Comisia Europeană a anunțat luni o nouă cerere de propuneri destinată susținerii jurnaliștilor exilați din Belarus și Rusia, dar și a celor transferați din Ucraina, pentru a-și desfășura activitatea liber și independent în Uniunea Europeană.
Finanțarea disponibilă, în valoare de 3 milioane de euro, va permite jurnaliștilor să-și continue activitatea și să ofere publicului informații independente și gratuite în limbile specifice.
Ediția din acest an urmează după două proiecte anterioare și are ca scop sprijinul acordat jurnaliștilor ucraineni care s-au mutat în UE pentru a-și continua activitatea profesională, anunță Comisia Europeană,
Cererea de propuneri se bazează pe experiențele primei și celei de-a doua ediții, lansate în 2023 și 2025. Prima ediție a creat un centru de libertate a presei pentru a sprijini jurnaliștii și organizațiile de media exilate din Belarus și Rusia.
Proiectul a ajutat presa în vederea creșterii audienței, dezvoltării modelelor de afaceri și în reprezentarea nevoilor jurnaliștilor exilați.
Cea de-a doua ediție, cu un buget de peste 2 milioane de euro, sub formă de granturi, a oferit finanțare pentru cursuri și ateliere de formare, asistență juridică și în materie de vize, sprijin psihologic și consolidarea rețelelor profesionale.
Cea de-a treia ediție, anul acesta, va continua sprijinul pentru jurnaliști și organizațiile mass-media.
Proiectul își propune să contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite și la coordonarea prin rețeaua de centre media. Obiectivul este crearea de sinergii și de rețele profesionale.
Autoritățile publice, organizațiile internaționale, ONG-urile și centrele de cercetare pot depune propuneri între 16 aprilie și 28 mai 2026.
Cererea a fost publicată înainte de data deschiderii pentru a permite participanților să se familiarizeze cu noul instrument de depunere a candidaturilor.
Comisia Europeană a anunțat în mod explicit că susține sprijinul oferit presei libere, independente și pluraliste.
În prima etapă a atacului, hackerii contactează țintele și se prefac că sunt o persoană cunoscută sau suport tehnic, reușind să îi păcălească să accepte un link către un fișier malițios care se deghizează sub formă de aplicații legitime, cum ar fi Telegram și WhatsApp, scrie TechCrunch.
Odată ce victima instalează malware-ul, a doua etapă a atacului conectează dispozitivul infectat la boturi Telegram care permit hackerilor să controleze computerul victimei de la distanță. Aceasta le permite hackerilor să preia controlul de la distanță asupra dispozitivelor victimelor pentru a fura fișiere, a face capturi de ecran și a înregistra apeluri Zoom, potrivit FBI.
Folosirea Telegram ca mijloc de a controla de la distanță un dispozitiv al victimei este o tehnică comună a hackerilor pentru a ascunde activitatea malițioasă printre traficul de rețea legitim, ceea ce face mai dificilă identificarea de către specialiștii în securitate cibernetică și produsele anti-malware.
Potrivit FBI, hackerii responsabili pentru aceste atacuri lucrează, se presupune, pentru Ministerul de Informații și Securitate al Iranului (MOIS). FBI a anunțat că aceste atacuri reprezintă un exemplu al încercărilor hackerilor guvernamentali iranieni de a promova „agenda geopolitică” a regimului. În avertisment, FBI a menționat grupul fals hacktivist pro-Iran și pro-Palestina Handala, deși nu este clar dacă atacurile la care se face referire au fost efectuate de acest grup.
La începutul acestei luni, Handala și-a asumat responsabilitatea pentru un atac asupra gigantului în tehnologie medicală Stryker, care a dus la ștergerea a zeci de mii de dispozitive ale angajaților.
Într-un raport 8-K depus la Comisia pentru Valori Mobiliare și Schimburi din SUA (SEC) luni, Stryker a declarat că încă se recuperează după atac. Săptămâna trecută, Departamentul de Justiție al SUA a acuzat Handala că este o acoperire pentru guvernul iranian, în special MOIS, și că ar fi fost responsabil pentru atacul asupra Stryker.
