MediaFax.ro

Demersul prin care România ar urma să își crească semnificativ capacitatea de stocare – o necesitate tot mai stringentă, conștientizată cu atât mai mult în actuala stare de alertă energetică – este în derulare între companiile inițiatoare și instituțiile responsabile din București și de la nivelul Comisiei Europene.

Sistemul de stocare a energiei electrice luat în calcul la Ișalnița ar urma să aibă o putere instalată de aproximativ 950 MW, și capacitatea de stocare de 950 MWh, potrivit studiilor.

Capacitățile de stocare sunt, în esență, baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic – din producție proprie din surse regenerabile sau direct din sistem – și sunt descărcate în sistem atunci când este nevoie de un reglaj secundar al Sistemului Energetic Național (SEN).

Instalațiile de stocare a energiei electrice din România au ajuns la 1.162 MW putere instalată și 2.312 MWh capacitate de stocare la 1 octombrie, conform datelor actualizate ale Transelectrica, consultate de reporterul Mediafax.

Puterea instalată din prezent este aproximativ 80% din totalul centralei nucleare de la Cernavodă (1400 MW), în prezent închise din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Datele de pe site-ul Transelectrica arată că acum sunt în funcțiune 55 de grupuri de stocare, unele de sine stătătoare (stand alone – n.r), care se încarcă din sistem în momentele propice, alte în cadrul unor centrale mixte, care stochează ceea ce produc.

Traseul proiectului

Ideea construirii unor instalații de stocare la Ișalnița a venit pe fondul eșecului licitațiilor organizate pentru proiectul centralei electrice pe gaz cu o capacitate de 850 MW, o investiție totală de 759 de milioane de euro, cu o finanțare aprobată de 253 de milioane de euro prin Fondul pentru Modernizare.

Entitatea creată pentru proiect (SPV – Special Purpose Vehicle ), CCGT Power Ișalnița, acționar majoritar este  Complexul Energetic Oltenia (59,9%), iar acționar minoritar e ALRO, cu 40,1%.

Complexului Energetic Oltenia este o companie condusă în sistem dualist, este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 87,48% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea S.A., cu 11,81% din acțiuni și Electrocentrale Grup S.A., cu 0,46% din capitalul social.

De amintit că, în februarie, Comisia Europeană a anunțat că deschide o investigație aprofundată  în materie de ajutoare de stat în ceea ce privește planul de restructurare modificat al României pentru CE Oltenia. Ulterior Ministerul Energiei a transmis că aceasta reprezintă o etapă procedurală normală. Planul de restructurare modificat al Complexului Energetic Oltenia a fost prenotificat Comisiei Europene în luna septembrie 2025 și notificat oficial în luna decembrie 2025, în conformitate cu prevederile legislației europene privind ajutorul de stat.

Grupul ALRO este deținut de Vimetco PLC, din Cipru, companie cu răspundere limitată, care are pachetul de control de 54,19% din capitalul social al companiei, alături de Pavăl Holding (23,2%) și Fondul Proprietatea (10,2%), restul de 12,4% din acțiuni fiind liber tranzacționabile pe Bursa de Valori București.

Proiectul nu moare, ci se transformă

În contextul eșecului celei de-a doua licitații, în ianuarie, compania s-a reorientat spre construirea unor instalații de stocare, după cum au anunțat oficialii ALRO într-o eveniment de presă în luna mai, precum și în raportul pe primul semestru din acest an.

„La Ișalnița, capitalul propriu pe care trebuia să-l aducem noi este deja acolo. Acum încercăm o conversie, înțeleg că sunt permise bune să mergem pe construirea de baterii, ne reafirmăm interesul să fim un proiect și avem 43 de milioane de euro de trei ani de zile blocați acolo, alocați pentru acest proiect, cash, există în conturile SPV-ului”, spunea președintele CA al ALRO, Marian Năstase, într-o întâlnire cu presa de specialitate din 19 mai.

„Lucrurile se derulează, este un proces care se întâmplă cu Comisia Europeană, este o procedură, pentru că se trece de pe Fondul pentru modernizare, de pe axa neprioritară, unde era gazul, pe axa prioritară, care este cu stocarea și energie electrică și trebuie parcurși niște pași procedurali”, a explicat la acea dată Marian Năstase. h

Informațiile actualizate de la finalul lunii iunie au fost incluse în raportul ALRO pentru primul semestru publicat la finalul lunii august pe situl Bursei de Valori București:.

„CCGT POWER IȘALNIȚA S.A. (SPV): având în vedere că a doua procedură de licitație publică pentru selectarea furnizorului EPC și LTSA nu a avut rezultatul preconizat, este în curs o analiză privind înlocuirea conceptului de centrală electrică cu ciclu combinat gaze-abur (CCGT) cu un sistem de stocare a energiei la scară largă (BESS). În acest sens, a fost inițiată procedura de achiziție pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a documentației tehnice necesare obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor aferente obiectivului de investiții «Implementarea unui sistem de stocare a energiei electrice cu o capacitate instalată de aproximativ 950 MW»,”, conform raportului ALRO.

Ce spune Bruxellesul

Într-un răspuns oficial la solicitarea Mediafax privind o eventuală decizie referitoare la conversia proiectului de la centrala pe gaz la stocare, Comisia Europeană a transmis oficial, joi, că o formă finală a acestui proiect nu a fost încă transmisă.

„La data de 15 octombrie 2026, nici Banca Europeană de Investiții (BEI), nici Comisia Europeană nu primiseră vreo notificare oficială cu privire la această investiție”, a comunicat succint un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Toți pașii făcuți de Ministerul Energiei

Stadiul demersului de reconfigurare a proiectului inițial a fost detaliat joi de secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, într-o discuție cu reporterul Mediafax.

Conform estimărilor oficiale acest sistem de stocare a energiei la scară largă (BESS) ar urma să fie pus în funcțiune peste trei ani, respectiv în octombrie 2029.

„Având în vedere informarea societății de proiect cu privire la cu privire la eșecul licitației a existat o discuție între minister și societate și, să zic așa, o solicitare din partea ministerului ca societatea de proiect să analizeze alternative de investiții, alternative care ar fi trebuit în mod necesar să se încadreze în cerințele Fondului de modernizare. Pentru că sursa de finanțare pentru o astfel de investiție alternativă ar fi fost posibilă doar din Fondul de modernizare. Și ținând cont de analiza lor și această analiză de cerințe, conform Fondului de modernizare, au venit cu ideea amplasării unei instalații de stocare”, a explicat Sorin Elisei.

Potrivit oficialului, la a doua reiterație a planului de restructurare modificat, care a fost transmisă la Comisie în acest an în iulie, investiția a fost inclusă și în modelul financiar al planului de restructurare modificat.

„Practic, în acest moment o să avem o a treia reiterație a planului, pe care sper să o transmitem în curând, suntem în curs de consultare cu colegele de la Consiliul Concurenței pe a treia iterație, întrucât Comisia a avut după a doua iterație o serie de observații suplimentare și cred că cu această a tria iterație care pleacă în câteva zile către DG Competition (Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene – n.r.), după ce adresăm și eventualele observații de la Consiliul Concurenței, ar trebui să avem, cel puțin din punctul nostru de vedere, al ministerului, o formă finală a planului de restructurare modificat pe care să luăm avizul”, a detaliat secretarul general al Ministerului Energiei.

Reconfigurarea proiectului a fost comunicată și inclus și în modelarea financiară, explică oficialul, dar retragerea centralei în ciclu combinat de pe lista proiectelor aprobate prin Fondul pentru Modernizare, nu a fost făcută formal până în prezent.

„Care sunt pașii, de fapt? Eu notific planul – planul într-adevăr nu este încă aprobat de DG Competition, care aprobă planul, aprobă, practic, ajutorul de stat, apoi, după ce am ajutorul de stat aprobat, pot să-și depun oficial spre finanțare la Fondul de modernizare. Și atunci, la momentul la care voi avea aprobat ajutorul de stat, voi face simultan și aceste operațiuni de notificare către Fondul de modernizare, ca să fie aliniate”, a explicat Sorin Elisei.

