunci că infrastructura de la Deveselu ar putea dobândi în timp capacități cu raze mai mari de acțiune.
Poziția NATO a fost și rămâne diferită. Alianța Nord-Atlantică afirmă că sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice este „strict defensiv”, iar instalația Aegis Ashore din România este una dintre componentele acestei arhitecturi.
NATO: Sistemul este defensiv și nu este îndreptat împotriva RusieiLa momentul inaugurării bazei, NATO preciza explicit că Aegis Ashore este destinat protejării aliaților europeni împotriva amenințărilor cu rachete balistice provenite din afara spațiului euro-atlantic și că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei.
Alianța a reiterat ulterior că instalația nu dispune de capacități ofensive. În 2019, când sistemul de la Deveselu a trecut printr-o actualizare programată, NATO a precizat că modificările nu i-au conferit nicio capacitate ofensivă.
În prezent, baza de la Deveselu continuă să facă parte din sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, alături de instalația Aegis Ashore din Polonia, radarul american din Turcia și alte elemente ale arhitecturii aliate. NATO menține caracterizarea sistemului drept unul pur defensiv.
Pensionara ține în fiecare noapte trei găleți cu apă lângă fereastră, pentru turiștii gălăgioși din Trastevere.
Simonetta Marcellini, 74 de ani, locuiește în cartierul în care s-a născut, potrivit inews.co.uk.
Gălețile sunt destinate mai ales britanicilor și americanilor care fac zgomot noaptea sub apartamentul ei.
Femeia spune că la început le cere politicos să facă liniște, pentru că oamenii dorm. „În momentul în care încep să mă insulte, torn apă peste ei”, a declarat Marcellini.
Ea face parte dintr-un grup de localnici care procedează la fel cu petrecăreții beți. În 2019, pensionara a înființat Comitato Emergenza Trastevere, care are acum aproximativ o mie de membri.
Marcellini s-a săturat să vadă turiști urinând pe clădirea în care s-a născut. Potrivit ei, magazinele de cartier au fost înlocuite cu baruri, iar aproape jumătate dintre locuitori s-a mutat în ultimul deceniu.
Presiunea turismului se simte în toată Italia. Roma a găzduit 22,9 milioane de vizitatori în 2025, de peste șapte ori populația orașului.
În această vară, Italia a înregistrat 256 de milioane de nopți de cazare, un record.
Incidentele cu turiști străini nu lipsesc.
În septembrie anul trecut, un britanic și iubita lui româncă au sărit în Marele Canal din Veneția. Fiecare a primit o amendă de 450 de euro și interdicție de 48 de ore în centrul istoric.
La Veneția, localnicii se plâng că au devenit ei înșiși atracție turistică. Jane da Mosto, cofondatoare a grupului We Are Here Venice, spune că ghizii duc turiștii în zonele rezidențiale. Orașul are acum mai multe paturi pentru vizitatori decât pentru locuitori.
Sardinia are cea mai mare creștere a turiștilor din Italia. În Alghero au apărut fluturași care le cer turiștilor să plece.
Marcellini spune că gălețile vor rămâne la fereastră până când autoritățile vor lua măsuri.
Momentul a fost făcut public de Elisabeta Lipă, președintele Federației Române de Canotaj, care a relatat pe rețelele de socializare că cererea în căsătorie a avut loc după finala de la Shanghai.
„Claudiu a cerut-o în căsătorie pe Cristina, iar odată cu acel «DA», cei doi au pornit împreună pe un nou drum — drumul iubirii”, a scris Elisabeta Lipă.
Claudiu Neamțu, născut în 2002, și Cristina Drugă, născută în 2001, sunt componenți ai loturilor naționale ale României. Amândoi au fost incluși în echipa României pentru competiția Shanghai Sprints 2026, organizată de World Rowing, forul mondial de canotaj, sâmbătă și duminică.
Competiția de la Shanghai este o întrecere nouă și inedită, desfășurată pe un traseu de numai 500 de metri, în centrul orașului. A reunit la start 88 dintre cei mai valoroși canotori din lume.
Elisabeta Lipă a reacționat după momentul petrecut la finalul cursei.
„Până la urmă, noi știm cel mai bine că o barcă merge frumos atunci când doi oameni trag în aceeași direcție”, a completat ea.
Echipajul de 8 mixt al României a încheiat pe locul 4 la Shanghai.
Cristina Drugă este dublă campioană mondială în 2026. Canotoarea română a cucerit aurul atât în proba feminină de 8+1, cât și în cea de 8+1 mixt la Mondialele de la Amsterdam, în august. În proba feminină, România a stabilit și un nou record mondial. Claudiu Neamțu este, la rândul său, campion european în 2026, după aurul cucerit cu echipajul masculin de 8+1 la Varese.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că au fost identificate astfel de site-uri, create special pentru a da impresia că utilizatorul se află pe pagina oficială a unui magazin.
