MediaFax.ro

Într-o intervenție telefonică, Peiu i-a caracterizat pe social-democrați drept „socialiști de caviar”, l-a atacat pe Marcel Ciolacu pentru explicațiile oferite în legătură cu ținuta partenerei sale și a susținut că unii politicieni beneficiază de avantaje materiale care nu apar în declarațiile de avere.

„Socialiști de caviar care nu se pot abține”

Întrebat despre imaginile și discuțiile apărute în spațiul public după petrecerea de la Timișoara, Petrișor Peiu a afirmat că manifestările de opulență ale unor politicieni nu reprezintă o surpriză pentru el.

„Socialiști de caviar care nu se pot abține, ca orice om, știți, care ajunge în lumea civilizată mai greu și nu se poate abține să nu etaleze anumite chestiuni. Ce să spun?”, a declarat senatorul.

Acesta a susținut că problema nu este existența averii în sine, ci modul în care unele persoane aleg să își afișeze statutul material.

„Adică socialismul ăsta de caviar este ridicor. Și bogăția are demnitatea ei.”

Peiu l-a invocat pe fostul lider țărănist Ion Rațiu drept exemplu de politician care, în opinia sa, a știut să își poarte averea cu discreție și demnitate.

Marcel Ciolacu, criticat pentru explicațiile privind haina partenerei sale

Senatorul a avut o reacție critică și la adresa fostului premier Marcel Ciolacu, în contextul discuțiilor despre vestimentația afișată la eveniment.

Peiu s-a referit la explicația potrivit căreia haina de blană purtată de partenera lui Ciolacu ar fi fost o imitație.

„Ceea ce a făcut acum domnul Ciolacu, eu cred că este incalificabil și cred că a pierdut votul tuturor doamnelor. Atunci când a spus că doamna cu care a venit însoțit și care nu are nicio vină pentru toată tevatura asta, poartă o blană care este o imitație.”

În continuarea intervenției, senatorul a afirmat că explicațiile fostului premier i se par nepotrivite și că persoana care îl însoțea nu ar trebui să suporte consecințele controverselor publice.

Peiu a criticat și imaginea publică a fostului premier, apreciind că politicienii români ar trebui să manifeste mai multă decență, indiferent de situația lor financiară.

„Ar trebui totuși să învățăm și noi, de la politicienii din state cu tradiție democratică mai mare, cum să fim demni și când suntem sărați și când suntem bogați.”

„Există o bogăție a politicienilor care nu se vede în declarațiile de avere”

Una dintre cele mai dure afirmații ale senatorului a vizat beneficiile materiale de care ar dispune unii oameni politici în afara veniturilor declarate oficial.

Petrișor Peiu a susținut că anumite avantaje, precum vacanțele, mesele la restaurante scumpe sau articolele vestimentare, ar putea fi oferite de oameni de afaceri.

„Eu vă spun o chestiune simplă. Dacă oamenii n-ar fi atât de ipocriți și n-ar poza atâta în oameni mai săraci decât sunt de fapt. Pentru că există o bogăție a politicienilor care nu se vede în declarațiile de avere.”

Senatorul a continuat cu afirmații generale privind relațiile dintre politicieni și mediul de afaceri.

„Sunt politicieni care sunt întreținuți de anumiți oameni de afaceri cam toată viața politică (…) Și atunci este o ipocrizie ca ei să vorbească despre indemnizația aia de la parlament.”

Senatorul a concluzionat că există diferențe importante între politicienii care dețin afaceri sau proprietăți și cei care susțin că trăiesc exclusiv din indemnizația parlamentară.

Intervenția lui Petrișor Peiu vine în contextul controverselor provocate de imaginile de la petrecerea de botez organizată de Alfred Simonis la Timișoara, eveniment la care au participat mai mulți lideri social-democrați și care a generat dezbateri privind afișarea luxului de către reprezentanții clasei politice.

Ministrul Apărării a vorbit, luni, la TVR 1, despre amenințarea reprezentată de Rusia și despre capacitatea României de a face față unei eventuale agresiuni a Rusiei.

„M-am uitat pe declarația de la Ankara, de la ultimul summit NATO, care definește Rusia ca un potențial inamic pe termen lung. Nu cred că «inamic» era chiar cuvântul, dar acesta era sensul de la Ankara. Din această perspectivă, da, potențiala amenințare a Rusiei rămâne pe termen lung și atunci NATO trebuie să se pregătească, România trebuie să se pregătească”, a declarat Oprea.

Poate România să reziste singură 72 de ore în cazul unui atac rusesc?

Întrebat dacă România este pregătită să facă față singură timp de 72 de ore unei eventuale agresiuni a Rusiei, ministrul Apărării a răspuns afirmativ, dar a insistat că țara noastră beneficiază de protecția Alianței Nord-Atlantice.

„O să mai spun o dată. Nu suntem singuri, suntem în NATO. (…) NATO este prezentă în România”, a afirmat Oprea.

Ștefan Radu Oprea a amintit și de prezența militarilor aliați pe teritoriul României, inclusiv a celor americani și francezi.

„Avem aliații americani, sunt prezenți în România, trupe franceze sunt prezente în România. Dar nu suntem singuri, suntem în NATO. Și avem și aceste beneficii pe care a fi membri ai alianței NATO le aduc românilor”, a subliniat acesta.

La acest prim dialog, alături de premier au participat vice-prim-ministrul Marian Neacșu și miniștrii Finanțelor, Alexandru Nazare, Sănătății, Alexandru Rogobete, Educației și Cercetării, Sorin Costreie, Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, Învățământului Preuniversitar, Sorin Ionescu, alături de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Oleg Ungureanu, și secretari de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

Ministrul de Finanțe a expus contextul fiscal-bugetar în care se află România și pașii ce urmează la nivel guvernamental pentru a acoperi necesarul de finanțare până la sfârșitul acestui an.

Discuțiile cu sindicatele, „un instrument prin care putem lua decizii mai bune”

Luca Niculescu a declarat că aceste discuții cu organizațiile sindicale reprezintă „un instrument prin care putem lua decizii mai bune, un instrument prin care putem evita uneori tensiuni”.

„Am văzut că există așteptări importante din partea dumneavoastră, presiunea costului vieții, evoluția veniturilor, incertitudinele legate de locurile de muncă sunt preocupări reale pentru cei pe care îi reprezentați și de fapt pentru foarte, foarte mulți români. Vă asigur că nu minimalizăm aceste probleme, nici nu le privim exclusiv prin prisma constrângerilor bugetare”, a spus premierul.

Câteva dintre angajamentele importante din programul de guvernare sunt „protecția veniturilor și a puterii de cumpărare, ne-am asumat indexarea pensiilor din 2027 și pregătirea unui pachet de solidaritate pentru persoanele și familiile vulnerabile”, continuă Niculescu.

Despre o nouă lege a salarizării în domeniul public, premierul precizează că „ne-am angajat să o elaborăm împreună cu dumneavoastră, cu sindicatele reprezentative și evident obiectivul trebuie să fie corectarea inechităților și recunoașterea corespunzătoare a muncii”.