„Noi sperăm până în decembrie (să fie aprobat de DG Competion – n.r.), următoarea sesiune a comitetului de investiții a Fondului de modernizare, dacă nu mă înșel, este februarie sau martie 2027”, a estimat secretarul general al Ministerului Energiei.

Cu toate etapele depășite cu succes, termenul oficial pentru punerea în funcțiune este luna octombrie 2029.

Fondul pentru modernizare, finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii în cadrul EU ETS, urmărește să sprijine 13 țări din UE cu venituri mai mici, cu un produs intern brut pe cap de locuitor mai mic de 75 % din media Uniunii în perioada 2016-2018, în tranziția lor către neutralitatea climatică. Statele membre beneficiare sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru sprijin începând din ianuarie 2024, în temeiul Directivei EU ETS revizuite.

Atacul asupra palatului Al-Maashiq din Aden, produs joi, 15 octombrie, reprezintă prima lovitură asupra acestui complex în actuala confruntare dintre rebelii Houthi și Arabia Saudită, relatează Reuters. Premierul Yemenului și membrii cabinetului se aflau în siguranță după atac, a anunțat ministrul Informațiilor, Moammar al-Eryani.

Potrivit ministrului yemenit al Sănătății, Qasim Buhaibeh, cinci persoane au fost ucise și 16 rănite. Printre victime se numără membri ai personalului de pază și angajați civili. Martorii citați de Reuters au relatat că au auzit explozii puternice în apropierea palatului.

Houthi susțin că au vizat un cartier general militar saudit

Purtătorul de cuvânt militar al rebelilor Houthi, Yahya Saree, a confirmat lansarea unui atac asupra unui obiectiv din Aden, despre care a afirmat că reprezenta un cartier general al operațiunilor militare saudite.

Gruparea susține că atacul face parte din strategia sa de a lovi întăririle militare saudite oriunde s-ar afla acestea. Agenția de presă SABA, controlată de Houthi, a afirmat că obiectivul era administrat de ofițeri saudiți și includea depozite de armament.

The Houthis have reportedly launched multiple waves of ballistic missiles and drones targeting the Al-Maashiq Presidential Palace compound in Aden. The Prime Minister @Shaya_Zindani is safe and unharmed, but casualties have been reported. A second wave of attacks targeted the Al-Bureiqa district of Aden.

These attacks appear to signal the beginning of a broader Houthi military campaign against Aden. For months, Houthi leaders have repeatedly assured southern Yemenis that they have no intention of advancing into southern Yemen. Yet their ongoing military operations in Lahj, followed by today’s strikes on Aden and the seat of Yemen’s internationally recognized government, suggest otherwise. The attacks provide the clearest public indication yet that Aden itself is now a Houthi military objective.

— Basha باشا (@BashaReport) October 15, 2026

Reuters precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații. Atacul are loc după reluarea luptelor dintre rebelii Houthi și forțele guvernamentale yemenite, luna trecută.

În ultima săptămână, trupele guvernamentale au lansat o ofensivă pentru recuperarea teritoriilor controlate de rebeli, inclusiv în apropierea strâmtorii Bab el-Mandeb, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul internațional.

Aeroportul din Riad, atacat de 20 de ori într-o singură lună. Arabia Saudită anunță sute de victime

În aceeași zi, coaliția militară condusă de Arabia Saudită a prezentat un bilanț al atacurilor atribuite rebelilor Houthi asupra infrastructurii saudite. Purtătorul de cuvânt al coaliției, Turki al-Maliki, a declarat că gruparea a lansat 20 de atacuri asupra Aeroportului Internațional King Khalid din Riad numai în luna octombrie.

Potrivit bilanțului prezentat de oficialul saudit, atacurile au provocat moartea a 17 persoane și rănirea altor 333. Aeroportul din Riad este unul dintre principalele centre de transport aerian internațional ale Arabiei Saudite.

Coaliția susține că atacurile asupra aeroportului Abha, situat în sud-vestul țării, aproape de granița cu Yemenul, au provocat alte trei decese și 28 de răniți. Cifrele provin de la autoritățile saudite și nu au fost prezentate de presă ca bilanțuri verificate independent. Consiliul Organizației Aviației Civile Internaționale, instituție specializată a ONU, a condamnat recentele atacuri asupra aeroporturilor, aeronavelor și infrastructurii aviatice civile din Arabia Saudită.

Rachete, drone și ambarcațiuni explozive. Acuzații privind sprijinul primit de la Iran

Reprezentanții coaliției saudite afirmă că rebelii Houthi au obținut tehnologii militare avansate cu ajutorul unor actori regionali. Printre echipamentele menționate se numără rachete balistice, drone și ambarcațiuni rapide încărcate cu explozibili.

Iranul este considerat principalul susținător regional al grupării Houthi, căreia i-a furnizat, potrivit informațiilor prezentate de Reuters, armament, finanțare și instruire militară. Teheranul a negat oficial că ar înarma rebelii cu încălcarea embargoului impus de ONU.

Houthi au dat un avertisment pentru companiile aeriene

Coaliția saudită mai susține că a distrus 127 de depozite de armament și platforme de lansare din regiunile muntoase ale Yemenului. Joi, apărarea aeriană saudită a interceptat și distrus două drone, dintre care una în zona orașului Khamis Mushait.

Autoritățile au emis și avertizări privind posibile amenințări în regiunile sudice Najran și Jazan, ulterior anunțând că pericolul a trecut. La scurt timp după declarațiile coaliției, purtătorul de cuvânt al Houthi a avertizat companiile aeriene că aeroporturile și spațiul aerian saudit nu sunt sigure, exceptând spațiul aerian de deasupra orașelor sfinte Mecca și Medina.

Rebelii Houthi au atacat aeroportul din Riad de 20 de ori într-o singură lună.Sursa foto: X

Conflictul se apropie de două dintre cele mai importante rute maritime ale lumii

Escaladarea confruntărilor din Yemen se produce pe fondul războiului regional declanșat după atacurile americane și israeliene asupra Iranului, la sfârșitul lunii februarie. Pentru Arabia Saudită, atacurile asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere reprezintă o amenințare directă la adresa infrastructurii economice și a proiectelor sale de dezvoltare.

În același timp, confruntările din apropierea strâmtorii Bab el-Mandeb amplifică riscurile pentru navigația comercială dintre Marea Roșie și Oceanul Indian. Strâmtoarea reprezintă unul dintre punctele strategice ale traseului maritim care leagă Asia de Europa prin Canalul Suez.

Yemenul se confruntă cu un război civil din 2014, când rebelii Houthi au ocupat capitala Sanaa și au forțat guvernul să se retragă spre sud. Intervenția militară condusă de Arabia Saudită, începută în 2015, a fost urmată de ani de confruntări și de un armistițiu în 2022, care a redus intensitatea luptelor până la reluarea lor în acest an.

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a anunțat vineri că instituția își propune să își extindă de cinci ori activitatea în domeniul mineralelor critice în următorii cinci ani, relatează Reuters.

Declarația a fost făcută în cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, în Thailanda.

Instituția a identificat 20 de țări cu care ar putea încheia parteneriate pentru dezvoltarea unor proiecte privind mineralele critice.

Finanțări de 19 miliarde de dolari până în 2030

„În domeniul mineralelor critice, intenționăm să ne extindem activitatea de cinci ori în cinci ani”, a declarat Ajay Banga.

„Săptămâna aceasta, am lansat primele noastre acorduri cu țări partenere, împreună cu băncile multilaterale de dezvoltare, pentru a construi industrii locale și a păstra mai multe locuri de muncă și mai multă valoare în economiile respective”, a adăugat acesta.