Adresele folosite pot fi asemănătoare domeniilor reale, iar paginile reproduc aspectul magazinelor cunoscute. Pentru a atrage cumpărătorii, unele dintre ele afișează reduceri foarte mari sau oferte care îi presează să ia rapid o decizie.
În imaginea publicată de DNSC apare exemplul brandului Musette, care își avertizează clienții că au apărut site-uri false ce îi copiază numele, logo-ul și produsele.
Cum îți dai seama că ai ajuns pe un site falsUnul dintre primele lucruri care trebuie verificate este adresa din bara browserului. Dacă aceasta diferă de domeniul oficial al magazinului, chiar dacă pagina arată identic cu cea originală, poate fi vorba despre o tentativă de fraudă.
Alte semnale de alarmă sunt reducerile neobișnuit de mari, ofertele care expiră foarte repede, solicitarea datelor personale sau bancare și lipsa unor informații clare despre companie, datele de contact ori condițiile de retur.
DNSC recomandă ca magazinele online să fie accesate prin introducerea manuală a adresei oficiale în browser sau prin sursele oficiale ale companiei. Logo-ul, numele brandului și aspectul paginii nu sunt suficiente pentru a demonstra că un site este autentic.
Ce trebuie să faci dacă ai introdus datele carduluiPersoanele care au furnizat informații bancare pe un site suspect sunt sfătuite să contacteze cât mai repede banca, folosind canalele oficiale ale acesteia.
Tentativele de fraudă și site-urile suspecte pot fi raportate către DNSC prin platforma PNRISC sau la numărul 1911.
Directoratul precizează că lista sa cu site-uri frauduloase este actualizată permanent, iar extensia de browser pusă la dispoziție de instituție poate bloca automat accesul la paginile incluse pe această listă.
Ivan susține că importurile americane ar putea contribui la securitatea energetică și la obținerea unor prețuri competitive și acuză USR și adversarii săi politici că încearcă să transforme disputa privind politica energetică într-un scandal politic.
„Mi-au făcut o plângere penală pentru trădare”„Sunt atât de disperați încât mi-au făcut o plângere penală pentru trădare! Intimidează, hărțuiesc și mint o țară întreagă. Atâta pot, atâta știu. Dar indiferent de mizeriile pe care le fac împotriva mea, eu nu voi ceda! Dimpotrivă! Voi merge până la capăt și voi demonta public, punct cu punct, dezinformările și minciunile lor!”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook.
Reacția vine după ce deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că a formulat plângeri penale pentru trădare împotriva lui Ivan, a liderului PSD Sorin Grindeanu și a liderului AUR George Simion. Demersul a fost făcut în contextul controverselor apărute în jurul discuțiilor privind GNL-ul american și Coridorul Vertical. Existența plângerii nu înseamnă stabilirea vinovăției persoanelor vizate.
Ivan: LNG-ul american poate reduce dependența de RusiaÎn mesajul publicat duminică, Ivan argumentează că Statele Unite au devenit unul dintre principalii furnizori de gaze ai Uniunii Europene și susține că LNG-ul american reprezintă o alternativă la resursele rusești.
„SUA este furnizorul nr 2 de gaz la nivelul UE cu volume de 75,6 mld m³ în 2025. Numai Norvegia furnizează mai mult gaz în UE decât SUA și asta prin conducte, nu pe mare. Volumele de gaz rusesc folosite în UE nu sunt zero, sunt încă 36 de mld metri cubi. Ce înseamnă asta? Înseamnă că LNG-ul american scoate UE din dependența istorică față de Rusia!”, a scris Ivan.
Fostul ministru contestă și ideea că LNG-ul american ar fi, în mod necesar, prea scump pentru România.
„TTF a închis recent cu prețul de 71,89 €/MWh! Atât plătesc europenii pentru gaz acum. Acum, pe piață sunt contracte pe termen lung, cu LNG american în Europa, la 27 €/MWh! Cu toate costurile și taxele incluse. Mai puțin de jumătate cât plătește Bolojan pe gaz acum. Să fie foarte clar. Nu vă lăsați mințiți și manipulați. LNG-ul din SUA vine la un preț competitiv. Sigur, există alternativa gazului rusesc, doar că pe acela nu îl plătești doar cu bani ci și cu sânge”, afirmă Ivan.