În același timp, FBI a închis și a confiscat două site-uri legate de Handala și alte două site-uri legate de un alt grup hacktivist iranian numit „Homeland Justice”. În recentul avertisment, FBI a declarat că cele două grupuri sunt legate și controlate de MOIS.
FBI nu a răspuns la solicitarea de a oferi mai multe informații. Telegram, de asemenea, nu a răspuns la solicitarea de comentarii.
Un diamant de calitate superioară, de 56 de carate, a fost găsit la zăcământul Vladimir Grib din districtul Mezensky din regiunea Arhanghelsk, potrivit TASS. Compania AGD Diamonds a anunțat pentru publicația rusă că este al doilea cel mai mare cristal descoperit în 2026 în regiune.
„Un diamant de calitate superioară, de 56 de carate, cu dimensiunile de 23,7 x 22,7 x 16,4 mm, a fost extras la Uzina de Minerit și Prelucrare Vladimir Grib. Acesta este al doilea diamant excepțional de mare (+50 de carate) extras în 2026 și al 53-lea diamant unic, excepțional de mare, extras la zăcământul Vladimir Grib de la începutul mineritului comercial”, a transmis compania.
Precedenta descoperire a avut loc pe 13 februarie. Zăcământul Vladimir Grib produce anual aproximativ 4 milioane de carate de diamante, iar în februarie 2026 s-a ajuns la un total istoric de 50 de milioane de carate.
Regiunea Arhanghelsk găzduiește singurele zăcăminte de diamante din Europa. Există două zăcăminte de diamante în regiune administrate de companii diferite.
Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a transmis echipei sale că nu trebuie să se lase pradă unui „fals sentiment de siguranță” că războiul din Iran va avea „un sfârșit rapid și prematur”.
„De când a început conflictul, am fost foarte clar cu echipa că nu trebuie să ne lăsăm pradă falsului confort de a crede că va exista neapărat un sfârșit rapid și timpuriu al acestuia. Trebuie să ne facem planuri pornind de la premisa că s-ar putea să nu fie așa”, a spus Starmer, potrivit Sky News.
Premierul britanic a subliniat că prioritatea imediată „trebuie să fie o rezolvare rapidă a conflictului și obținerea unui acord negociat care să impună condiții dure Iranului, în special în ceea ce privește armele nucleare”, relatează LBC.
De asemenea, el a respins sugestiile potrivit cărora Iranul ar putea lovi Marea Britanie cu rachete de lungă distanță, după ce a lovit Cipru săptămâna trecută.
„Efectuăm evaluări tot timpul pentru a ne menține în siguranță și nu există nicio evaluare conform căreia suntem vizați în acest fel”, a mai spus Starmer reporterilor.
Trump anunță că oprește atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran pentru cinci zile. Iranul neagă că ar fi avut loc discuții în acest sensComentariile lui Starmer vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat, luni, că în urma discuțiilor cu Iranul, a decis să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice din Teheran timp de cinci zile.
Pe de altă parte, potrivit mai multor publicații iraniene apropiate de stat, citând Ministerul Afacerilor Externe, oficialii de la Teheran susțin că nu există „niciun dialog” între cele două părți și că mesajele venite dinspre Casa Albă urmăresc mai degrabă să calmeze piețele energetice și să ofere timp pentru eventuale planuri militare.
Luni, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a negat orice formă de negocieri cu Statele Unite în vederea rezolvării conflictului din Orientul Mijlociu și a catalogat informațiile transmise ca fiind false, menite să influențeze piețele.
De asemenea, tot luni, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru agenția IRNA că „Iranul nu a purtat negocieri cu Statele Unite”, și a respins afirmațiile președintelui Donald Trump conform cărora Washingtonul și Teheranul au realizat progrese majore în discuții, potrivit CNN.
Întrebat dacă SUA s-au retras din amenințările la adresa infrastructurii critice a Iranului, Baghaei a precizat că în ultimele zile au fost primite mesaje prin intermediul „țărilor prietene”, prin care SUA au transmis solicitarea de a purta negocieri pentru a pune capăt războiului.