Noul plan de implementare al Băncii Mondiale pentru metale și minerale prevede finanțări de 19 miliarde de dolari în perioada fiscală 2026-2030, comparativ cu 3,6 miliarde de dolari în perioada 2021-2025.

Statele Unite cer investiții mai mari în mineralele critice

Dezvoltarea sectorului mineralelor critice reprezintă un domeniu în care Statele Unite, cel mai mare acționar al Băncii Mondiale, au solicitat creșterea finanțărilor.

Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat la începutul săptămânii că instituția ar trebui să joace un rol mai important în dezvoltarea capacităților de extracție și procesare a mineralelor critice.

Potrivit acestuia, sprijinul ar trebui să includă reducerea riscurilor asociate proiectelor, finanțarea și investițiile în infrastructura necesară, inclusiv pentru exploatarea minieră de mare adâncime pe fundul mărilor și oceanelor.

Banga nu a făcut referire la exploatarea minieră submarină, însă planul Băncii Mondiale privind metalele prevede o „abordare precaută” în acest sector aflat la început de dezvoltare.

Documentul precizează că orice implicare sau investiție trebuie să respecte politicile aplicabile ale instituției.

Finanțările totale ale Băncii Mondiale au ajuns la 230 de miliarde de dolari

Ajay Banga a prezentat și creșterea finanțărilor acordate de Banca Mondială în anul fiscal 2026, încheiat la 30 iunie.

Potrivit acestuia, instituția a mobilizat capital privat în valoare de 112 miliarde de dolari, de peste trei ori mai mult decât în anul fiscal 2022, înainte ca Banga să preia conducerea.

Împreună cu împrumuturile acordate din resursele proprii ale Băncii Mondiale, finanțarea totală a grupului a ajuns la 230 de miliarde de dolari în anul fiscal 2026.

Katie Zacharia, noua purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a confirmat joi că nu a promovat examenul de admitere în barou, după ce experiența sa profesională în domeniul juridic a fost pusă sub semnul întrebării, relatează Reuters.

Zacharia, care și-a început activitatea la Casa Albă luni, afirmase anterior că a practicat avocatura înainte de a intra în politică, iar președintele Donald Trump o descrisese drept avocat.

Katie Zacharia recunoaște că nu a promovat examenul

Într-un interviu acordat joi seară emisiunii „Hannity”, de la Fox News, prezentatorul Sean Hannity a întrebat-o direct dacă nu a promovat examenul de avocatură.

„Corect”, a răspuns Zacharia.

Întrebată dacă a susținut examenul a doua oară, aceasta a răspuns: „Nu”.

Potrivit Universității Pepperdine, Zacharia a absolvit Facultatea de Drept în 2011.

În Statele Unite, aproape toți avocații autorizați obțin mai întâi o diplomă în drept, însă absolvenții nu pot practica legal avocatura fără să fie admiși într-un barou.

Prima conferință de presă de la Casa Albă, criticată

Marți, în timpul primei sale conferințe de presă, Zacharia a răspuns întrebărilor adresate de doar trei jurnaliști, înainte de a încheia evenimentul în mai puțin de 15 minute.

Prestația sa a fost criticată de unii comentatori din presă și analiști politici, însă Donald Trump a apărat-o.

„Mi s-a părut că a fost foarte bună”, le-a declarat președintele american jurnaliștilor.

Întrebată de Hannity despre prestația sa, Zacharia a explicat:

„Ceea ce simt este că mi-am asumat cu adevărat responsabilitatea de a susține conferința de presă, Sean, având foarte puțin timp pentru pregătire”.

Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a transmis președintelui israelian Isaac Herzog că Israelul trebuie să oprească și să anuleze „înființarea forțată” a coloniilor din Cisiordania, potrivit unui comunicat publicat vineri de Ministerul chinez de Externe, relatează Reuters.

Declarațiile au fost făcute în timpul unei întâlniri desfășurate în Azerbaidjan.

Wang Yi i-a transmis lui Herzog că Beijingul a considerat în mod constant problema palestiniană drept „cea mai mare nedreptate istorică a acestui secol”.

China susține soluția celor două state

Ministrul chinez de Externe a declarat că promovarea păcii și reconcilierii în regiune reprezintă „piatra de temelie” a politicii Chinei în Orientul Mijlociu.

Potrivit acestuia, Beijingul consideră că soluția celor două state reprezintă calea corectă pentru rezolvarea conflictului.

Wang Yi a subliniat că prioritatea imediată este deschiderea completă a accesului în Fâșia Gaza, pentru a împiedica extinderea unei „catastrofe” umanitare.

În același timp, oficialul chinez a cerut Israelului să oprească și să anuleze înființarea forțată a coloniilor din Cisiordania.

Beijingul cere reluarea dialogului pentru soluționarea conflictului

Wang Yi a declarat că China este dispusă să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a determina toate părțile implicate să revină cât mai curând la dialog și consultări și să caute o soluție politică a conflictului.

China susține de mult timp cauza palestiniană, iar Beijingul menține, de asemenea, relații strânse cu Iranul, principalul adversar regional al Israelului.

Un studiu coordonat de Universitatea Anglia Ruskin (ARU), din Marea Britanie, a identificat o asociere între contactul cu natura și alimentația intuitivă, o abordare bazată pe ascultarea semnalelor organismului, în locul respectării unor diete stricte, relatează Medical Xpress.

Cercetarea, publicată în revista Body Image, a inclus 500 de adulți britanici. Participanții au completat chestionare privind timpul petrecut în natură, imaginea corporală, compasiunea față de sine și obiceiurile alimentare.

Cum influențează natura relația cu mâncarea

Cercetătorii au identificat doi factori importanți care ar putea explica legătura dintre natură și alimentația intuitivă.

Primul este aprecierea propriului corp. Persoanele care interacționează mai mult cu natura ar putea deveni mai atente la nevoile organismului și mai confortabile cu propria imagine corporală.

Al doilea factor este compasiunea față de sine, care ar putea reduce tendința de a reacționa la emoțiile negative prin alimentație impulsivă.

„Aceste rezultate sunt importante deoarece oferă primele dovezi că interacțiunea cu natura poate influența obiceiurile alimentare ale oamenilor”, a declarat Viren Swami, profesor de psihologie socială la Universitatea Anglia Ruskin.

Ce spun cercetătorii despre descoperire

Potrivit profesorului Swami, studiile anterioare au arătat că expunerea la mediile naturale poate reduce anxietatea și depresia și poate îmbunătăți starea generală de bine.

Noua cercetare sugerează că beneficiile s-ar putea extinde și asupra alimentației, prin dezvoltarea unei relații mai pozitive cu propriul corp.

Autorii avertizează însă că studiul se bazează pe informații raportate de participanți și că sunt necesare cercetări suplimentare în alte țări.

Rezultatele indică o asociere, nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între contactul cu natura și obiceiurile alimentare.

Cercetătorii consideră că accesul mai mare la spațiile naturale ar putea contribui la promovarea unor comportamente alimentare mai sănătoase și mai sustenabile.

Președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul poartă discuții cu Moscova și Beijingul în vederea denuclearizării țărilor care dețin cele mai mari stocuri de arme nucleare, potrivit Reuters.

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), Rusia deține cele mai multe focoase nucleare stocate, urmată de Statele Unite și China. În schimb, SUA depășesc Rusia în privința numărului de focoase nucleare desfășurate.

Trump: Mi-ar plăcea să denuclearizăm, dacă este posibil

Într-un interviu acordat Newsmax, Trump a declarat că se așteaptă ca Beijingul să ajungă din urmă Washingtonul în următorii cinci ani.

„Toată această situație este regretabilă, pentru că mi-ar plăcea să denuclearizăm, dacă este posibil, dar chiar discutăm cu Rusia despre acest lucru și discutăm și cu China despre denuclearizare”, a declarat Trump.

Potrivit Newsmax, președintele american a discutat despre denuclearizare și cu omologul său chinez, Xi Jinping.