Prețul LNG-ului american și oportunitatea unor angajamente pe termen lung au făcut însă obiectul unor evaluări diferite. Presa a relatat anterior că unele companii au considerat necompetitive anumite variante de aprovizionare prin Coridorul Vertical, iar analizele privind ruta au semnalat costuri ridicate de transport.
Avertisment privind depozitele de gazeIvan afirmă, de asemenea, că nivelul de umplere a depozitelor de gaze din România este mai redus decât în aceeași perioadă a anilor precedenți și leagă această situație de posibile presiuni asupra prețurilor.
„Depozitele de gaz ale României sunt acum la sub 80%! În septembrie 2024 erau deja pline, iar acum un an erau la peste 91%!”, susține fostul ministru.
„Să fie cât se poate de simplu. Acești incompetenți nu au reușit să umple depozitele de gaz, ceea ce evident că va avea inclusiv un impact pe preț și economie”, a continuat Ivan.
El admite însă în aceeași postare că situația nu este exclusiv românească și că România se situează peste media europeană.
Miza Coridorului VerticalO parte importantă a mesajului este consacrată Coridorului Vertical, infrastructura regională destinată transportului gazelor pe axa sud-nord, inclusiv din terminalele LNG din Grecia spre Bulgaria, România și mai departe către Europa Centrală, Republica Moldova și Ucraina. Proiectul este promovat de mai mulți ani ca instrument pentru diversificarea surselor de aprovizionare regională.
Ivan susține că România ar putea obține venituri importante din tranzitul gazelor și afirmă că Transgaz ar putea beneficia de profituri suplimentare.
„România a pierdut sute de milioane de euro anual din lipsă de decizie! Sume enorme din potențiale tarife de tranzit pe Coridorul Vertical dar să nu uităm cum ne-au ocolit și alte proiecte regionale”, a scris fostul ministru.
„Numai din tarifare pe potențialele volume din Coridorul Vertical, doar Transgaz (companie majoritar de stat), ar avea profituri suplimentare de 250 de milioane euro pe an. Aici vorbim numai de tranzit, dar dacă adăugăm factorul de multiplicare efectele cresc exponențial”, susține Ivan.
Estimarea de 250 de milioane de euro reprezintă afirmația lui Bogdan Ivan din mesajul publicat și nu este prezentată aici ca o evaluare financiară independentă.
„LNG-ul american nu înlocuiește resursele din Neptun Deep”Fostul ministru respinge și argumentul potrivit căruia viitoarea producție din Neptun Deep ar face inutil accesul României la alte surse de gaze.
„Se poate să avem prea mult gaz? LNG-ul american nu înlocuiește resursele din Neptun Deep. Poate face însă ca prețul final în România să fie mai mic!”, afirmă Ivan.
El invocă perspectiva creșterii consumului odată cu funcționarea unor mari consumatori industriali și a centralelor electrice pe gaze și susține că România trebuie să își construiască strategia energetică inclusiv pentru perioada de după exploatarea volumelor din Marea Neagră.
„Doar Mintia și AzoMures acoperă 4 miliarde de metri cubi/an, adică tot ce produce Romgaz din Neptun Deep. Aceste volume ar putea fi obținute prin participarea României la Coridorul Vertical și încheierea unor relații comerciale pe termen lung care să ne asigure accesul la LNG american. Acesta este adevărul. Restul sunt povești”, a transmis Ivan.
Ivan susține că Guvernul Mureșan va fi respinsMesajul fostului ministru se încheie cu un atac politic la adresa premierului desemnat Siegfried Mureșan și a formulei guvernamentale propuse de PNL, USR și UDMR. PSD anunțase anterior că intenționează să voteze împotriva candidaturii lui Mureșan.
„Indiferent de cantitatea de lături și mizerii pe care le aruncați în mine, indiferent de tentativa jenantă de a crea o diversiune publică care să vă acopere incompetența, indiferent de plângerile penale mincinoase și calomnioase pe care le faceți, guvernul Mureșan va fi respins în Parlament pentru că nu a convins că poate face ceva bun pentru România și pentru români”, a scris Ivan.
„Va fi respins pentru că este arogant, va fi respins pentru că nu are viziune. Nu mai încercați să exportați acest eșec în alte state. Problema este la voi, eșecul vă aparține!”, a încheiat Bogdan Ivan.
Fostul fotbalist David Beckham a apărut în zeci de campanii publicitare pe parcursul turneului din această vară din SUA, colaborând cu mărci precum Lenovo, McDonald’s, Bank of America, Verizon și marca de chipsuri PepsiCo Lay’s, potrivit The Guardian.
Munca la Campionatul Mondial a contribuit la un an record pentru DRJB Holdings, compania comercială pentru brandurile lui Beckham, unde veniturile au crescut cu o cincime, ajungând la 110,5 milioane de dolari anul trecut, față de 92,3 milioane de dolari în 2024.