„Avem nevoie de o piață a muncii mai corectă”

„În al treilea rând avem nevoie de o piață a muncii mai corectă, mai bine protejată, combaterea muncii nedeclarate, consolidarea inspecției muncii, dezvoltarea negocierii colective, susținerea formării profesionale”, adaugă Niculescu.

Mai mult, acesta afirmă că vor fi abordate și probleme specifice din educație, sănătate, administrație, energie, transportul și alte sectoare.

„Ceea ce îmi doresc astăzi și ceea ce ne dorim astăzi este să construim un mod de lucru, să identificăm chestiunile prioritare, să stabilim ce poate fi rezolvat imediat, ce necesită analize suplimentare și care sunt termenele și responsabilitățile fiecăruia dintre noi”, a conchis Luca Niculescu.

Potrivit ministrului, una dintre problemele semnalate vizează raportarea unor persoane decedate în documentele transmise Comisiei Europene. Manole a explicat că, în fișierele Excel întocmite pentru centralizarea datelor, în dreptul unor persoane apărea mențiunea „decedat” sau „decedată”.

Ministrul a subliniat că simpla apariție a acestei mențiuni nu demonstrează automat că neregulile au fost comise cu intenție, însă consideră că procedura de verificare a documentelor a fost insuficientă și neprofesionistă.

„A scrie „decedat” în Excel nu s-a întâmplat așa, în mod spontan. A scris cineva acolo”, a afirmat Florin Manole, luni, la Antena 3 CNN.

Acesta a adăugat că persoanele responsabile de verificarea centralizărilor ar fi trebuit să observe mențiunile și să clarifice situația înainte ca documentele să fie transmise la Bruxelles.

Raportările au fost făcute în vara anului trecut

Ministrul a explicat că procesul de dezinstituționalizare a fost unul de durată, care a presupus modificări legislative și normative, precum și colaborarea autorităților locale din întreaga țară, indiferent de culoarea politică a conducerii acestora.

Potrivit lui Manole, raportările au fost realizate în lunile iulie și august, conform calendarului stabilit. În cadrul centralizării transmise Comisiei Europene au fost incluse și informații potrivit cărora unele persoane decedaseră.

Ministrul a precizat că verificările ulterioare au scos la iveală probleme în documentele respective, iar observațiile Comisiei Europene au vizat tocmai neconformitățile raportărilor.

România riscă o corecție de până la 70 de milioane de euro

Întrebat despre suma pe care România ar putea să o piardă, Florin Manole a indicat un maximum de 70 de milioane de euro. Ministrul nu a prezentat însă o valoare finală a eventualei corecții financiare.

De asemenea, ministrul Muncii a fost întrebat și despre salarizare și despre contribuțiile sociale pentru contractele part-time, care sunt calculate în anumite condiții prin raportare la salariul minim. Manole a precizat că există o inițiativă legislativă aflată în Parlament, dar nu a anunțat o decizie privind schimbarea actualei proceduri.

Printre acestea se numără introducerea unor cursuri obligatorii, la fiecare doi ani, pentru personalul secțiilor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), lansarea unui program special de finanțare și extinderea la nivel național a unui registru digital pentru raportarea infecțiilor nosocomiale.

Ministrul a explicat că măsurile fac parte dintr-un proces de reorganizare început după tragedia în care șapte copii și-au pierdut viața într-o unitate sanitară.

Reguli mai stricte pentru secțiile ATI, după tragedia în care au murit șapte copii

Alexandru Rogobete a declarat că evenimentul a determinat Ministerul Sănătății să revizuiască legislația și condițiile în care funcționează secțiile de terapie intensivă.

„Dar de la acel eveniment am făcut o serie de modificări. Vă dau câteva exemple. Am modificat legislația și am înăscrit condițiile pentru modul de organizare și funcționare al secțiilor de ATI.”

Ministrul a precizat că modificările au fost realizate cu sprijinul unor specialiști în domeniu.

Printre schimbările deja realizate se numără posibilitatea ca secțiile mari de ATI să angajeze epidemiologi proprii, în timp ce unitățile mai mici pot desemna asistenți medicali responsabili de controlul infecțiilor nosocomiale.

„Am dat posibilitatea ca secțiile mari de ATI să-și poată angaja epidemiolog propriu. Secțiile mai mici, asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor nozocomiale.”

Cursuri obligatorii la fiecare doi ani. Rogobete: „Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI”

Ministrul a anunțat că Ministerul Sănătății lucrează la introducerea unei obligații de formare periodică pentru angajații din secțiile ATI.

Potrivit acestuia, personalul medical ar urma să participe, o dată la doi ani, la cursuri privind prevenirea și controlul infecțiilor asociate actului medical.

„Am organizat și au fost în toată această perioadă workshop-uri și cursuri regionale pentru tot personalul din ATI cu privire la noutățile noile mecanisme pentru controlul infecțiilor nozocomiale. Acum lucrează echipa Ministerului Sănătății la două noi programe, care eu cred că vor face diferența.”

Rogobete a avertizat că participarea la aceste cursuri nu va fi opțională.

„În primul, obligativitatea personalului ATI ca odată la două ani de zile să parcurgă un astfel de curs. Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu.”

Ministrul a explicat că intenționează să aplice reguli ferme, considerând că simpla existență a unor recomandări nu este suficientă pentru a îmbunătăți siguranța pacienților.

„Mi-am dat seama că negocierile acestea, dezbaterea când legislația este foarte clară, sau când regulile sunt foarte clare, nu duc la succes. Și asta mă face să fiu mai ferm, că altfel nu se poate. Ăsta e un program.”

Un nou program de finanțare pentru combaterea infecțiilor din spitale

O altă măsură anunțată de Alexandru Rogobete vizează înființarea unui program de finanțare destinat direct prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale.

Ministrul a precizat că proiectul ar urma să fie publicat în transparență decizională în următoarele două-trei săptămâni.

„Și al doilea program dezvoltăm și eu cred că în două-trei săptămâni din momentul acesta vom îl vom pune în transparență decizională, un nou program de finanțare pe modelul acțiunilor prioritare, la ATI de exemplu.”

Noul mecanism ar urma să permită spitalelor să achiziționeze materiale și echipamente necesare pentru prevenirea transmiterii infecțiilor.

„Adică acele programe care finanțează dirijat, dacă doriți, anumite activități din interiorul spitalului și anume vom înființa un nou program de finanțare (…) care va finanța în spitale direct achiziția de consumabile, materiale sanitare, echipamente de protecție, atât pentru personalul medical, cât și pentru aparținători.”

Rogobete a subliniat că obiectivul este reducerea riscurilor de infectare în unitățile sanitare, prin asigurarea resurselor necesare direct la nivelul spitalelor.

Ministrul nu a precizat, în fragmentul de interviu, valoarea bugetului care va fi alocat noului program.

Registrul digital al infecțiilor nosocomiale, extins la nivel național

Ministerul Sănătății pregătește și extinderea unui sistem informatic destinat raportării infecțiilor asociate asistenței medicale.

Potrivit ministrului, proiectul-pilot desfășurat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București s-a încheiat, iar sistemul dezvoltat acolo ar urma să fie utilizat ca model pentru celelalte spitale.

„S-a terminat proiectul pilot de la Grigore Alexandrescu, în care au înființat și operaționalizat registrul pentru raportarea infecțiilor nozocomiale.”