El a anunțat că Iranul a răspuns „în mod corespunzător”, respectând „pozițiile de principiu ale țării”.
Acesta a adăugat că răspunsurile Iranului au inclus avertismente cu referință la consecințele grave în cazul unui atac asupra infrastructurii critice.
El a afirmat că orice acțiune împotriva infrastructurii energetice va fi întâmpinată cu un răspuns „decisiv, imediat și eficient” din partea forțelor armate iraniene.
De asemenea, purtătorul de cuvânt a respins existența unor negocieri sau discuții cu SUA în ultimele 24 de zile de „război impus”.
Poziția Iranului privind Strâmtoarea Ormuz și condițiile pentru încheierea conflictului rămân, în continuare, neschimbate, relatează IRNA.
Cu toate acestea, președintele Donald Trump a declarat luni că Statele Unite au obținut „puncte majore de acord” cu Iranul în urma discuțiilor purtate duminică târziu cu doi trimiși americani de rang înalt.
Pe aeroportul din West Palm Beach, Florida, după un weekend petrecut la Mar-a-Lago, Trump a spus reporterilor că negocierile au produs progrese, dar nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor. „Vom vedea unde vor duce”, a afirmat el.
Mai mult, Bloomberg a relatat că Israelul intenționează să continue atacurile asupra Iranului, dar va evita deocamdată infrastructura energetică a țării.
Daron Russell a reușit să înscrie 25 de puncte în victoria strânsă a campioanei României, scor 93-90, pe terenul celor de la Bosna Sarajevo, duminică. A fost prima victorie a clujenilor în Top 8.
În respectiva partidă, Russell a jucat 29 de minute, a încheiat cu procentaj de 53% și a adăugat 6 pase decisive și o intercepție.
Fundașul clujenilor are o medie de aproape 16 puncte pe meci, în 16 partide jucate în Liga Adriatică.
În aceeași rundă, Joel Bolomboy de la Steaua Roșie Belgrad s-a remarcat la capitolul recuperări, adunând 10 recuperări împotriva lui Partizan Belgrad.
Codi Miller-McIntyre, tot de la Steaua Roșie Belgrad, a fost lider la assist-uri, cu 10 pase decisive.
La capitolul interceptări, Umoja Gibson de la Cedevita Olimpija a condus clasamentul, reușind 6 astfel de procedee în confruntarea cu Igokea m:tel.daron ru
Olanda va integra capacități de operare cu drone și de apărare împotriva acestora în toate unitățile militare. Anunțul a fost făcut de comandantul suprem al armatei olandeze, Onno Eichelsheim, potrivit TVP World.
În acest sens, forțele armate din Olanda vor începe și recrutarea, din luna aprilie, pentru 1.000 – 1.200 de militari, pentru a completa efectivele unităților de drone nou-înființate. Acestea vor fi integrate, ulterior, în cadrul armatei, a mai spus oficialul militar.
„Atât desfășurarea dronelor, cât și apărarea împotriva acestora joacă un rol mult mai important. Este o interacțiune diferită. Trebuie să modernizăm și să adaptăm continuu sistemele”, a spus comandantul Onno Eichelsheim, în cadrul emisiunii televizate WNL Op Zondag, potrivit NL Times.
Eichelsheim a subliniat faptul că acest pas joacă acum un rol semnificativ mai important în războiul modern și că măsura vine în urma situațiilor din Ucraina și Orientul Mijlociu, unde dronele au devenit esențiale pentru toate aspectele războiului.
În aceste condiții, Olanda va fi prima țară din NATO care va pune în aplicare o astfel de abordare cuprinzătoare. Măsura are loc în contextul în care aliații NATO au decis, la summitul de la Haga din iunie 2025, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB.
Plafonarea marjelor pentru scăderea prețului final la carburanți, măsură prefațată luni de Guvern, este intervenția „inteligentă” a statului care lovește selectiv, consideră specialistul în energie Dumitru Chisăliță, într- analiză transmisă luni jurnaliștilor.
Contactat de Mediafax pentru a clarifica eventualul impact asupra importurilor, respectiv asupra disponibilității carburanților în perspectivă, președintele AEI spune că penuria ar putea să se instaleze, dar nu în acest moment.