Profiturile înainte de impozitare au urcat, de asemenea, la un nivel record de 65,7 milioane de dolari, o creștere de 46% față de 2024.
Beckham a devenit ambasador pentru programul sportiv globalDRJB Holdings – care este alcătuită din trei divizii, cea mai mare dintre acestea fiind DB Ventures, care acoperă majoritatea parteneriatelor sale cu mărci precum Hugo Boss – a plătit 51,1 milioane de dolari acționarilor anul trecut, comparativ cu 53 de milioane de dolari în anul precedent.
Fostul căpitan al Angliei, care s-a retras din fotbalul profesionist în 2013, a vândut o participație de 55% din afacerile sale în 2022 grupului american Authentic Brands pentru 200 de milioane de lire sterline, ceea ce înseamnă că a încasat 45% din dividendele totale de anul trecut.
Cu toate acestea, documentele depuse la Registrul Comerțului, care vor fi publicate săptămâna viitoare, au arătat că în acest an au fost plătite dividende speciale suplimentare de 61,6 milioane de dolari. Aceasta a însemnat că Beckham a primit aproximativ 51 de milioane de dolari.
Înainte de Cupa Mondială din acest an, compania a încheiat parteneriate, inclusiv un acord multianual cu Bank of America: el a devenit ambasador pentru programul său sportiv global.
Isak a deschis scorul în minutul 22 al meciului cu România, disputat vineri, la Stockholm, și a fost integralist în victoria Suediei.
La două zile după partidă, Liverpool a anunțat că atacantul de 27 de ani revine la club pentru a fi evaluat de stafful medical.
„Alexander Isak va reveni la Liverpool după ce a părăsit lotul național din cauza unei accidentări ușoare”, a transmis clubul englez, duminică.
Astfel, Isak nu va mai fi disponibil pentru următoarele trei partide ale Suediei din această fereastră internațională.
Suedia mai are de jucat cu Polonia, luni, cu Bosnia și Herțegovina, vineri, și din nou cu România, pe 5 octombrie.
Accidentarea vine într-un moment bun pentru atacant, care a înscris de cinci ori în acest sezon pentru club și națională. Liverpool urmează să-l evalueze pentru a stabili cât timp va fi indisponibil.
România va trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute. Decizia rămâne în vigoare, deși Parlamentul European a votat în 2019 pentru eliminarea schimbării sezoniere.
Propunerea nu a devenit însă lege, din motiv că statele membre nu au ajuns la o poziție comună în Consiliul Uniunii Europene.
Între timp, un studiu realizat pentru Comisia Europeană analizează efectele pe care le-ar avea păstrarea permanentă a orei de vară sau a orei standard.
Subiectul rămâne unul dintre cele mai discutate aspecte legate de calendarul european. Analiza lansată în 2026 ar putea sta la baza viitoarelor discuții privind schimbarea orei.
Când se trece la ora de iarnă în 2026România va reveni la ora standard în ultima duminică din octombrie, respectiv pe 25 octombrie 2026.
La ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 04:00 va deveni ora 03:00. Directiva europeană stabilește încheierea perioadei de vară la ora 01:00 în timp universal, iar asta corespunde orei 04:00 în România, înainte ca ceasurile să fie date înapoi.
Astfel, noaptea de sâmbătă spre duminică va avea o oră în plus.
Directiva 2000/84/CE stabilește un moment comun pentru începerea și încheierea perioadei de vară în statele membre. Ora indicată de ceas este însă diferită de la o țară la alta, în funcție de fusul orar. România se află în fusul orar al Europei de Est.
De ce nu a fost eliminată schimbarea oreiComisia Europeană a propus în 2018 renunțarea la modificarea sezonieră a ceasurilor. În martie 2019, Parlamentul European a susținut propunerea, cu perspectiva ca schimbarea orei să fie eliminată începând din 2021.
Votul Parlamentului European nu a fost însă suficient pentru modificarea legislației. Pentru adoptarea noii directive este necesar și acordul Consiliului UE, care nu și-a stabilit până acum poziția.
În lipsa unei noi reglementări, statele membre continuă să aplice calendarul actual. Astfel, trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard în ultima duminică din octombrie.
De ce a lansat Comisia Europeană un studiuDiscuțiile privind eliminarea schimbării sezoniere a orei nu au avut un rezultat concret în Consiliul UE în 2019, după propunerea Comisiei Europene din anul anterior.
Subiectul a revenit în atenție în 2025, când președinția poloneză a Consiliului a propus testarea, timp de doi ani, a păstrării orei de vară în întreaga Uniune Europeană.