Declarațiile vin după expirarea tratatului nuclear New START

Afirmațiile lui Trump vin la câteva luni după expirarea, la începutul acestui an, a Tratatului de reducere a armelor strategice, cunoscut sub denumirea New START.

Tratatul, semnat în 2010, permitea o singură prelungire, convenită pentru cinci ani de fostul președinte american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin.

Orice nouă prelungire ar necesita o decizie executivă privind extinderea voluntară a limitelor prevăzute de tratat.

Forțele ucrainene ar fi atacat mai multe obiective din regiunile rusești Moscova, Rostov și Vladimir, în cadrul unei ample operațiuni cu drone desfășurate în noaptea de joi spre vineri, relatează The Kyiv Independent.

Publicația citată menționează că nu poate verifica independent, în acest moment, țintele atacurilor sau pagubele provocate.

Potrivit canalelor de monitorizare ExileNova+ și SuperNova+, centrul de date al gigantului tehnologic rus Yandex din regiunea Vladimir, situat la aproximativ 500 de kilometri de granița cu Ucraina, a fost vizat în timpul operațiunii nocturne.

Înregistrările video realizate de locuitorii din zonă arată explozii puternice și sisteme de apărare antiaeriană în acțiune în apropierea clădirilor rezidențiale.

În urma atacurilor asupra aceluiași centru de date Yandex, pe 11 octombrie, compania a anunțat că activitatea acestuia a fost oprită complet. Atacul respectiv a marcat a treia zi de atacuri aproape consecutive asupra centrelor de date Yandex din Rusia, după loviturile confirmate în regiunile Reazan și Kaluga, pe 8 și 9 octombrie.

Seria de atacuri asupra centrelor de date rusești vine după declarația președintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia Ucraina va răspunde în mod similar atacurilor rusești asupra infrastructurii sale de internet.

Aeroporturile din Moscova au suspendat zborurile

Mai devreme în cursul nopții, dronele ucrainene au dus la închiderea spațiului aerian deasupra mai multor aeroporturi din zona Moscovei.

Potrivit canalului de știri rus de opoziție Astra, plecările și sosirile avioanelor pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo, Jukovski și Șeremetievo au fost anulate pe parcursul nopții.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că peste 59 de drone ucrainene au fost distruse de sistemele de apărare antiaeriană ale capitalei pe parcursul nopții.

Închiderea spațiului aerian al Moscovei reprezintă o îndeplinire parțială a amenințărilor formulate de Zelenski în septembrie, când acesta a promis că spațiul aerian al Rusiei va deveni în curând „de facto închis”.

„Pur și simplu vor exista drone pe cerul Rusiei la o scară de care va trebui să se țină cont”, a declarat Zelenski.

În prezent, nu este clar ce obiective, dacă au existat, au fost lovite în zona Moscovei. Înregistrările realizate de martori din oraș arată ceea ce par a fi flăcări care luminează cerul nopții, însoțite de zgomotul dronelor care survolează zona și de explozii puternice.

Anterior, pe 9 octombrie, mai multe aeroporturi din Moscova au suspendat temporar zborurile, după ce presupuse drone și baloane ucrainene au pătruns în spațiul aerian din jurul capitalei ruse.

Atacuri cu drone și în regiunea Rostov

La peste 950 de kilometri sud-est de Moscova, dronele ucrainene au atacat obiective din regiunea Rostov.

Potrivit guvernatorului regional Iuri Sliusar, instalații de producție și depozitare au fost avariate, iar un incendiu a izbucnit în urma atacului cu drone din orașul Aksai.

Sliusar a precizat că districtul Certkovski și orașul Bataisk din aceeași regiune au fost, de asemenea, vizate de atacuri.

Un accident în lanț produs joi, în timpul zilei, în orașul Calgary din Canada, s-a soldat cu trei morți și 19 răniți, după ce două autobuze de transport public au fost cuprinse de flăcări, relatează Associated Press.

Potrivit sergentului Andy Woodward, accidentul ar fi început după ce un autobuz a lovit un autoturism, care, la rândul său, a intrat în coliziune cu alte vehicule.

În urma impactului, autobuzul a fost proiectat prin intersecție și a lovit un alt autobuz, oprit într-o stație.

Coliziunea a provocat un incendiu și a împins al doilea autobuz pe partea opusă a drumului, unde acesta a lovit alte trei vehicule.

Două autobuze au fost cuprinse de flăcări

Potrivit poliției, al doilea autobuz funcționa cu gaz natural, iar acest lucru ar fi provocat incendiul.

Imaginile și înregistrările video distribuite pe internet arată acoperișul celui de-al doilea autobuz cuprins complet de flăcări, în timp ce coloane groase de fum se ridicau spre cer.

Partea din față a autobuzului care a declanșat accidentul în lanț era grav avariată, iar volanul atârna în exterior, sub flăcări.

„Sunt polițist de 36 de ani și cred că aceasta este probabil cea mai amplă scenă de accident la care am intervenit vreodată”, a declarat Woodward.

Trei persoane au murit și 19 au fost rănite

În total, 19 persoane au fost rănite, dintre care zece au fost transportate la spital cu ambulanțele.

Un polițist s-a numărat printre răniți și a fost, de asemenea, transportat la spital.

„A fost o intervenție foarte complexă”, a declarat Loria, citat de Associated Press.

Primarul orașului Calgary, Jeromy Farkas, a anunțat pe rețelele sociale că accidentul va fi investigat în amănunt.

Premierul provinciei Alberta, Danielle Smith, a transmis condoleanțe familiilor victimelor.

„Gândurile mele sincere se îndreaptă către familiile celor care și-au pierdut viața și către toate persoanele rănite”, a declarat aceasta.

Ordinul de limitare a sistemului Starshield, utilizat de armata ucraineană pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și operațiunile cu drone, a venit din interiorul Casei Albe, potrivit a doi oficiali americani și unui oficial occidental informați despre situație, relatează Reuters.

Sursele susțin că liderii Departamentului american al Apărării au primit un mesaj potrivit căruia serviciul Starshield furnizat de SpaceX armatei ucrainene trebuia restricționat.

Oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului, nu au precizat cine a luat decizia la Casa Albă sau cine a fost responsabil de aplicarea ordinului.

Restricțiile au afectat operațiunile cu drone ale Ucrainei

Oficialii ucraineni au anunțat săptămâna aceasta că terminalele Starlink de uz militar au încetat să funcționeze atunci când erau montate pe obiecte care se deplasau cu viteză mare, afectând dronele care depind de acestea pentru sistemele de ghidare.

O sursă din Ministerul ucrainean al Apărării a declarat joi că terminalele funcționau din nou în mișcare, dar numai la viteze de până la 160 de kilometri pe oră.

Potrivit oficialilor ucraineni, restricțiile au complicat misiunile de atac împotriva forțelor și infrastructurii logistice rusești din teritoriile ocupate. De asemenea, au încetinit dronele interceptoare utilizate pentru doborârea dronelor rusești Shahed.

Starshield este o versiune militară a serviciului Starlink, dezvoltată de SpaceX pentru clienți guvernamentali și de securitate națională, în special pentru Pentagon, care este și principalul său client.

Washingtonul exercită presiuni asupra Kievului pentru oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești

Restricționarea temporară a sistemului a avut loc în timp ce președintele american Donald Trump exercită presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești.

Trump a atribuit acestor atacuri creșterea puternică a prețurilor energiei, care afectează perspectivele Partidului Republican înaintea alegerilor legislative din noiembrie.

Experții consideră însă că majorarea costurilor energiei este provocată în principal de războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran, care a dus la atacuri iraniene asupra instalațiilor energetice și la blocarea în mare parte a Strâmtorii Ormuz.

Întrebat despre ordinul de restricționare a Starshield, un oficial american de rang înalt a declarat: „Președintele nu a făcut niciodată o asemenea solicitare”.

Casa Albă nu a răspuns întrebărilor privind posibilitatea ca solicitarea să fi venit de la alți membri ai administrației.