Alexandru Rogobete a precizat că dorește ca raportarea prin acest registru să devină obligatorie la nivel național.

„Și acum îmi doresc ca pe modelul de la spitalul Grigore Alexandrescu, acel sistem digital, registrul digital, să-l extindem la nivel național, cu obligativitatea de a fi introduse acolo.”

„Aici nu e de negociat nimic”, a declarat Rogobete luni seară, la B1 TV. Ministrul a amintit că anul trecut, într-o vizită la un spital, a văzut personal medical cu inele care ieșeau prin mănuși și cu unghii false prea lungi. „Există legislație care nu se respectă și a trebuit să intervin rapid”, a spus el.

Protestul cu verighetele

Rogobete a amintit și de protestul de anul trecut al unor angajați din sistem, care s-au opus cererii lui sub numele „Nu renunțăm la verighetă”. Ministrul spune că mesajul lui a rămas același.

„Regulile pentru controlul infecțiilor nosocomiale sunt foarte clare. Cine le respectă, felicitări. Cine nu le respectă și insistă să nu le respecte, eu asigur persoanele acelea că nu vor mai lucra în sistemul de sănătate”, a declarat el.

Curs obligatoriu la doi ani

Ministerul pregătește acum un program prin care tot personalul din ATI va trebui să urmeze, o dată la doi ani, un curs despre controlul infecțiilor.

„Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu”, a spus Rogobete. Negocierile și dezbaterile nu au dat rezultate în condițiile în care regulile sunt clare, ceea ce îl face pe ministru să fie mai ferm.

Între timp, legislația a fost deja schimbată: secțiile mari de ATI își pot angaja propriul epidemiolog, iar cele mici, un asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor. Personalul din ATI a participat și la cursuri regionale despre noile reguli.

În două-trei săptămâni, ministerul vrea să pună în dezbatere publică un nou program de finanțare pentru combaterea infecțiilor din spitale. Din acești bani, spitalele vor cumpăra direct consumabile, materiale sanitare și echipamente de protecție pentru personal și aparținători.

Rogobete vrea să extindă și registrul digital pentru raportarea infecțiilor din spitale, testat în proiectul-pilot de la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București.

Anunțul a fost făcut de noul ministru al Mediului, luni seara, la Antena 3 CNN, care a invocat lipsa fondurilor, absența unor documente justificative și problemele legate de operarea aeronavei.

Ministrul a declarat că nu a găsit în instituție un document oficial din partea Comisiei Europene care să explice de ce achiziția avionului a fost scoasă din proiectul finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bucura-Oprescu a precizat că a contactat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a verifica dacă există o astfel de corespondență.

„Nu avem un document oficial de la Comisia Europeană. Am contactat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. (…) Nu mi-au pus la dispoziție un document din care să reiasă într-adevăr”, a afirmat ministrul.

Aceasta a pus sub semnul întrebării și modul în care a fost luată decizia de a continua procedura, în condițiile în care, potrivit declarațiilor sale, nu exista o confirmare documentată a motivelor pentru care componenta privind avionul fusese eliminată din finanțarea europeană.

Ministrul spune că a anulat achiziția

Simona Bucura-Oprescu a afirmat că nu consideră normal ca noua conducere a ministerului să preia o procedură de achiziție fără finanțare clară și fără toate documentele necesare.

„Cert este că nu mi se pare normal să mi se arunce în brațe acest cartof fierbinte, acest contract cu acest avion, în condițiile în care banii nu sunt”, a declarat aceasta.

Întrebată în ce stadiu se află procedura, ministrul a răspuns: „Eu astăzi am anulat această achiziție”.

Bucura-Oprescu a explicat că avionul ar fi avut nevoie de pilot și de servicii de mentenanță, iar Ministerul Mediului nu dispune de specialiști care să îl piloteze. În opinia sa, aceste costuri și necesități ar fi trebuit clarificate înainte de continuarea demersurilor pentru cumpărarea aeronavei.

Sistemul LiDAR aerian ar fi costat deja 22 de milioane de lei

Un alt aspect semnalat de ministru este faptul că sistemul LiDAR destinat instalării pe avion ar fi fost deja achiziționat, pentru aproximativ 22 de milioane de lei. În aceste condiții, anularea cumpărării aeronavei ridică problema utilizării echipamentului și a identificării unei soluții pentru continuarea proiectului.

Ministrul a spus că va discuta cu ceilalți membri ai Guvernului pentru a găsi o variantă prin care investiția să poată fi folosită și prin care să nu fie blocat jalonul 167 din PNRR.

Acest jalon vizează un proiect mai amplu de digitalizare a monitorizării pădurilor. Potrivit declarațiilor ministrului, proiectul include 1.050 de camere pentru monitorizarea transporturilor de lemn, 350 de puncte de monitorizare video, supraveghere prin satelit, un sistem LiDAR terestru și echipamentul LiDAR aerian destinat avionului.

Licitația avea o valoare estimată de aproape 20 de milioane de lei

Procedura pentru achiziționarea aeronavei a fost lansată de Ministerul Mediului în aprilie 2025. Valoarea estimată a contractului era de 19.920.000 de lei, fără TVA, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor a fost 28 mai 2025.

Avionul urma să fie utilizat pentru colectarea datelor LiDAR și fotogrammetrice necesare supravegherii, controlului și monitorizării pădurilor. Documentația prevedea scanarea unei suprafețe de aproximativ 70.000 de kilometri pătrați, în mai puțin de 300 de ore de zbor efectiv.

Întrebat, la TVR 1, când vor deveni operaționale primele capabilități militare achiziționate prin SAFE, ministrul Apărării a spus că „sunt programe care încep cu termene de livrare din 2027 și urmează 2028-2029, până în 2030”.

Ștefan Radu Oprea a precizat că există și programe pentru care contractele nu au fost încă semnate și că intenționează să discute cu partenerii selectați pentru accelerarea acestora. Printre priorități se află echipamentele destinate securității la Marea Neagră.

„Sunt, însă, în mod deosebit, să încercăm să le accelerăm și voi face aceste discuții cu partenerii care au fost selectați. Vorbesc despre cele care sunt pentru siguranța la Marea Neagră. Ne interesează programul de radare, pentru că avem nevoie să vedem mai bine, să vedem din timp, să putem prevedea mai bine”, a afirmat ministrul.

Acesta a explicat că detectarea cât mai timpurie a amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor care ar putea pătrunde pe teritoriul României, oferă militarilor mai mult timp pentru a interveni.

„Cu cât perioada de timp este mai îndelungată în care ai văzut o potențială amenințare, o dronă care poate să treacă și pe teritoriul României, cu atât este mai bine pentru noi. Odată că putem să ridicăm avioane, elicoptere sau să încercăm prin alte metode să oprim acele drone dacă trec pe teritoriul României”, a explicat Oprea.

„Cu cât ești într-o zonă unde poți face angajarea, cu atât este mai bine. Pentru că nu poți să angajezi dacă ești pe teritoriul României, dacă este deasupra unui oraș, unui sat”, a adăugat acesta.

Întrebat când vor ajunge în România sistemele de radar destinate supravegherii zonei Mării Negre, ministrul a precizat că acordurile au fost deja încheiate și că lucrările sunt în desfășurare.