Propunerea a fost analizată într-un grup de lucru, iar reprezentanții statelor membre au cerut analize în plus care să ajute la o eventuală decizie.
În urma acestei solicitări, în februarie 2026 a fost lansat un studiu realizat pentru Comisia Europeană privind efectele renunțării la modificarea ceasurilor de două ori pe an.
Ce include, de fapt, studiulStudiul acesta analizează ce efecte ar avea păstrarea permanentă a orei de vară sau a orei standard în statele Uniunii Europene.
Sunt analizate atât situația în care toate țările ar renunța la schimbarea orei, cât și cea în care fiecare stat ar alege o variantă diferită. Cercetarea urmărește efectele asupra economiei, societății și mediului, dar și asupra energiei, transporturilor, pieței interne și sănătății publice.
În prima etapă, între februarie și aprilie 2026, au fost consultate autoritățile statelor membre și au fost stabilite zece scenarii. Potrivit unui document prezentat Consiliului UE în iunie, studiul ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026.
Curioșii care trec prin Lisabona vor avea ocazia să vadă cea mai mare expoziție de modele de LEGO din Europa. Expoziția se întinde pe 2.000 de metri pătrați, iar machetele au fost construite din 15 milioane de piese, potrivit Euronews.
Sunt expuse peste 120 de machete, între care și structuri „realizate din peste jumătate de milion de piese LEGO” și, prin urmare, sunt mult mai impunătoare decât restul, a declarat Lukas Siwiec, coordonatorul expoziției.
Un Boeing 747, construit din 1 milion de piese de LEGOUna dintre aceste „super machete” este o replică a avionului prezidențial Air Force One. Macheta măsoară 11 metri lungime, 10 metri lățime și 3 metri înălțime.
Numărul exact de piese folosite pentru construirea acestui Boeing 747 nu este cunoscut cu exactitate. Se estimează că aproximativ un milion de piese susțin structura, a cărei realizare a durat jumătate de an și a fost realizată de o echipă formată din șase persoane.
Oricât de impresionant ar fi, acest avion nu este singura atracție. La expoziția care se desfășoară în prezent la Cordoaria Nacional din Lisabona, vizitatorii pot admira „Regele mărilor”, o machetă inspirată de un vas de croazieră, ale cărei detalii complexe vor fascina cu siguranță pe oricine. Pentru construirea acestei structuri au fost folosite peste 700.000 de piese de Lego.
Vizitatorii vor găsi, de asemenea, „Marele Dragon Roșu”, o figură inspirată de un dragon medieval, și un Spinosaurus, o structură construită din 900.000 de piese.
Machete reprezentative din cinematografie, dar și lumea sportuluiMachetele din cadrul expoziției sunt inspirate din diverse domenii, precum cinematografie, sport, dar și științe.
„Avem, de asemenea, mai multe zone tematice dedicate lumii cinematografiei și a sportului, universului Star Wars, precum și expoziții educative despre geografie, biologie și alte științe”, a explicat organizatorul.
Expoziția, care a vizitat deja 11 țări europene, a ajuns acum la Lisabona pentru o perioadă.
„După Lisabona, probabil vom face un tur al Peninsulei Iberice. Dacă nu mergem mai întâi la Porto, s-ar putea să ne îndreptăm direct spre Madrid sau Barcelona și chiar spre alte orașe importante din Spania”, a declarat Lukas Siwiec.
Majoritatea modelelor expuse au fost concepute, proiectate și construite chiar de organizatori.
Cei care vizitează expoziția au ocazia să creeze propriile machete din piese de LEGO. Activitatea este deschisă vizitatorilor de toate vârstele, așteptați să își construiască propriile creații.
Pe lângă expoziția de machete, există și „3D Trick Gallery”, o zonă dedicată fotografiilor și iluziilor optice, accesibilă doar contra cost.
Expoziția este deschisă vizitatorilor până pe 10 ianuarie.
„Tentativa de manipulare legată de o așa-zisă conspirație împreună cu americanii pentru a-l îndepărta pe incompetentul Bolojan este din categoria conspirațiilor cu pământul plat. Atât mai poate propaganda de dreapta! Să stârnească hohote de râs”, a transmis Grindeanu, duminică, pe Facebook.
Liderul PSD susține că „lucrurile sunt însă mult mai simple” și afirmă că Bolojan nu a fost îndepărtat de americani, ruși sau alte grupuri secrete, ci de votul românilor.
„Pe Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii, nici illuminati și nici vreun alt ordin secret, ci l-au demis peste 88% dintre români pentru că a guvernat foarte prost și a dus România în gard”, a afirmat Grindeanu.