Elon Musk susține că deciziile privind Starshield aparțin guvernului american

Elon Musk, directorul general al SpaceX, a declarat miercuri, pe platforma X, că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul american.

Potrivit acestuia, orice limitare a vitezei sau a utilizării serviciului este decisă de armata Statelor Unite sau de președinte.

SpaceX, Departamentul american al Apărării și Ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Relațiile dintre SUA și Ucraina s-au deteriorat după o reuniune la Miami

Tensiunile dintre Washington și Kiev s-au accentuat după o reuniune desfășurată pe 9 octombrie, la Miami, la care au participat reprezentanți ai Statelor Unite, Ucrainei, Europei și Băncii Mondiale.

Jared Kushner, ginerele lui Trump, și Steve Witkoff, emisarul administrației americane pentru Orientul Mijlociu, au adoptat un ton dur față de delegația ucraineană, potrivit unei surse familiarizate cu discuțiile.

Aceștia au transmis că Washingtonul este nemulțumit de continuarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în ciuda solicitărilor repetate de a le opri.

Delegația americană a explicat și decizia de a încheia un acord privind motorina rusească, în speranța că acesta va determina Moscova să adopte o poziție mai flexibilă în negocierile de pace.

Acordul, care prevede furnizarea a peste 2,25 milioane de barili de motorină rusească pe piețele americane și internaționale, a atras critici din partea unor parlamentari americani. Aceștia susțin că înțelegerea va aduce venituri Moscovei fără să îl oblige pe Vladimir Putin să facă concesii pentru încheierea războiului.

În zilele următoare, Volodimir Zelenski a calificat decizia americană drept „slabă”, în timp ce Trump a cerut organizarea de alegeri în Ucraina și înlăturarea liderului de la Kiev.

Ucraina a cerut explicații Casei Albe

Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, reprezentanții Kievului au contactat marți și miercuri oficiali de la Casa Albă, Departamentul de Stat și Pentagon, pentru a obține explicații privind restricțiile Starshield.

Aceștia ar fi fost informați că decizia a aparținut Casei Albe.

În paralel, oficiali americani au amenințat, în discuții nepublice, că vor opri furnizarea către Kiev a informațiilor despre lansările de rachete rusești, utilizate de Ucraina pentru respingerea atacurilor, potrivit unor dezvăluiri anterioare Reuters.

Trump a declarat însă marți că Washingtonul continuă să transmită informații Ucrainei.

Pentagonul a cheltuit miliarde de dolari pentru serviciile Starlink și Starshield și a achiziționat inclusiv sateliți dedicați comunicațiilor pentru avertizarea asupra atacurilor cu rachete și pentru o rețea de spionaj destinată Biroului Național de Recunoaștere al SUA.

Elon Musk și comitetul său de acțiune politică, America PAC, au anunțat joi că au acceptat soluționarea prin acord a două procese colective propuse, în care erau acuzați că au indus în eroare alegători din state americane decisive pentru alegerile prezidențiale din 2024, relatează Reuters.

Părțile au informat judecătorul federal din Austin, Texas, că au ajuns la înțelegeri care urmează să fie aprobate de instanță.

Documentele depuse nu precizează condițiile acordurilor, iar avocații implicați au refuzat să comenteze sau nu au răspuns solicitărilor de informații suplimentare.

Musk, acuzat că a indus în eroare alegătorii cu premii de un milion de dolari

Reclamanții din cele două procese sunt locuitori ai statului Arizona, care susțin că Musk și America PAC au indus în eroare alegători din șapte state-cheie.

Potrivit acuzațiilor, aceștia au fost încurajați să semneze o petiție de susținere a Constituției Statelor Unite prin promisiunea că, în fiecare zi, un semnatar ales aleatoriu va primi un milion de dolari.

Musk și organizația sa au respins acuzațiile.

Procesele au legătură cu alegerile prezidențiale din 2024

Elon Musk a înființat America PAC pentru a susține campania republicanului Donald Trump, care a câștigat alegerile prezidențiale din 2024.

În luna iunie, un judecător federal a decis că Musk trebuie să depună mărturie în cadrul proceselor.

Acordurile anunțate joi ar putea pune capăt celor două litigii, dacă vor fi aprobate de instanță. Deocamdată, nu au fost făcute publice eventualele obligații financiare sau alte condiții asumate de părți.

UPDATE: Cel puțin cinci persoane ar fi murit în atacul armat

Cel puțin cinci persoane ar fi murit în urma atacului armat produs la școala primară Silver Rail din Bend, Oregon, potrivit unor informații obținute de Associated Press.

Două surse din cadrul forțelor de ordine, care au vorbit sub protecția anonimatului deoarece nu erau autorizate să ofere declarații publice, au precizat că bilanțul este preliminar și s-ar putea modifica.

Autoritățile au confirmat anterior că atacatorul a murit, însă deocamdată nu este clar dacă acesta se numără printre cele cinci persoane decedate.

Știrea inițială

Incidentul a avut loc la școala primară Silver Rail din orașul Bend, unde autoritățile au intervenit după mai multe apeluri la numărul de urgență, relatează Associated Press.

„Nu avem un număr exact în acest moment. Știm că printre victime se află și copii”, a declarat Sheila Miller, purtătoarea de cuvânt a poliției din Bend, în cadrul unei conferințe de presă.

Starea persoanelor rănite nu era cunoscută imediat.

Atacatorul a fost împușcat în interiorul școlii

Poliția a primit primul apel la ora locală 12:59, după ce o persoană a tras asupra unui autoturism aflat în apropierea școlii.

Echipajele au ajuns la fața locului în câteva minute, iar ulterior au fost înregistrate alte apeluri de urgență din interiorul clădirii.

Suspectul a fost împușcat la scurt timp după sosirea polițiștilor și a căzut la pământ în interiorul școlii.

Sheila Miller a precizat că nu se știe deocamdată dacă atacatorul a fost împușcat de polițiști sau de o altă persoană aflată la fața locului.

Elevii au fost evacuați din sălile de clasă

Școala Silver Rail a fost plasată în stare de izolare, potrivit districtului școlar Bend-La Pine.

„În acest moment, verificăm fiecare sală, una câte una, și evacuăm toate persoanele aflate în școală. Este genul de lucru pe care nu vrem niciodată să îl vedem întâmplându-se în Bend. Este devastator”, a declarat Miller, vizibil emoționată.

Școala se află la peste 160 de kilometri sud-est de Portland și avea 459 de elevi înscriși anul trecut, potrivit Departamentului Educației din Oregon.

Instituția găzduiește copii din clasele pregătitoare până în clasa a cincea.

Aproximativ 27% din suprafața terestră a planetei ar putea beneficia deja de forme de conservare a biodiversității, potrivit unui studiu coordonat de cercetători de la Universitatea Kent, din Marea Britanie, și publicat în revista Nature, relatează Phys.

Descoperirea sugerează că obiectivul internațional de conservare a 30% din suprafața terestră și marină până în 2030 ar putea fi mai aproape decât indică statisticile oficiale.

Suprafața conservată ar putea fi mult mai mare decât arată statisticile

Aproape toate țările lumii au convenit să protejeze 30% din uscatul și oceanele planetei până în 2030, pentru a opri și inversa declinul biodiversității.

Totuși, cele mai recente statistici oficiale indică faptul că doar 18,5% din suprafața terestră este raportată ca fiind conservată.

Prin combinarea datelor globale cu informațiile naționale despre zonele de conservare, o echipă internațională de cercetători a estimat că proporția reală ar putea ajunge la 26,8%.

„Cu patru ani rămași până la termenul-limită, componenta terestră a obiectivului de 30% pare imposibil de atins. Analiza noastră sugerează că o suprafață mult mai mare de teren se află sub o formă de conservare decât se recunoaște în prezent”, a declarat Helen O’Neill, autoarea principală a studiului.