„Deci există un astfel de risc (să apară penuria – n.r.), dar nu cred că este specific momentului de astăzi. Cred că undeva într-un interval, poate de o lună sau maxim două, da, atunci va fi foarte probabil. De ce? Pentru că dacă lucrurile vor rămâne așa cum sunt astăzi, adică dacă blocajele acestea vor exista în continuare, într-adevăr, vor fi țări și consumatori dispuși să ofere tot mai mult, deci chiar mai mult decât rezultă dintr-un calcul contabil. Apărând acest lucru, într-adevăr, companiile se vor reorienta. Adică eu mă aștept ca, dacă lucrurile vor continua așa în circa maxim două luni, sau înceapă să apară penuria, apărând penuria, cererea va fi mare, oferta mică, iar la momentul acela, da, orice intervenție de genul acesta în piață determină reorientarea, rerutarea a cantităților de țiței și sau motorină. Dar nu există astăzi riscul acesta, din punctul meu de vedere”, a explicat Dumitru Chisăliță, pentru Mediafax.
Cu cât va scădea prețul și pentru cât timpPreședintele AEI consideră că măsurile anunțate de Executiv sunt inechitabile, spre deosebire de cele luate, de exemplu acum patru ani, când, pe fondul creșterilor-record ale prețurilor la pompă – după declanșarea războiului din Ucraina, statul român a acordat șoferilor o reducere de 50 de bani la fiecare litru de carburant, din care jumătate era suportată de stat și cealaltă de operatorul economic, pentru șase luni, din 1 iulie în 31 decembrie 2022.
„Mai apare o problemă legată, dacă vrei, hai să spunem, de gentleman. Adică măsurile acestea sunt măsuri care sunt exclusiv făcute de alții. Adică eu, stat, vin, dau niște măsuri, dar măsurile trebuie să le fac alții. Eu nu fac nimic, eu nu dau nimic de la mine, eu iau tot banii ăia pe care îi luam și înainte. Adică este o abordare total inechitabilă. Or asta va aduce o sfidare și mai mare la nivelul companiilor, pentru că dacă îți aduci aminte, în 2022 a fost o chestie echitabilă. Eu dau 25 de bani, tu dai 25 de bani, adică da, fac un efort și tu faci un efort. Dar când eu vin și zic: «Fii atent, doar tu să faci un efort», în condițiile în care da, s-ar putea ca slovenul să zică: «La mine nasol, ia haideți voi la mine cu produse» sau ungurul sau, nu știu, cei din Bahamas sau de unde or fi, da, deci la un moment dat se vor reruta. Nu-i mâine pericolul ăsta. Undeva în 30-60 de zile văd un pericol real pe treaba asta, dar inclusiv din această perspectivă a abordării neechitabile a subiectului. Doar tu să faci efort. Nu este deloc în regulă mesajul acesta”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Dată fiind lipsa unor informații concrete din partea autorităților, specialistul crede că cel mai probabil reducerea va fi operată printr-o modificare de acciză, dar un proiect va fi anunțat de Executiv.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, marja comercială în momentul de față la motorină este de circa 9%, ponderea costului aditivării motorinei este de 2-3%, reducerea la jumătate a acestora ar însemna o reducere a prețului de 5%, adicp un preț mediu la motorina standard de 9,41 lei/litru cu TVA inclus, nu de 9,91 lei/l.
„Dacă apare ordonanța, o să vedem o scădere a prețului. Din calcule mele, grosier, așa a fost cam 50 de bani, dar pe trendul de creștere a prețului săptămâna viitoare sau mă rog, prima săptămână din aprilie vom avea tot prețul de astăzi. Adică zic că va fi o burtă așa, după care lucrurile vor reveni tot la nivelul prețurilor de azi”, a explicat președintele AEI.
Provocări pentru aducerea în țară a stocurilor strategicePentru acoperirea necesarului de consum, România are stocuri de urgență care ajung, ca urmare a verificărilor detaliate joia trecută, la peste 2 milioane tone echivalent petrol (tep). Acestea sunt gestionate de Ministerul Energiei în calitate de Autoritate Competentă pentru constituirea și menținerea rezervelor minime de țiței și de produse petroliere pentru situații de urgență în piața petrolieră.