Grindeanu acuză decizii contrare intereselor RomânieiPreședintele PSD îi acuză, la rândul său, pe cei care îl acuză de „blat cu americanii” că ar fi luat decizii contrare intereselor României. Acesta invocă, printre altele, împrumuturile prin programul SAFE, măsuri prevăzute în PNRR privind capacitățile energetice, blocarea unor hidrocentrale și poziții referitoare la agricultura românească.
„Unii care au împrumutat cu dobândă – pe 40 de ani – miliarde prin programul SAFE. Totul pentru a da contracte de 8 miliarde de euro unei singure companii străine, în defavoarea industriei naționale. Unii care au cerut suspendarea fondurilor europene pentru România de supărare că favoritul lor – un condamnat definitiv, urmează să își piardă postul. Unii care au pus cu mâna lor în PNRR închiderea capacităților energetice ale României, când toată Europa a revenit la cărbune. Unii care au militat constant pentru blocarea finalizării hidrocentralelor care ar produce energie mai ieftină și, culmea, regenerabilă pentru români. Unii care au votat la Bruxelles împotriva fermierilor români și care au cerut condiționarea fondurilor pentru agricultura românească”, susține Grindeanu.
Grindeanu: „Eu sunt pro-român!”„Eu sunt pro-român! Și tocmai de aceea susțin Parteneriatul Strategic cu SUA, cel mai important aliat al nostru în NATO. La fel cum cred în apartenența noastră la Uniunea Europeană. Aceste două planuri nu trebuie separate niciodată”, a mai spus Grindeanu.
Acesta susține că relația României cu SUA trebuie consolidată prin investiții americane în România și critică fosta guvernare pentru modul în care a gestionat relația cu Washingtonul, inclusiv în cazul reactoarelor de la Doicești.
Atacuri la adresa Oanei Gheorghiu și a lui Siegfried MureșanGrindeanu îi acuză, de asemenea, pe Oana Gheorghiu și pe premierul desemnat Siegfried Mureșan că au avut poziții care au afectat relația cu administrația americană.
„Uită toți, nu și diplomația americană, că personaje precum doamna Oana Gheorghiu au înjurat efectiv Administrația de la Washington, fără să se gândească la consecințe. La fel a făcut și prim-ministrul desemnat: Siegfried Vasile Mureșan. Ce nu au învățat acești politicieni amatori care vor să se califice la locul de muncă este că relația noastră cu SUA trebuie să evolueze constant prin investiții cât mai multe aici, în România, și pentru asta este nevoie de un guvern profesionist și cu viziune, construit în jurul PSD”.
Grindeanu ironizează declarațiile Oanei Țoiu despre relația cu SUAGrindeanu face referire și la declarațiile ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu, care a descris relația României cu SUA prin metafora unui „milkshake” și a spus că, din perspectiva României, „dragostea este încă acolo”. Liderul PSD susține că USR ar trebui să ceară clarificări de la partea americană și ironizează afirmațiile ministrului.
„Dacă USR și acoliții lor chiar sunt serioși în demersul lor, pot cere clarificări de la partea americană chiar prin ministrul lor din nefericire la Externe, Oana Țoiu. Poate află că o relație strategică nu este o ceartă între precupețe și nici un «milkshake». Și acest lucru, în cazul fericit, în care cineva le va și răspunde la capătul firului”.
PSD nu votează Guvernul condus de Siegfried MureșanÎn final, liderul PSD anunță că partidul nu va vota Guvernul condus de Siegfried Mureșan.
„Această nouă tentativă de manipulare din ultimele 48 de ore ne convinge cu atât mai mult că nu putem susține un Guvern clădit pe minciuni și incompetență. Cam atât despre trădare națională. În rest, rămâne cum am stabilit: PSD nu votează Guvernul Siegfried Vasile Mureșan! PSD votează un guvern pro-român”, a încheiat președintele PSD.
Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan sunt acuzați de trădare, după ce Ambasadoarea SUA în Grecia, o apropiată a lui Donald Trump, a declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Ilie Bolojan, potrivit o investigație a Wall Street Journal.
„Nu am revenit în România pentru a ocupa vreo funcție. M-am întors pentru a oferi tinerilor din România experiența și expertiza dobândite în străinătate”, a transmis Mihai Dimian, duminică, pe Facebook, prezentând mesajul pe care spune că i l-a adresat premierul desemnat Siegfried Mureșan, intitulat „Misiune pentru România”.
Pentru învățământul preuniversitar, Dimian indică șase priorități fundamentale.
„Să existe o participare efectivă și constantă a copilului la procesul de învățământ”, este prima dintre acestea.