Protejarea naturii nu înseamnă doar extinderea ariilor conservate

În ciuda rezultatelor încurajatoare, cercetătorii avertizează că numeroase habitate rămân insuficient protejate.

Printre acestea se numără pajiștile și regiunile cu vegetație arbustivă, care adăpostesc specii adaptate unor condiții de mediu specifice.

De asemenea, simpla desemnare a unor suprafețe drept zone de conservare nu garantează protejarea biodiversității.

„Conservarea a 30% din suprafața terestră și marină nu este suficientă în sine. Obiectivul prevede și ca aceste zone să fie administrate eficient, pentru rezultate pozitive asupra biodiversității, și să fie amplasate acolo unde pot avea cel mai mare impact”, a explicat Heather Bingham, coautoare a studiului.

Potrivit cercetătorilor, zonele protejate trebuie să fie bine conectate între ele, să includă ecosisteme diverse și să fie administrate echitabil pentru comunitățile locale.

Cercetătorii cer recunoașterea zonelor de conservare deja existente

Bob Smith, directorul Institutului Durrell pentru Conservare și Ecologie din cadrul Universității Kent, consideră că autoritățile trebuie să acorde mai multă atenție zonelor de conservare înregistrate doar în bazele de date naționale.

„Trebuie să depunem mult mai multe eforturi pentru a recunoaște oficial zonele de conservare existente, care în prezent sunt înregistrate doar în bazele de date naționale”, a declarat acesta.

Cercetătorul a subliniat că este necesară și îmbunătățirea administrării ariilor conservate.

„Extinderea suprafețelor aflate sub conservare va avea un impact redus dacă aceste zone nu sunt administrate eficient și echitabil”, a adăugat Smith.

Nouă foști agenți, analiști și specialiști operaționali ai FBI au intentat un proces prin care solicită reangajarea, susținând că au fost concediați ilegal din cauza implicării în ancheta privind documentele clasificate deținute de Donald Trump la Mar-a-Lago, relatează The Independent.

Procesul, depus la o instanță federală din Washington, vizează concedierile din februarie 2026, efectuate sub conducerea directorului FBI, Kash Patel.

Agenții susțin că au fost concediați fără anchete disciplinare

Kash Patel a declarat în fața Congresului că angajații concediați ar fi folosit FBI în scopuri politice și că măsurile au fost luate în urma unor investigații interne.

Reclamanții contestă însă aceste afirmații și susțin că au fost concediați fără investigații, notificări sau audieri.

Cei nouă au acumulat împreună peste un secol de activitate în FBI, participând inclusiv la intervențiile după atentatul de la maratonul din Boston, la recuperarea unor ostatici și la investigarea tentativei de asasinare a lui Trump din 2024.

„Drept răsplată pentru activitatea lor, au fost concediați pentru că și-au făcut meseria, așa cum au făcut-o întotdeauna, urmând faptele și legea, fără prejudecăți sau favoritisme. Pentru această administrație, aceasta este o ofensă. Pentru noi, ceilalți, este un act de eroism”, au transmis avocații reclamanților.

Aceștia susțin că disponibilizările reprezintă și „o pierdere incomensurabilă” pentru securitatea națională a Statelor Unite.

Ancheta privind documentele secrete de la Mar-a-Lago

Investigația FBI a vizat documentele clasificate pe care Donald Trump le-ar fi păstrat necorespunzător la reședința sa din Florida, după plecarea de la Casa Albă.

Potrivit anchetatorilor, Trump ar fi prezentat unele documente unor persoane neautorizate și ar fi împiedicat eforturile FBI de recuperare a acestora.

În 2022, agenții au percheziționat proprietatea Mar-a-Lago și au recuperat documente clasificate. Ulterior, Trump a fost inculpat pentru zeci de infracțiuni grave.

Președintele american a negat acuzațiile, iar dosarul a fost respins în 2024 de judecătoarea Aileen Cannon, care a decis că procurorul special Jack Smith fusese numit ilegal.

Foștii angajați FBI acuză o campanie de represalii politice

Potrivit procesului, cei nouă angajați nu s-au oferit voluntari pentru anchetarea lui Trump, ci au fost repartizați în echipele de contrainformații și contraspionaj.

Aceștia susțin că au fost concediați pe baza unor presupuneri nefondate privind convingerile lor politice și loialitatea față de președinte.

„Prin calificarea activității reclamanților în ancheta Plasmic Echo drept «instrumentalizată politic», pârâții au presupus în mod greșit că ar cunoaște convingerile politice personale ale reclamanților și au luat măsuri ilegale pe baza acestei presupuneri”, se arată în documentele judiciare.

Plasmic Echo era numele de cod al investigației privind documentele clasificate.

Mai mulți dintre angajații concediați au participat la percheziția de la Mar-a-Lago, iar unul a semnat declarația prezentată judecătorului pentru autorizarea acesteia.

Avocații susțin că disponibilizările reprezintă punctul culminant al unei campanii de represalii intensificate după revenirea lui Trump la Casa Albă, în 2025.

Înainte de a deveni directorul FBI, Kash Patel calificase percheziția de la Mar-a-Lago drept „ilegală” și îi numise pe agenții implicați „gangsteri corupți din guvern”.

Concedierile ar fi avut scopul de a distrage atenția de la un scandal

Procesul sugerează că disponibilizările din februarie 2026 ar fi putut reprezenta și o încercare de a distrage atenția de la criticile primite de Kash Patel după participarea sa la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano.

Directorul FBI fusese văzut consumând bere și petrecând alături de echipa masculină de hochei a Statelor Unite, după câștigarea medaliei de aur.

„Reclamanții au fost concediați ilegal, fără nicio cauză sau justificare legitimă, doar pentru a satisface vendeta personală a președintelui”, se arată în proces.

Cei nouă foști angajați solicită reintegrarea în FBI, plata retroactivă a salariilor și o hotărâre judecătorească prin care concedierile să fie declarate ilegale.

O echipă internațională coordonată de cercetători de la John Innes Centre, din Marea Britanie, a identificat o nouă modalitate de protejare a culturilor agricole împotriva unei ciuperci care amenință securitatea alimentară globală, potrivit ScienceDaily.

Prin modificarea mecanismelor naturale de apărare ale plantelor, cercetătorii au dezvoltat o metodă experimentală care ar putea crește rezistența grâului, orezului și orzului la infecțiile fungice.

„Am descoperit ceva care ar putea conduce la o posibilă intervenție împotriva celei mai grave boli fungice a cerealelor”, a declarat profesorul Mark Banfield, unul dintre autorii studiului.

O ciupercă distruge anual orez suficient pentru 60 de milioane de oameni

Cercetarea vizează ciuperca Magnaporthe oryzae, responsabilă pentru boala „blast”, cea mai gravă infecție fungică a orezului cultivat și o amenințare pentru culturile de grâu și orz din anumite regiuni ale Asiei și Africii.

În fiecare an, boala distruge o cantitate de orez suficientă pentru a hrăni aproximativ 60 de milioane de persoane.

Ciuperca infectează plantele prin introducerea unor molecule care perturbă funcțiile celulelor și favorizează dezvoltarea bolii. Plantele dispun însă de receptori imunitari capabili să recunoască aceste molecule și să activeze mecanisme de apărare.

Cercetătorii au modificat sistemul imunitar al plantelor

Studiul, publicat în revista Science Advances, s-a concentrat asupra unor proteine imunitare numite TKP, care conțin regiuni specializate capabile să recunoască moleculele utilizate de ciuperci pentru infectarea plantelor.

Cercetătorii au modificat acești receptori astfel încât să poată identifica două molecule fungice diferite, asociate infecțiilor din culturile de grâu și orz.

Această capacitate, numită „specificitate duală”, ar putea permite dezvoltarea unor plante capabile să recunoască mai multe amenințări simultan.

Tehnologia se află însă într-un stadiu experimental. Primele teste au fost realizate pe celule individuale de grâu, iar următoarea etapă presupune verificarea eficienței receptorilor modificați în plante întregi, cultivate în sere.