Ministrul a susținut că fondurile suplimentare permit funcționarea serviciilor medicale esențiale până la sfârșitul anului, însă a avertizat că subfinanțarea rămâne o problemă majoră, iar restanțele pentru concediile medicale se ridică la aproximativ 4,5 miliarde de lei.

Rogobete a criticat dur reducerile bugetare operate anterior, pe care le-a atribuit fostului premier Ilie Bolojan, afirmând că acestea au afectat spitalele, programele naționale de sănătate și serviciile de urgență.

„Sănătatea primește cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară”

Ministrul a prezentat sumele alocate sistemului sanitar și a explicat că finanțarea suplimentară este împărțită între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„Sănătatea primește cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară. Vorbim de 8,3 miliarde de lei. 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății.”

Potrivit ministrului, banii alocați la rectificare vor permite continuarea activității în sectoarele medicale considerate critice, după o perioadă în care mai multe unități sanitare s-ar fi confruntat cu dificultăți în asigurarea tratamentelor.

Rogobete a susținut că problemele financiare din sănătate au atins un nivel pe care sistemul nu l-ar mai fi cunoscut de peste un deceniu.

„Cea mai mare criză din sănătate în programele naționale de sănătate, fără precedente în ultimii 10 ani, criză în spitale, de mult n-am mai auzit, spitale care nu mai au medicamente, sau spitale care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienții cu infarct.”

Rogobete: „Am explicat până am rămas fără voce că din sănătate nu se poate ciopârți”

Unul dintre exemplele invocate de Alexandru Rogobete privește bugetul serviciilor de urgență.

Ministrul a afirmat că a solicitat inițial 660 de milioane de lei pentru acest sector, însă suma aprobată a fost de numai 440 de milioane de lei. Ulterior, la rectificare, serviciile de urgență au primit încă 200 de milioane de lei.

„Eu am cerut la începutul acestui an 660 de milioane pentru zona de urgență. Am primit 440 de milioane. Deci din start o tăiere cu peste 30% din cât am solicitat.”

Rogobete a prezentat suplimentarea bugetară drept o confirmare a faptului că necesarul estimat inițial nu fusese exagerat.

„La rectificarea bugetară știți cât primește zona de urgență? 200 de milioane. Adică exact cât a tăiat Ilie Bolojan la începutul anului. Ce înseamnă asta? Că predicția făcută inițial de 660 de milioane era una corectă.”

Ministrul a insistat că serviciile medicale nu pot fi supuse unor reduceri uniforme de cheltuieli, deoarece necesarul financiar depinde de situații care nu pot fi anticipate cu exactitate.

„Am explicat până am rămas fără voce că din sănătate nu se poate ciopârți fără a ține cont de particularitățile domeniului. Că în sănătate există domenii critice, UPU, ambulanță, ATI, săli de operație, medicamente, unde nu poți să nu ai predictibilitate financiară.”

În opinia sa, bugetul trebuie să includă și o rezervă pentru evenimente medicale neprevăzute

„Nimeni nu poate estima în mod corect numărul de pacienți care se prezintă în UPU sau numărul de pacienți care se internează în ATI, de exemplu, și durata lor de staționare.”

Rogobete a invocat inclusiv riscul producerii unui accident similar cu incendiul din Colectiv, cu numeroase victime, situație în care sistemul de urgență ar avea nevoie imediată de resurse suplimentare.

Finanțarea serviciilor medicale, asigurată până la sfârșitul anului

Întrebat despre situația financiară actuală a sistemului sanitar, ministrul a afirmat că rectificarea a eliminat, pentru moment, presiunea asupra principalelor servicii medicale.

„În momentul de față, din punct de vedere financiar, până la finalul acestui an, sănătatea a scăpat de acea presiune bugetară.”

El a precizat că fondurile disponibile ar trebui să permită desfășurarea activității în unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță, secțiile de terapie intensivă și în domeniile care tratează afecțiuni grave, precum infarctul și accidentul vascular cerebral.

„Ministerul Sănătății, zona de urgență, tot ce înseamnă ambulanță, tot ce înseamnă ATI, tot ce înseamnă UPU, zonele critice, infarct, AVC, și lista poate continua, au finanțarea asigurată pentru activitate optimă până la finalul acestui an.”

Ministrul a avertizat însă că stabilizarea bugetară nu trebuie confundată cu rezolvarea tuturor problemelor din spitale.

„A nu fi confundat cu avem de toate. Nu avem de toate, tocmai de asta muncim în fiecare zi și o să vă prezint câteva proiecte care urmează a fi făcute. Dar, din punct de vedere fiscal, avem o situație optimă și echilibrată, dacă doriți, până la finalul anului.”

Restanțe de aproximativ 4,5 miliarde de lei pentru concediile medicale

În ceea ce privește Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Rogobete a explicat că suplimentarea bugetului va acoperi tratamentele finanțate prin programele naționale și plățile pentru serviciile medicale furnizate de spitale.

Rămâne însă o datorie importantă pentru concediile medicale.

„La Casa Națională de Asigurări de Sănătate, suplimentarea făcută acum va asigura banii necesari pentru tratamentele din programele naționale de sănătate, plata serviciilor către spitale, și rămâne o restanță de 4,5 miliarde aproximativ pentru plata concedilor medicale.”

Critici la adresa fostului premier Ilie Bolojan

Alexandru Rogobete a atribuit dificultățile financiare din sănătate politicii de reducere a cheltuielilor aplicate anterior de fostul premier Ilie Bolojan.

Ministrul a susținut că tăierile bugetare au fost realizate fără a ține cont de specificul serviciilor medicale și că sumele au trebuit ulterior reintroduse în buget.

„Criza financiară din sănătate, una fără precedente în ultimii 10 ani, creată de lipsa de viziune și de încăpățânarea fostului premier Ilie Bolojan, care a tăiat și n-a avut niciun rezultat în urma tăierilor, pentru că la rectificare primim exact aceiași bani pe care i-a tăiat la început. Pentru că nu se poate tăia mai mult dintr-un sistem subfinanțat.”

Rogobete a mai afirmat că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința finanțării sănătății, fără a prezenta în intervenția citată indicatorul statistic la care se raportează.

În final, Alexandru Rogobete spus că rectificarea bugetară asigură funcționarea sistemului sanitar până la 31 decembrie 2026, dar nu elimină subfinanțarea structurală și nici toate obligațiile financiare restante.

„M-am săturat de orgoliile unor profesori, m-am săturat și de orgoliile unor universități, m-am săturat și de orgoliile comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății”, a declarat Rogobete luni seară, la B1 TV.

El spune că a încercat în mandatul trecut să schimbe mentalitățile prin dialog. „Am încercat cu vorba bună, am încercat cu ședințe, am încercat cu dialog, am încercat cu echilibru”, a explicat ministrul.

Pentru că nu a reușit, a început noul mandat cu schimbarea comisiilor de specialitate din minister, inclusiv a celor care aprobă recunoașterea diplomelor.