A doua vizează ca participarea elevilor la procesul educațional să conducă la dobândirea de cunoștințe și la dezvoltarea unor competențe relevante și aplicabile în viață, societate și profesie.
Dimian propune, de asemenea, ca progresul educațional să fie evaluat obiectiv, pe baza unor standarde naționale și internaționale clare și comparabile, iar rezultatele să fie folosite pentru îmbunătățirea procesului de învățare și sprijinirea progresului fiecărui elev.
O altă prioritate este creșterea atractivității carierei didactice, consolidarea statutului și autorității profesionale a profesorului și profesionalizarea managementului educațional.
Pe listă se află și conectarea învățământului liceal cu piața muncii, cu sistemul de învățământ superior și cu profesiile viitorului.
A șasea prioritate vizează dezvoltarea învățământului în limbile minorităților naționale și asigurarea accesului copiilor români din diaspora și al etnicilor români de pretutindeni la educație și la învățarea limbii române.
Debirocratizare și digitalizarePotrivit lui Dimian, realizarea acestor obiective presupune atât măsuri noi, cât și consolidarea reformelor deja începute și valorificarea investițiilor realizate prin PNRR și prin celelalte programe de investiții în educație.
Acestea ar urma să fie susținute prin „simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea sistemului de învățământ”.
Ce propune pentru universități și cercetarePentru învățământul universitar și cercetare, prioritățile prezentate de Dimian includ creșterea participării, a echității sociale și a succesului în învățământul superior, precum și creșterea calității, performanței și relevanței socioeconomice a educației universitare.
El propune și creșterea atractivității carierei didactice și de cercetare, consolidarea statutului și autorității profesionale a profesorilor și cercetătorilor și modernizarea managementului universitar.
O altă direcție este „consolidarea României ca pol regional de cercetare și inovare”.
Internaționalizarea universităților românești, promovarea eticii, integrității și siguranței în mediul academic, precum și reducerea fragmentării sistemului de cercetare sunt prezentate drept direcții prioritare transversale.
Dimian precizează că nu este membru al vreunui partid politic.
„Nu am fost și nu sunt membru al niciunui partid politic. Am însă ocazia să prezint direcția în care cred și munca pe care sunt pregătit să o continuăm împreună. Le mulțumesc domnului Mureșan și Partidului Național Liberal pentru această oportunitate”, a transmis acesta.
Mihai Dimian spune că speră ca parlamentarii să susțină direcția propusă și să permită transformarea obiectivelor în rezultate pentru tinerii din România.
Cornelia Naum avea 84 de ani.
Anul trecut, Ponta spunea despre mama sa că „nu este în cea mai bună stare”.
„Sunt foarte apropiat de mama mea, nu e în cea mai bună stare și, de câte ori ne vedem, cam rar, din păcate, mă afectează pentru că știu cum era mama mea în vremurile ei bune și mă gândesc doar că vreau să fie înconjurată de noi toți, cei care o iubim, cât mai mult”, declara, într-un interviu pentru Libertatea, Victor Ponta.
De asemenea, Cornelia Naum afirma, în urmă cu mai mulți ani, într-un interviu la „Sinteza Zilei” de la Antena 3, că din cauza unor probleme de sănătate, sarcina ei a fost grea.
Tatăl fostului premier ar fi fost cel care a insistat ca Victor Ponta să se nască.
Luka Modrić a deschis scorul în minutul 47, cu un șut de la marginea careului, după ce a primit balonul de la Igor Matanović. Cehia a egalat prin Adam Karabec, în minutul 54, însă Croația a obținut victoria grație golului marcat de Marco Pašalić în minutul 77, după pasa lui Ivan Perišić.
Cel mai vârstnic marcator din istoria CroațieiGolul de la Praga i-a permis lui Modrić să stabilească un nou record pentru naționala croată, devenind cel mai vârstnic marcator din istoria reprezentativei. Fotbalistul născut la 9 septembrie 1985 avea 41 de ani și 17 zile în momentul partidei.
Recordul anterior era deținut tot de Modrić, care a devenit cel mai vârstnic marcator al Croației în 26 septembrie 2022, când a marcat împotriva Austriei, la 37 de ani și 16 zile.
Totodată, Modrić a ajuns la 203 selecții pentru Croația, performanță care îl plasează pe locul al treilea în clasamentul jucătorilor europeni cu cele mai multe meciuri internaționale, după Cristiano Ronaldo și Lionel Messi.
Cu 30 de goluri, Modrić ocupă în prezent locul al cincilea în clasamentul marcatorilor all-time ai Croației. În fața sa se află Davor Šuker (45), Ivan Perišić (39), Andrej Kramarić (36) și Mario Mandžukić (33).