„Studiul nostru indică faptul că această nouă clasă de proteine de rezistență poate fi modificată prin inginerie”, a declarat Daniel Yu, autorul principal al cercetării.

Oamenii de știință analizează și posibilitatea combinării mai multor tipuri de receptori imunitari pentru a obține culturi mai rezistente la boli.

Schimbările climatice ar putea favoriza răspândirea bolii

Boala fungică a grâului a fost identificată pentru prima dată în Brazilia, în anii 1980, și s-a răspândit ulterior în anumite regiuni din Asia și Africa.

Deși nu a fost detectată în Regatul Unit, schimbările climatice ar putea crea condiții favorabile apariției acesteia în culturile de cereale din nordul Europei.

Cercetătorii subliniază că sunt necesare teste suplimentare pentru a stabili dacă noua metodă funcționează și în condiții agricole reale. Dacă rezultatele vor fi confirmate, aceasta ar putea contribui la dezvoltarea unor culturi mai rezistente la bolile fungice.

Un autobuz și un tren au fost implicate joi seară într-o coliziune în zona franceză a Tunelului Canalului Mânecii, incident în urma căruia 19 persoane au fost rănite, relatează The Independent.

Accidentul s-a produs la Coquelles, în apropierea intrării în tunelul destinat transportului de marfă dintre Franța și Marea Britanie.

Autoritățile franceze au precizat că niciuna dintre persoanele rănite nu prezintă leziuni care să îi pună viața în pericol.

Deocamdată, nu au fost oferite detalii suplimentare despre circumstanțele producerii accidentului, identitatea victimelor sau natura rănilor. Autoritățile au confirmat că șoferul autobuzului se numără printre persoanele afectate.

Accidentul s-a produs pe platforma de îmbarcare Eurotunnel

Potrivit unui comunicat al prefecturii Pas-de-Calais, în accident a fost implicat un microbuz care transporta șoferi de camioane ce urmau să se îmbarce într-un tren Le Shuttle.

„Un accident în care a fost implicat un microbuz care transporta șoferi de vehicule grele de marfă, care urmau să se îmbarce într-un tren Le Shuttle, s-a produs în această seară pe platforma de încărcare a terminalului Eurotunnel”, au transmis autoritățile.

Autoritățile franceze au mobilizat echipe de intervenție

„Resurse importante au fost mobilizate imediat de Eurotunnel, apoi sub autoritatea prefectului din Pas-de-Calais. Bilanțul inițial indică 19 persoane implicate, inclusiv șoferul.

În acest stadiu, nu au fost raportate decese și nicio viață nu este în pericol. Subprefectul din Calais se află în prezent la fața locului. O primă actualizare a situației va fi prezentată în cadrul unei conferințe de presă programate pentru ora 22:15”, se arată în comunicatul autorităților franceze.

Potrivit prefecturii, la locul accidentului au fost mobilizate ambulanțe, un elicopter și echipaje de poliție.

Eurostar anunță că circulația trenurilor nu este afectată

Compania Eurostar a anunțat că serviciile sale nu sunt afectate de accidentul produs în apropierea Tunelului Canalului Mânecii.

„Un incident a avut loc la câțiva kilometri de Tunelul Canalului Mânecii. Acest incident nu implică și nu afectează trenurile Eurostar care circulă dinspre și către Londra. Toate trenurile Eurostar vor circula conform programului”, a transmis compania.

Barack Obama a acuzat Israelul că „a luat pământuri de la oameni și a mers prea departe”, referindu-se la nedreptățile suferite de palestinieni. Potrivit The Jerusalem Post, declarația a fost făcută în cadrul unei discuții despre conflictul din Orientul Mijlociu, la Belfast, în Irlanda de Nord.

Obama a vorbit despre originile conflictului israeliano-palestinian și despre nedreptățile reclamate de palestinieni.

„Pe bună dreptate, acești oameni au spus: Este o nedreptate și îmi vreau pământul înapoi”, a declarat fostul lider de la Casa Albă, referindu-se la reacția palestinienilor față de controlul exercitat de Israel asupra teritoriilor.

Obama: Israelul riscă să piardă autoritatea morală

„Poporul evreu a fost, timp de milenii, oprimat, discriminat și ucis. Europa a fost responsabilă pentru o mare parte din aceste lucruri. Este de înțeles că evreii au căutat un refugiu”, a spus Obama, amintind de persecuțiile și discriminările suferite de evrei de-a lungul istoriei.

El a criticat însă ideea că superioritatea militară și tehnologică a Israelului ar putea justifica orice acțiune întreprinsă în numele securității.

„Dacă atitudinea Israelului este că, acum, când suntem cei mai puternici și cei mai avansați tehnologic din regiune, securitatea noastră depinde de faptul că putem face orice considerăm necesar și putem lua orice dorim, fără să facem concesii nimănui… ei, bine, acest lucru poate funcționa pe termen scurt. Dar, dacă aceasta este poziția pe care o adopți, ai pierdut autoritatea morală”, a declarat Obama.

„Israelienii și palestinienii trebuie să găsească o cale de conviețuire”

Potrivit lui Obama, ostilitatea față de Israel, manifestată după masacrul din 7 octombrie, arată necesitatea unei încetări reale a ostilităților, pentru ca soluțiile pe termen lung să poată fi puse în aplicare.

Fostul președinte american a subliniat că milioanele de evrei și palestinieni care trăiesc în regiune nu vor pleca de acolo, motiv pentru care ambele părți trebuie să găsească o modalitate de conviețuire.

„Cetățenii Israelului trebuie să regândească, să își imagineze din nou cum vor trăi copiii și nepoții lor în această regiune. Veți rămâne pur și simplu în spatele zidurilor și îi veți elimina pe toți cei din jur sau veți găsi o modalitate dreaptă de a vă apăra, acționând în același timp într-un mod etic și moral?”, a întrebat Obama.

„Trebuie să căutăm alte căi de schimbare”

Fostul lider de la Casa Albă a avut un mesaj și pentru palestinieni, cărora le-a cerut să renunțe la ideea că ar putea obține victoria prin forță. El a explicat că palestinienii trebuie să înțeleagă că nu pot învinge Israelul printr-un număr mai mare de victime provocate sau prin superioritate militară.

„Trebuie să ne uităm la alte exemple despre cum se produce schimbarea”, a spus Obama, indicând strategiile nonviolente drept o posibilă cale de urmat.

El a recunoscut însă că o asemenea schimbare nu se poate produce rapid. „Va dura ceva timp”, a precizat fostul președinte american.

FBI și Serviciul de Inspecție Poștală al SUA (USPIS) au declarat că încearcă să identifice „corespondența suspectă”. Unele scrisori au fost interceptate înainte de a fi primite.

Conform BBC, autoritățile au refuzat să precizeze câte birouri au fost vizate, dar mai mulți secretari de stat și birouri ale Congresului au raportat că au primit scrisorile.

Cazul dubios vine la doar câteva săptămâni distanță de alegerile intermediare din SUA. Mai mult, reflectă temerile anterioare legate de securitate legate de corespondența suspectă.

„FBI și Serviciul de Inspecție Poștală al SUA vor continua să protejeze publicul și să asigure alegerile pentru cetățenii americani”, au transmis agențiile într-un comunicat emis joi.

Atât Comisia Electorală a Statului Oklahoma, cât și secretarul de stat din Louisiana au declarat săptămâna aceasta că birourile lor au primit scrisori care conțineau un praf alb.

Biroul din Louisiana a fost evacuat după ce un membru al personalului a deschis coletul marți. Cu toate acestea, incinta a fost redeschisă ulterior, după ce forțele de ordine nu au găsit nicio dovadă a substanțelor nocive.

Anterior, înaintea alegerilor din 2024, funcționarii electorali din 17 state au primit colete suspecte.