Potrivit Ministerului Energiei, gradul de realizare actualizat al stocurilor de urgență este de peste 102%, aproximativ jumătate din stocuri fiind în țară și restul în state de pe teritoriul Uniunii Eurropene.
„Titularii obligației de stocare au obligația să asigure, în mod continuu, disponibilitatea și accesibilitatea din punct de vedere fizic a stocurilor pentru care au obligația de stocare, pe întreaga perioadă de valabilitate a obligației de menținere a acestora. Stocurile de urgenţă menţinute pe teritoriul României pot asigura consumul intern pentru aproximativ 45 de zile, iar stocurile menţinute în extern, prin delegare, o perioadă de timp similară, totalul fiind de 90 de zile”, explica Ministerul Energiei.
Și asta pentru că, potrivit art. 11 in Legea nr. 85/2018, fiecare titular al obligaţiei de stocare va îndeplini obligaţia de stocare prin constituirea şi menţinerea, pe teritoriul României, în mod direct sau prin delegare, a cel puţin 50% din stocurile minime pentru care are obligaţia de stocare.
Conform legii, în cazul declarării unei situații de urgență, stocurile minime obligatorii trebuie refăcute. Mai exact, articolul 15 din Legea nr. 85/2018 privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere arată că titularii obligaţiei de stocare trebuie să asigure reconstruirea stocurilor minime pentru care au obligaţia de stocare în termen de 30 de zile de la data diminuării sau lichidării; în cazurile în care diminuarea sau lichidarea intervine ca urmare a declarării unei situaţii de urgenţă deosebită, a unei situaţii de criză locală sau a unei disfuncţionalităţi majore în aprovizionare, reconstituirea stocurilor se face în termen de 60 de zile de la încetarea situaţiei de urgenţă deosebită, a situaţiei de criză locală sau a disfuncţionalităţii majore în aprovizionare.
„Problema aici în felul următor: majoritatea stocurilor sunt niște tichete, sunt niște hârtii. Depinde ce scrie mai departe în acel ticketing. Adică în cât timp se transformă hârtia în cantitate. Este un aspect. Al doilea aspect ține de existența unor măsuri similare de limitare a exporturilor de motorină, benzină din alte țări. Pentru că dacă guvernul ia hotărârea respectivă de a nu da drumul, nu ajung niciodată”, explică Dumitru Chisăliță.
În acest context, specialistul a detaliat costurile, imediate și pe termen lung, ale delegării stocurilor în afara țării.
„Problema mare este de ce s-a ajuns aici. E marea întrebare. De ce o țară care are infrastructură trebuie să plătească altora să țină ceea ce de urgență ar trebui să țină în țară, are în țară unde să țină și, mai mult, ar fi făcut și ceea ce se laudă e toți politicienii, dezvoltarea economică, nu?, că asta înseamnă de fapt contribuția la dezvoltarea economică. Asta e marea întrebare: noi ne batem cu pumnul în piept cum ne vom dezvolta noi economic și mergem și dăm bani la alții să ne țină motorina de urgență care ar trebui să fie la tine în țară și îi lași pe cei de la tine în țară fără adaugi comercial. Deci e o mare întrebare”, a detaliat președintele AEI.
Astfel, sunt implicate mai multe costuri, pe lângă cele cu transportul în țară.
„Până la transport, e logistica, pentru că ție îți trebuie logistică, îți trebuie punct de încărcare, îți trebuie depozitare, îți trebuie trenul să transport, îți trebuie punct de descărcare, îți trebuie perioadă de rafinare. Tu, de exemplu, dacă aduci astăzi în țară țițeiul, tu trebuie să-l mai ții 20 de zile până pornești rafinării. Adică n-ai făcut nimic pe partea asta logistică. Deci una este abordarea la modul general, alta e abordarea de la oră la oră și de la zi la zi, deci diferența este foarte mare de dinamică. Cum se spune în energie, este balanță și bilanț. Balanța e lunară, e anuală, bilanțul este la nivel de oră. Pe mine bilanțul mă interesează, nu balanța. Pot să stau foarte bine la nivel de an, dar în ora asta să nu am”, a conchis Dumitru Chisălită pentru Mediafax.