120 de zile pentru o diplomă

Rogobete a dat exemplul unui tânăr medic specialist care vrea să se întoarcă din Franța ca să lucreze în România. „Nu se poate ca ministrul Sănătății să aștepte 120 de zile după o comisie de specialitate pentru a echivala diploma de medic specialist”, a spus el.

Potrivit ministrului, în loc să se bucure că specialiștii cu experiență în alte țări europene vor să revină acasă, unele cadre didactice întârzie semnarea ordinului de ministru cu trei până la șase luni.

Schimbările vin de săptămâna viitoare

Rogobete spune că a analizat toate comisiile și că primele modificări vor apărea de săptămâna viitoare.

„Consider că dacă un cadru didactic nu sprijină dezvoltarea sistemului de sănătate, nu încurajează tânăra generație și nu are capacitatea de a lăsa în urma lui urmași din punct de vedere profesional, nu are ce căuta în relație cu Ministerul Sănătății, sau cel puțin cât sunt eu ministru acolo”, a declarat el.

Ministrul spune că, în acest mandat, va da o atenție mai mare decât înainte medicilor rezidenți și specialiștilor tineri, pentru că „ei sunt viitorul sistemului de sănătate”.

Printre prioritățile anunțate se află și plata gărzilor pentru rezidenți, indiferent de anul de studiu. Rogobete spune că, în prezent, rezidenții din primii trei ani fac cinci, șase sau chiar șapte gărzi pe lună neplătite.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, unul dintre invitații de la botezul fiului lui Alfred Simonis, spune că valul de critici după petrecerea de la Timișoara nu ar fi fost atât de mare dacă oamenii nu ar fi fost „sărăciți” de fostul premier Ilie Bolojan.

Rogobete a vorbit luni seară, la B1 TV, despre dezbaterea publică stârnită de petrecerea de sâmbătă de la Timișoara. Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, și-a botezat atunci cel de-al treilea fiu, iar naș a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu. Pentru invitați a cântat artistul italian Al Bano.

„Oamenii simt această criză în propriul buzunar”

„Cred că n-ar fi existat nivelul acesta foarte ridicat de dezbatere publică pe acest subiect dacă oamenii n-ar fi fost sărăciți în ultimul hal, în ultima perioadă, de către Ilie Bolojan”, a declarat Rogobete.

Ministrul l-a acuzat pe Bolojan că a creat tensiuni financiare și economice și că a împărțit oamenii în „buni și răi” pentru a-și construi imaginea de „salvator al țării”. „Cred că Bolojan a făcut mare rău României, în sensul în care a creat cea mai mare criză financiară, economică. Oamenii o duc rău, oamenii simt această criză în propriul buzunar”, a spus el.

Potrivit lui Rogobete, în acest context, „orice scenă de acest gen amplifică foarte mult dezbaterea din spațiul public”.

Cine a fost la petrecere

Printre invitații de la Timișoara s-au aflat fostul premier Marcel Ciolacu, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și soțul acesteia, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, Paul Stănescu, ministrul Muncii, Florin Manole, și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila. În spațiul public au fost discutate mai ales ținutele unor invitați și costurile petrecerii.

Ministerul Educației încearcă să stabilească de unde provin numeroasele documente pe care profesorii și directorii de școli trebuie să le întocmească și care dintre acestea ar putea fi eliminate. Analiza este realizată de Institutul de Științe ale Educației, a anunțat luni ministrul Sorin Costreie.

„Avem în desfășurare un studiu dedicat acestui subiect, îl realizează Institutul de Științe ale Educației și pornește de la întrebarea De unde vine încărcarea?”, a scris ministrul. „De unde vin toate hârtiile de făcut în școli?”

Birocrația din școli: ministerul caută cauzele

Costreie recunoaște că autoritățile nu cunosc încă exact cauzele birocrației din școli și încearcă să afle dacă documentele suplimentare sunt cerute de minister, inspectorate sau alte instituții ori dacă sunt rezultatul unor proceduri și obiceiuri păstrate de-a lungul timpului.

Sorin Costreie a explicat că studiul urmărește să afle ce sarcini administrative au profesorii, de ce unele dintre acestea le îngreunează activitatea și în ce perioade ale anului au cele mai multe documente de întocmit.

„Cred că este întrebarea cu care trebuie să începem, pentru că, sincer, nu știm încă exact de unde vine încărcarea: din metodologiile care vin de la minister, din cerințele inspectoratelor, ale altor instituții, din procedurile din școli sau din obiceiuri care s-au adăugat în timp?”, a explicat ministrul.

Sondaj în 180 de școli

Costreie a precizat că, până acum, au fost organizate discuții cu profesori și interviuri cu directori de școli. În etapa următoare, profesorii și directorii din 180 de unități de învățământ vor răspunde la un sondaj despre sarcinile administrative. Vor fi consultați, de asemenea, inspectorii școlari.

„Mă bucur să căutăm răspunsuri împreună cu cei care știu cel mai bine: profesorii, directorii, inspectorii”, a transmis ministrul tehnnocrat.

Potrivit acestuia, rezultatele studiului vor ajuta la identificarea documentelor care ar putea fi eliminate sau simplificate, astfel încât profesorii să aibă mai mult timp pentru elevi.

„Fiecare hârtie în plus ia din timpul de care un profesor are nevoie pentru copii”

Ministrul consideră că documentele administrative consumă timp pe care profesorii l-ar putea dedica elevilor și pregătirii activităților didactice.

„M-am întrebat mereu cum ar arăta o școală cu mai puține hârtii. Probabil că nu vom renunța la toate documentele, dar fiecare hârtie în plus ia din timpul de care un profesor are nevoie pentru copii și pentru propria reflecție. Și un profesor care nu mai are timp să gândească nu-i poate învăța pe elevi să gândească”, a transmis Costreie.

Ministrul a precizat că rezultatele studiului vor fi publicate și vor sta la baza unor măsuri de reducere a birocrației.

„Rezultatele vor fi făcute publice, iar pe baza lor vom elimina sau simplifica ce nu are rost. Estimarea este că la sfârșitul acestui an calendaristic – începutul anului viitor vom avea rezultatele studiului”.

Potrivit unei informări publicate de Ministerul Justiției, discuțiile au vizat identificarea unor soluții legislative și administrative pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și a funcționării instituțiilor din sistemul judiciar.

Statutul grefierilor și deficitul de personal din instanțe, printre principalele teme

La întrevedere au participat Dumitru Costin, președintele BNS, Cătălin Trăistaru, președintele Sindicatului Național al Grefei Judiciare – Dicasterial, și Alina Sârbu, reprezentantă a aceleiași organizații sindicale.

Unul dintre subiectele centrale a fost necesitatea actualizării cadrului legislativ care reglementează profesia de grefier.

Participanții au analizat posibilitatea unor modificări legislative și administrative care să reflecte mai bine responsabilitățile personalului auxiliar de specialitate și să contribuie la îmbunătățirea condițiilor în care acesta își desfășoară activitatea.

Ministerul Justiției a prezentat, totodată, demersurile întreprinse pentru suplimentarea numărului de posturi de grefier din instanțele judecătorești.

Măsura urmărește creșterea capacității administrative a instanțelor și susținerea activității acestora, fiind inclusă în obiectivele Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public pentru perioada 2025 – 2029.