A revenit pentru a doua eră a lui Slaven BilićPartida de la Praga a marcat și revenirea lui Slaven Bilić pe banca Croației. Fostul selecționer a început astfel al doilea mandat cu o victorie în fața Cehiei. Modrić a fost înlocuit în minutul 76, fiind aplaudat de spectatorii de pe stadion, chiar dacă s-a jucat în Cehia.
Modrić evoluează în prezent la AC Milan, după perioada petrecută la Real Madrid.
Victoria de la Praga îi oferă Croației un debut cu trei puncte în Grupa A3 a Ligii Națiunilor. Următoarea partidă a formației lui Bilić este programată marți, 29 septembrie, în deplasare, contra campioanei mondiale Spania.
Cercetătorul născut în România lucrează cu o clasă de materiale numite rețele metal-organice, cunoscute sub denumirea de MOF (metal-organic frameworks), potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare.
Arhitectura MOF-urilor, structuri cristaline formate din componente metalice conectate prin molecule organice, creează un număr foarte mare de pori minusculi, în interiorul cărora pot fi captate diferite molecule.
Porii au dimensiuni de ordinul nanometrilor, iar suprafața internă a materialelor poate deveni uriașă. Mircea Dincă explică, într-un material publicat de Unversitatea Princeton în aprilie 2026, că o cantitate de MOF de dimensiunea unei lingurițe poate avea o suprafață internă comparabilă cu cea a unui teren de fotbal.
Această proprietate permite materialelor să rețină molecule precum apa, dioxidul de carbon sau metanul.
Apă captată din aer la o umiditate de numai 4,3%Una dintre direcțiile cercetărilor lui Mircea Dincă urmărește folosirea acestor materiale pentru captarea apei din atmosferă, inclusiv în zone foarte uscate.
Un studiu publicat în Nature Communications în mai 2025 prezintă un MOF denumit Mg-SU-102, care începe să capteze rapid apă la o umiditate relativă de numai 4,3%. Materialul poate ajunge la o capacitate maximă de 0,41 grame de apă pentru fiecare gram de material și a înregistrat pierderi minime de capacitate după 500 de cicluri de captare și eliberare a apei.
Cercetătorii încearcă să controleze atât dimensiunea porilor, cât și proprietățile lor chimice pentru ca materialele să capteze apa la niveluri scăzute de umiditate și să o elibereze ulterior cu un consum cât mai redus de energie.
Mircea Dincă a explicat pentru Princeton că echipa sa modifică dimensiunea porilor și capacitatea acestora de a interacționa cu apa pentru a proiecta materiale care să o capteze la umiditate scăzută și să o elibereze folosind cât mai puțină energie.
Materialele ar putea fi folosite și pentru stocarea energieiCercetările românului vizează și o altă proprietate a MOF-urilor: capacitatea de a conduce electricitatea.
Deși aceste materiale sunt extrem de poroase, în mod obișnuit conduc foarte slab electricitatea. Dincă și echipa sa au contribuit la dezvoltarea unor MOF-uri conductoare, deschizând posibilitatea utilizării lor în dispozitive pentru stocarea energiei.
Într-un alt studiu, publicat în Nature Materials, cercetătorii au prezentat un supercondensator în care un MOF conductiv a fost folosit ca unic material activ al electrozilor, fără aditivi conductori sau lianți.
Dispozitivul a păstrat peste 90% din capacitate după 10.000 de cicluri de încărcare și descărcare. Studiul a fost publicat online în 2016 și a apărut în ediția din februarie 2017 a revistei.
În prezent, laboratorul condus de Dincă la Princeton studiază materiale microporoase pentru aplicații precum bateriile și supercondensatoarele, dar și pentru cataliză și alte tehnologii legate de energie și mediu.
Mircea Dincă s-a întors la universitatea la care a studiatMircea Dincă s-a născut și a crescut la Făgăraș și a absolvit Universitatea Princeton în 2003. Și-a obținut doctoratul la Universitatea California, Berkeley, în 2008, iar în 2010 s-a alăturat MIT (Massachusetts Institute of Technology), unde și-a continuat cariera academică.
În 2020 a devenit profesor titular la MIT, iar ulterior s-a întors la Princeton, unde este în prezent profesor de chimie.
Pentru dezvoltarea rețelelor metal-organice, domeniu în care lucrează și Mircea Dincă, Premiul Nobel pentru Chimie din 2025 a fost acordat cercetătorilor Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi. Potrivit Academiei Regale Suedeze de Științe, MOF-urile pot fi proiectate pentru diferite funcții, printre posibilele aplicații fiind captarea apei din aerul uscat și a dioxidului de carbon, stocarea gazelor și catalizarea reacțiilor chimice.