Cu un an mai devreme, plicuri suspecte, ce conțineau fentanil, au fost trimise la birourile electorale din cel puțin cinci state.

Bolojan a transmis, într-un mesaj publicat pe Facebook după reuniune, că România urmărește creșterea competitivității economice, reducerea costurilor cu energia și întărirea securității la frontiere, obiective pentru care este necesară cooperarea la nivel european.

„Astăzi, la Bruxelles, am participat la Summitul Partidului Popular European, unde am discutat cu Manfred Weber, Ursula von der Leyen și ceilalți lideri europeni despre prioritățile României și despre soluțiile de care Europa are nevoie în această perioadă”, a afirmat premierul interimar.

„România are nevoie de o economie mai competitivă, de energie la prețuri mai bune și de mai multă siguranță la granițele sale. Acestea sunt obiective pentru care trebuie să lucrăm împreună, atât la nivel național, cât și european”, a adăugat Bolojan.

Bolojan: Nu s-a ajuns încă la un consens privind viitorul buget al UE

Viitorul buget al Uniunii Europene s-a numărat printre principalele teme discutate la Bruxelles. Bolojan a precizat că nu există încă un consens și a prezentat domeniile pentru care România susține o finanțare europeană adecvată.

„În privința viitorului buget al Uniunii Europene, încă nu s-a ajuns la un consens. Susținem finanțarea adecvată a politicii de coeziune și a agriculturii, dar și investițiile în infrastructura de transport, în rețele energetice și în mobilitatea militară. Pentru România, aceste fonduri înseamnă dezvoltare și reducerea decalajelor dintre regiuni”, a transmis premierul interimar.

Discuțiile au vizat și problema prețurilor la energie, despre care Bolojan a afirmat că are efecte directe asupra populației și mediului economic.

„Avem nevoie de soluții pentru reducerea costurilor pe termen scurt, dar și de investiții care să ne asigure mai multă independență energetică pe termen lung”, a arătat el.

Gazele din Marea Neagră și energia nucleară, pe agenda discuțiilor

Bolojan a susținut că România poate avea un rol important în sectorul energetic european prin exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, dezvoltarea energiei nucleare și modernizarea infrastructurii.

„România are un rol important de jucat în acest domeniu. Dezvoltarea gazelor naturale din Marea Neagră, investițiile în energia nucleară și modernizarea infrastructurii ne pot consolida poziția în Europa. Din 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Trebuie să valorificăm acest potențial în beneficiul economiei noastre și al securității energetice europene”, a afirmat premierul interimar.

Securitatea Mării Negre și Flancul Estic

Situația de securitate din regiunea Mării Negre a reprezentat o altă temă a reuniunii. Bolojan a invocat atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor României și a susținut întărirea capacităților de supraveghere și apărare.

„Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor României, inclusiv în apele teritoriale, arată că trebuie să ne întărim capacitățile de supraveghere și apărare și să cooperăm mai strâns cu partenerii europeni. România susține consolidarea Flancului Estic”, a transmis el.

Bolojan le-a prezentat liderilor europeni și situația politică din România

Premierul interimar a precizat că, în cadrul discuțiilor de la Bruxelles, a prezentat și situația politică internă, în contextul formării viitorului Guvern.

„România are probleme urgente de rezolvat. Bugetul, cheltuielile publice și investițiile nu pot rămâne blocate din cauza crizei politice. PNL va rămâne în opoziție și vom evalua activitatea viitorului guvern în funcție de măsurile pe care le ia și de rezultatele acestora”, a afirmat Bolojan.

El a adăugat că liberalii vor susține măsurile pe care le consideră benefice pentru țară și se vor opune celor care nu respectă angajamentele asumate.

„Vom continua dialogul cu partenerii noștri europeni pentru a susține interesele României și pentru a contribui la deciziile care influențează dezvoltarea și securitatea țării noastre”, a încheiat Bolojan.

Statele Unite și Iranul trebuie să ajungă în următoarele săptămâni la un acord care să permită reluarea transporturilor de îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz, a atras atenția un oficial de rang înalt al Organizației Națiunilor Unite (ONU). În lipsa unui acord, mai multe țări riscă să rateze sezonul însămânțărilor, ceea ce ar putea afecta recoltele și ar duce la creșterea prețurilor alimentelor.

„Este absolut esențial să ajungem la un acord în următoarele săptămâni. Altfel, vom rata sezonul însămânțărilor”, a avertizat Jorge Moreira da Silva, subsecretar general al ONU, potrivit The Jerusalem Post.

Prețurile cerealelor ar putea crește cu până la 81%

Un raport publicat în august de Camera Internațională de Comerț arată că, dacă perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz continuă, prețurile cerealelor ar putea crește cu până la 81%, cele ale culturilor oleaginoase cu 66%, iar cele ale produselor de origine animală cu 30%.

„Dacă ratăm sezonul însămânțărilor, productivitatea agriculturii va scădea semnificativ, iar impactul asupra prețurilor va crește considerabil”, a explicat oficialul ONU într-un interviu acordat Reuters la Bangkok, în timpul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale.

Înainte de izbucnirea războiului, prin Strâmtoarea Ormuz era transportată aproximativ o treime din cantitatea de uree comercializată la nivel mondial, unul dintre cele mai utilizate îngrășăminte agricole.

Tot prin această rută trecea aproape jumătate din sulful transportat pe mare, materie primă folosită la producerea îngrășămintelor.

La mai bine de șase luni de la începutul conflictului, livrările de îngrășăminte din regiunea Golfului sunt în mare parte blocate, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Politicilor Alimentare, cu sediul la Washington.

Plan pentru transportul îngrășămintelor

Națiunile Unite au înființat în martie un grup de lucru pentru înlesnirea transporturilor de îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz, însă mecanismul propus nu a fost pus în aplicare.

Potrivit lui Moreira da Silva, acesta ar putea deveni operațional într-un termen de 7-10 zile de la încheierea unui acord între Washington și Teheran.

Planul prevede înființarea unui centru de coordonare în Oman, unde navele ar trebui să fie înregistrate și să primească asistență pentru traversarea în siguranță a strâmtorii.

Reprezentanții ONU ar urma să supravegheze încărcarea mărfurilor în porturile din Golf, împreună cu autoritățile locale, iar navele ar fi monitorizate pe durata transportului.

Oficialul ONU estimează că tranzitul a numai cinci nave pe zi ar putea menține aprovizionarea cu îngrășăminte a țărilor care au cea mai mare nevoie.

Negocierile dintre SUA și Iran, blocate

Eforturile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz au stagnat, deși Statele Unite și Iranul au făcut din nou schimb de propuneri prin intermediari, după eșecul armistițiului din iunie.

Teheranul încearcă să-și mențină controlul asupra acestei rute maritime strategice, în timp ce Washingtonul insistă ca negocierile să abordeze de la început și programul nuclear iranian.

Ministerul american de Externe a transmis că armata SUA a ajutat mii de nave comerciale să traverseze strâmtoarea și că Washingtonul va continua să acționeze împotriva încercărilor Iranului de a perturba libertatea navigației.

ONU propune ca mecanismul destinat transporturilor de îngrășăminte să funcționeze separat de negocierile pentru un acord de pace mai amplu.

„Ceea ce le spunem este: în timp ce continuați discuțiile pentru un acord cuprinzător, lăsați-ne să lucrăm, să ne facem treaba”, a declarat Moreira da Silva.

Atacurile din Marea Neagră cresc riscul unei crize alimentare

Riscurile pentru aprovizionarea mondială cu alimente sunt amplificate de deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră, unde mai multe nave comerciale au fost atacate cu drone. La acestea se adaugă atacurile rebelilor Houthi asupra navelor care tranzitează Marea Roșie.

„Asistăm acum la o concentrare de factori: criza climatică și perturbarea simultană a rutelor maritime strategice din Marea Neagră, Marea Roșie și Strâmtoarea Ormuz”, a avertizat oficialul ONU.