Salarizarea și schema de personal de la ONRC, discutate cu sindicaliștii

O altă temă a întâlnirii a vizat situația angajaților Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Reprezentanții ministerului și cei ai organizațiilor sindicale au abordat problemele legate de salarizare și de dimensionarea schemelor de personal, în contextul necesității asigurării condițiilor pentru funcționarea eficientă a instituției.

Reforma Administrației Naționale a Penitenciarelor, pe agenda discuțiilor

Dialogul a inclus și reforma Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), în perspectiva modernizării instituției și a eficientizării activității sistemului penitenciar.

Au fost analizate atât necesitatea consolidării capacității instituționale, cât și condițiile de muncă ale personalului din penitenciare.

Radu Marinescu: Resursa umană este esențială pentru funcționarea Justiției

Ministrul Radu Marinescu a subliniat că personalul reprezintă un factor decisiv pentru funcționarea sistemului judiciar și a instituțiilor aflate în coordonarea ministerului.

Potrivit comunicării oficiale, eventualele reforme trebuie să țină seama de nevoile angajaților, de situația reală a instituțiilor și de obligația autorităților de a asigura servicii publice de calitate.

Ministerul Justiției a evidențiat, de asemenea, necesitatea continuării dialogului cu organizațiile sindicale pentru identificarea unor soluții care să concilieze drepturile angajaților cu obiectivele de eficientizare administrativă și cu constrângerile bugetare.

Întâlnirea nu s-a încheiat cu anunțarea unui acord salarial sau a unor modificări legislative deja adoptate, discuțiile fiind prezentate de minister ca parte a procesului de consultare cu reprezentanții salariaților.

Acest mecanism ar permite autorităților ruse să acceseze rapid capacitatea disponibilă a centrelor de date, dacă este necesar.

Conform Reuters, Vladimir Putin a instruit Ministerul Dezvoltării Digitale să realizeze un inventar al capacității și spațiului disponibil în centrele de date private din Rusia.

O comisie guvernamentală specială, care va fi înființată în temeiul decretului, va fi împuternicită să dispună eliberarea capacității rezervate.

Ulterior, operatorii vor fi obligați să ofere accesul în termen de 24 de ore de la o astfel de decizie.

Decretul permite, de asemenea, utilizarea temporară a centrelor de date situate în străinătate, sub rezerva aprobării serviciului de securitate FSB.

Centrele de date rusești au devenit ținte ale atacurilor cu drone ucrainene în ultimele săptămâni, facilitățile fiind operate de companiile de tehnologie Yandex și Sberbank.

Luna trecută, dronele au atacat orașul Sasovo din regiunea Riazan din Rusia, provocând un incendiu la uzina Sasta, unde se află centrul de date Yandex DC LLC.

Serviciul de presă Yandex a relatat că centrul de date din Sasovo și-a suspendat complet operațiunile.

Pe 9 octombrie, compania a raportat un nou atac asupra unui centru de date, de data aceasta în Kaluga.

Țările bogate și cele în curs de dezvoltare rămân în dezacord cu privire la modul în care va funcționa în practică Tratatul privind pandemiile, adoptat anul trecut ca cadru pentru gestionarea viitoarelor pandemii similare cu cea de COVID-19.

Atunci când țările au adoptat Acordul privind pandemiile în mai 2025, au lăsat deoparte chestiunea delicată a modului în care ar urma să funcționeze mecanismul său cheie, pentru a putea duce acordul la bun sfârșit, potrivit Euronews.

Cum ar urma să funcționeze mecanismul de acces la agenții patogeni

Sistemul de acces la agenți patogeni și de partajare a beneficiilor (PABS) prevăzut în acord reglementează modul în care pot fi obținuți agenții patogeni cu potențial pandemic, precum și modul în care sunt distribuite produsele derivate din aceștia, cum ar fi vaccinurile, testele și tratamentele.

Făcând referire la mai multe focare recente de boli mortale cauzate de noua tulpină de Ebola și de hantavirus, Tedros a subliniat că finalizarea unui tratat privind pandemiile vizează „protejarea oamenilor”.

„O amenințare reprezentată de un agent patogen oriunde poate deveni o amenințare pretutindeni, pentru oamenii din orice țară”, a afirmat el, potrivit unei versiuni scrise a declarației sale. „Focarul de hantavirus de la începutul acestui an și epidemia de Ebola în curs de desfășurare din Republica Democratică a Congo ne reamintesc de această amenințare.”

Inegalitățile din timpul pandemiei de COVID-19, invocate de OMS

Tedros a subliniat că, în timpul pandemiei de COVID-19, „lumea a dezvoltat vaccinuri în timp record, dar prea multe țări au fost lăsate să aștepte, în timp ce altele au obținut mult mai mult decât aveau nevoie”.

„Accesul în timp util la vaccinuri și la medicamente la prețuri accesibile a fost o preocupare recurentă ridicată de statele membre în cadrul întâlnirilor mele din toate cele șase regiuni ale OMS”, a declarat Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, aflat în prezent în concediu special, întrucât candidează la funcția de director general al OMS.

„De aceea avem nevoie de un sistem în care țările să poată partaja rapid probe și date privind agenții patogeni, asigurându-se în același timp că vaccinurile, testele și tratamentele dezvoltate pe baza acestora sunt distribuite în mod echitabil”, a declarat el într-o postare pe X, adăugând că lumea nu își poate permite să repete inegalitățile la care am asistat în timpul pandemiei de COVID-19.

Șeful echipei Mercedes ar fi putut alege un citat de la Muhammad Ali, Michael Jordan sau Winston Churchill. A ales însă cuvintele nepotului fostului președinte Fiat, potrivit Il Fatto Quotidiano. Kimi Antonelli a terminat duminică pe locul al treilea în Marele Premiu al Mexicului, după Max Verstappen și Lewis Hamilton. Punctele obținute i-au fost suficiente: avansul din clasamentul general a devenit imposibil de recuperat, așa că a asigurat titlul mondial cu patru curse înainte de finalul sezonului.

Fraza lui Lapo Elkann

„Știți ce i-am spus înainte de cursă? Lapo Elkann mi-a spus odată, vorbind despre bunicul lui, că a reușit să rămână o figură importantă toată viața. Mi se pare un lucru frumos de spus”, a povestit Wolff.

Austriacul a transformat ideea într-un îndemn pentru pilotul din Bologna: „Împreună trebuie să facem în așa fel încât să rămâi un protagonist toată viața”.

Un pariu început la 11 ani

Mesajul arată o relație care trece dincolo de pistă. Wolff a crezut în Antonelli de când acesta era copil: l-a adus în programul de tineri piloți Mercedes la 11 ani. L-a promovat apoi foarte repede în Formula 1 și l-a apărat de critici, deși mulți considerau alegerea pripită.

Timpul i-a dat dreptate. La 20 de ani, Antonelli este cel mai tânăr campion mondial din istoria Formulei 1, record care îi aparținea lui Sebastian Vettel. Este și primul campion italian după Alberto Ascari, în 1953, adică după 73 de ani.

Lapo Elkann a reacționat după victorie și a vorbit despre „mândria unei țări tinere, curajoase și talentate”.

Mercedes nu-l lasă să plece

Pentru Wolff, acest titlu trebuie să fie doar începutul unei cariere lungi, construite împreună. Mesajul e limpede: Mercedes vrea să-l păstreze pe Antonelli și să facă din el pilotul-simbol al unei noi perioade de glorie.

Formația constănțeană a început mai eficient întâlnirea și a reușit să deschidă scorul în minutul 16.

Denis Alibec a profitat de o ieșire greșită a portarului Jurhar și a trimis mingea în poartă, aducând-o pe Farul în avantaj.

Opt minute mai târziu, oaspeții și-au dublat avantajul.

Ahlinvi a primit mingea în apropierea careului și a înscris în minutul 24, cu un șut puternic de la distanță, la care portarul gazdelor nu a reușit să intervină.

Farul a intrat astfel la pauză cu un avantaj de două goluri, într-un meci în care FC Voluntari avea nevoie de puncte pentru a întrerupe seria rezultatelor negative.

Cestic a redus diferența. Munteanu, intervenție decisivă în minutul 90+3

În repriza secundă, gazdele au reușit să revină în joc.

În minutul 66, Cestic a marcat cu o lovitură de cap și a redus diferența la 1-2, relansând disputa pentru punctele puse în joc.

FC Voluntari a continuat să caute egalarea, iar cea mai importantă oportunitate a venit în minutul 90+3.

Același Cestic a expediat un șut spectaculos din afara careului, însă portarul Farului a intervenit și a respins mingea, păstrând avantajul echipei sale.

Partida s-a încheiat cu victoria constănțenilor, scor 2-1.

Farul pune capăt unei perioade fără victorii în deplasare

Succesul este important pentru echipa lui Ioan Ovidiu Sabău și din perspectiva rezultatelor obținute în afara propriului stadion.

Înaintea confruntării de luni, Farul nu mai câștigase un meci în deplasare în Superliga din ianuarie 2026, când se impusese cu 1 – 0 în fața Petrolului.

De atunci, constănțenii înregistraseră șase remize și opt înfrângeri pe teren străin.

De cealaltă parte, FC Voluntari își prelungește perioada dificilă din campionat.

În precedentele zece etape, formația ilfoveană obținuse o singură victorie, 1 – 0 cu FC Argeș, la 7 septembrie, bilanțul fiind completat de un egal și opt înfrângeri.

Farul își consolidează avantajul în confruntările directe

Victoria de luni reprezintă al 13-lea succes al Farului în cele 24 de întâlniri directe disputate cu FC Voluntari în campionat.

Înaintea acestei partide, constănțenii aveau 12 victorii, ilfovenii cinci, iar alte șase confruntări se încheiaseră la egalitate.

Pentru antrenorul Ioan Ovidiu Sabău, partida a fost a șasea întâlnire cu FC Voluntari, după un bilanț anterior de două victorii, un egal și două înfrângeri.

Horoscop 3 noiembrie 2026. Leii se pot confrunta cu o situație care pare fără ieșire, dar care ar putea fi mai ușor de rezolvat decât cred. Frica și gândurile excesive le pot influența perspectiva, motiv pentru care este important să analizeze cu calm opțiunile înainte de a lua o decizie.

Berbec

O problemă emoțională vă captează atenția. Ați putea experimenta dezamăgire sau să vă treziți retrăind o situație nerezolvată. În loc să permiteți frustrării să vă influențeze deciziile, acordați-vă timp să vă procesați sentimentele. Reflecția sinceră vă poate ajuta să recunoașteți ce trebuie să se schimbe și de unde poate începe vindecarea.

Taur

Răbdarea va fi importantă pe măsură ce vă evaluați progresul. Vă puteți întreba dacă eforturile actuale produc rezultatele așteptate, în special în ceea ce privește munca sau finanțele. Evitați să grăbiți un rezultat. Ceva ce merită ar putea necesita timp, consecvență și atenție pentru a se dezvolta.

Gemeni

Tradiția, îndrumarea și gândirea structurată vă pot influența deciziile. Ați putea beneficia de sfaturile oferite de o persoană cu experiență sau ați putea să vă treziți luând în considerare o abordare mai convențională a unei provocări. Concentrați-vă pe responsabilități și rămâneți deschis să învățați de la ceilalți.

Rac

O soluție satisfăcătoare vă aduce fericire și împlinire emoțională. Vă puteți bucura de o realizare personală, o interacțiune plăcută sau un progres către ceva la care ați sperat. Aveți nevoie de timp să apreciați ce merge bine, menținând în același timp așteptările echilibrate.

Leu

Vă puteți simți limitați de incertitudine sau de gândire excesivă. O situație ar putea părea mai grea decât este în realitate, mai ales dacă frica vă influențează perspectiva. Faceți un pas înapoi și luați în considerare opțiunile înainte de a presupune că nu aveți nicio cale de urmat. O mică schimbare de abordare vă va reda încrederea.

Fecioară

O oportunitate promițătoare care implică învățarea, munca sau finanțele vă poate capta atenția. Ați putea primi informații utile sau v-ați putea simți motivași să dezvoltați o nouă abilitate. Faceți pași practici către ambiții, chiar dacă progresul pare inițial modest.

Balanță

Atenția voastră se poate îndrepta către expansiune și posibilități viitoare. Planurile care implică călătorii, creșterea carierei sau colaborarea ar putea începe să prindă contur. Rămâneți răbdător în timp ce aștepți evoluțiile și folosiți acest timp pentru a vă pregăti pentru oportunitățile care s-ar putea apropia.

Scorpion

Este posibil să fie nevoie să rămâneți hotărâți în ​​timp ce gestionați o situație dificilă. Experiențele anterioare v-ar putea face precauți, dar nu permiteți provocărilor temporare să vă submineze progresul. Protejați-vă limitele, conservați-vă energia și amintiți-vă cât de multe ați depășit deja.

Săgetător

Nostalgia, conexiunile familiale și amintirile fericite vă pot influența ziua. Cineva din trecut ar putea reveni sau s-ar putea să găsiți confort în a petrece timp cu oameni care vă cunosc bine. Un simplu gest ar putea aduce căldură și reasigurare emoțională.

Capricorn

Informații noi, conversații sau mesaje neașteptate vă pot influența planurile. Curiozitatea v-ar putea ajuta să descoperiți un detaliu important, în special în chestiuni profesionale. Rămâneți atenți, adresați întrebări profunde și evitați să trageți concluzii pripite înainte de a cunoaște întreaga poveste.

Vărsător

Creativitatea, abundența și dezvoltarea personală pot deveni teme importante. Sunteți inspirați să cultivați un proiect, să vă îmbunătățiti împrejurimile sau să acordați mai multă atenție relațiilor. Bucurați-vă de confortul vieții, continuând în același timp să investiți în ceea ce contează.

Pești

O idee nouă sau o posibilitate interesantă vă poate stârni entuziasmul. V-ați putea simți motivați să explorați ceva nou, să urmați un interes creativ sau să vă conectați cu oameni inspirați.

Potrivit publicației americane Variety, laureații celei de-a 49-a ediții Kennedy Center Honors sunt cântărețul și compozitorul Paul Anka, producătorul muzical David Foster, actorul Andy Garcia, dramaturgul David Mamet și interpreta de muzică country Barbara Mandrell.

Ceremonia este programată pentru 7 decembrie 2026 și se va desfășura, în premieră, la Capital One Arena din Washington, în locul sediului tradițional al Kennedy Center.

Anunțul vine mai târziu decât în mod obișnuit, în condițiile în care numele laureaților sunt făcute publice, de regulă, între lunile iulie și septembrie.

„Omagiem artiști extraordinari, a căror activitate de-o viață a modelat cultura americană și a inspirat generații de spectatori”, a declarat Donald Trump, într-un comunicat.

Președintele american a subliniat că distincțiile continuă o tradiție culturală de aproape cinci decenii.

De la Paul Anka la Andy Garcia: cine sunt laureații

Paul Anka este unul dintre cei mai cunoscuți cântăreți și compozitori ai muzicii pop, asociat cu piese precum „Diana” și „My Way”.

David Foster, recompensat cu 16 premii Grammy, este un compozitor și producător muzical care a contribuit la dezvoltarea carierelor unor artiști precum Céline Dion și Michael Bublé.

Actorul Andy Garcia, nominalizat la Oscar, este cunoscut pentru rolurile din filmele „Nașul Partea a III-a” și „Ocean’s Eleven”.

David Mamet este dramaturg, scenarist și regizor, laureat al Premiului Pulitzer, apreciat pentru creații precum „Glengarry Glen Ross” și „Oleanna”.

Barbara Mandrell este una dintre figurile importante ale muzicii country americane, cu o carieră care a inclus și interpretări ale unor piese precum „I’ve Been Loving You Too Long” și „(If Loving You Is Wrong) I Don’t Want to Be Right”.

Controverse privind numele lui Trump și viitorul Kennedy Center

Ediția din acest an are loc într-un context politic tensionat, după mai multe dispute privind administrarea instituției.

Conform Variety, consiliul de administrație al Kennedy Center, format din persoane desemnate de Donald Trump, a votat în decembrie 2025 adăugarea numelui președintelui pe clădire.

Decizia a provocat reacții critice, iar în luna mai 2026 un judecător federal a stabilit că numai Congresul poate modifica denumirea instituției. Numele lui Trump a fost îndepărtat în iunie.

O nouă încercare de redenumire a fost blocată în septembrie, după care consiliul a votat închiderea centrului, invocând deteriorarea structurii clădirii.

Trump a declarat că lucrările de renovare nu vor începe dacă o instanță superioară nu va permite revenirea numelui său pe imobil. Administrația americană a susținut, la rândul său, că instituția se confruntă cu probleme financiare și structurale grave.

Gala nu are încă un prezentator sau un partener de televiziune anunțat

Organizatorii nu au comunicat deocamdată cine va prezenta ceremonia din decembrie și nici ce televiziune o va transmite.

Postul CBS a difuzat Kennedy Center Honors în fiecare an de la lansarea evenimentului, în 1978, însă drepturile sale de transmisie au expirat în 2025.

Donald Trump a prezentat personal ediția precedentă, la care au fost recompensați Sylvester Stallone, Gloria Gaynor, George Strait, formația KISS și Michael Crawford. Potrivit Variety, audiența televizată a acelei ediții a înregistrat o scădere accentuată.

De-a lungul timpului, Kennedy Center Honors a recompensat nume importante ale culturii internaționale, printre care Aretha Franklin, Paul McCartney, Meryl Streep, Steven Spielberg, Bruce Springsteen, Dolly Parton, Led Zeppelin și Sidney Poitier.

Ediția din 2026 va continua tradiția premierii unor artiști cu contribuții remarcabile, dar se va desfășura într-un moment de incertitudine privind administrarea și funcționarea uneia dintre cele mai cunoscute instituții culturale americane.

Sezonul rece a debutat cu probleme pentru mulți dintre bucureșteni. Deși furnizarea agentului termic pentru încălzire a început pe 16 octombrie, aproape o treime dintre asociațiile de proprietari nu primesc încă apă caldă și căldură la parametrii corespunzători, a informat luni Compania Municipală Termoenergetica București.

„În prezent, 71% dintre asociațiile de proprietari au apă caldă și căldură la parametri corespunzători, în timp ce restul de 29% nu, pe fondul situației actuale a capacităților de producție a energiei termice”, au anunțat reprezentanții companiei.

Compania susține însă că problemele de funcționare ale centralelor nu sunt singurul motiv pentru care unele blocuri nu au căldură. Există și asociații de proprietari care au ales să amâne încălzirea locuințelor, închizând vanele de alimentare de la baza imobilelor.

Două centrale încă nu funcționează

Potrivit Termoenergetica, problemele cu apa caldă și căldura din București sunt cauzate de defecțiunile și dificultățile de funcționare ale centralelor care alimentează orașul. ELCEN, companie aflată în subordinea Ministerului Energiei, deține patru centrale electrotermice care asigură cea mai mare parte a energiei termice necesare Capitalei.

Una dintre cele mai dificile situații este la CTE București Vest, care deservește Sectorul 6. Centrala este în continuare oprită după ce, în aprilie și mai, două incidente grave la instalațiile electrice au provocat incendii și au avariat mai multe transformatoare.

„Centrala nu este în prezent în funcțiune. E încă în reparații (…) Repornirea acesteia este programată pentru luna noiembrie 2026”, a transmis Termoenergetica.

Nici CTE Progresu, care asigură încălzirea Sectorului 4 și a unei mari părți din Sectorul 5, nu funcționează. ELCEN pregătește în prezent repornirea centralei, „în contextul finalizării unor lucrări importante de modernizare a rețelei de termoficare, realizate prin proiectul finanțat din fonduri europene”, care ar trebui să îmbunătățească rețeaua de termoficare și să reducă pierderile de căldură.

Probleme și la celelalte două centrale

Situația este dificilă și la CTE București Sud, care deservește sectoarele 2, 3 și o parte din Sectorul 4. Potrivit Termoenergetica, apa încălzită de centrală nu a ajuns la temperatura solicitată pentru alimentarea corespunzătoare a locuințelor.

Reprezentanții companiei spun că, odată cu repornirea CTE Progresu, centrala București Sud nu va mai trebui să asigure și necesarul de căldură pentru zonele deservite în mod normal de aceasta. Astfel, condițiile de furnizare ar urma să se îmbunătățească.

Probleme sunt și la CTE Grozăvești, care deservește sectoarele 1, 5 și 6. În prezent, centrala nu poate asigura necesarul de energie termică pentru toate cele trei sectoare.

„În condițiile actuale, sarcina termică și hidraulică preluată de această centrală nu permite alimentarea corespunzătoare a celor trei sectoare deservite”, precizează Termoenergetica.

Reprezentanții companiei bucureștene au explicat că, pentru remedierea situației, este necesară punerea în funcțiune a centralelor București Vest și Grivița.

De la centrale la caloriferele bucureștenilor

ELCEN este principalul producător de energie termică din București, în timp ce Termoenergetica asigură transportul, distribuția și furnizarea acesteia către consumatori.

Termoenergetica a precizat că cele două companii colaborează permanent „pentru corelarea capacităților de producție cu necesarul de consum și cu posibilitățile tehnice ale rețelei de transport și distribuție”.