Pe cine ajută plafonareaRevenind la măsurile prefațate de Guvern, conform analizei trimise de președintele AEI, plafonarea marjelor este prezentată drept mai echilibrată.
„Nu mai controlezi direct prețul final și nici nu renunți la venituri fiscale. În schimb, limitezi cât pot câștiga companiile pe lanțul de distribuție. La nivel de discurs, este măsura perfectă, statul nu „intervine brutal”, ci doar „corectează excesele”. În realitate, însă, nu corectează piața — ci o rearanjează în favoarea celor mai puternici”, consideră Dumitru Chisăliță:
Potrivit acestuia, argumentul pro este o aparentă echitate și control al „profiturilor excesive”.
„Susținătorii plafonării marjelor vin cu un argument intuitiv și popular: de ce ar trebui ca, într-o criză, companiile să își crească profiturile pe spatele consumatorilor?
Măsura are câteva avantaje reale:
În plus, este ușor de vândut politic: nu lovești în piață, lovești în „lăcomie”.
Argumentul contra este iluzia că marjele pot fi „înghețate” fără consecințe
Problema este că marja nu este un simplu adaos arbitrar. Ea acoperă costuri logistice, riscuri, variații de aprovizionare, investiții.
Când plafonezi marjele, nu elimini aceste realități — le comprimi artificial.
Iar reacția pieței nu întârzie.
Companiile mari, integrate și cu putere de piață, au multiple modalități de a compensa:
Pe scurt se respectă regula pe hârtie și o ocolesc în practică.
În schimb, companiile mici nu au aceste opțiuni:
Rezultatul? Plafonarea marjelor devine un mecanism de selecție: întărește jucătorii mari și elimină concurența mică.
Exemplu tipic de distorsiune
Imaginați-vă două companii:
Când marja este plafonată:
Una se adaptează. Cealaltă dispare.
Consecința pe termen lung: mai puțină concurență, prețuri mai mari pe termene lung
Paradoxul este că o măsură introdusă pentru „a proteja consumatorul” poate duce exact la opusul:
Iar când intervenția dispare, piața este mai puțin competitivă decât înainte.
Și atunci prețurile cresc — dar fără să mai poți da vina pe «criză»”, arată Dumitru Chisăliță.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a încercat să calmeze temerile legate de o posibilă amenințare din partea Iranului, după apariția unor informații despre tensiunile militare care cresc, scrie Reuters.
Acesta a explicat că autoritățile britanice verifică în mod constant situația de securitate și nu au ajuns la concluzia că Regatul Unit ar fi o eventuală țintă.
„Efectuăm evaluări tot timpul pentru a ne menține în siguranță și nu există nicio evaluare conform căreia suntem vizați în acest fel”, a declarat Keir Starmer reporterilor, luni.
Întrebarea a apărut după ce, în weekend, au circulat informații potrivit cărora Iranul ar fi lansat două rachete balistice către baza militară Diego Garcia, folosită de SUA și Marea Britanie, în Oceanul Indian.
Situația a ridicat câteva semne de întrebare despre posibilele riscuri pentru britanici.
Keir Starmer a făcut precizarea că, în acest moment, nu există motive de alarmă pentru populația britanică, chiar dacă situația internațională rămâne tensionată.
El a vorbit și despre Strâmtoarea Ormuz, un punct important pentru transportul de petrol la nivel global. Premierul a spus că orice decizie legată de redeschiderea acestei rute trebuie analizată cu grijă și trebuie să existe un plan structurat.
Decizia vine după ce Trump lansase, sâmbătă, un ultimatum de 48 de ore pentru Iran, amenințând cu atacuri militare dacă Teheranul nu permite reluarea traficului naval prin Strâmtoarea Ormuz. În paralel, autoritățile iraniene au avertizat că ar putea viza infrastructura electrică din Israel și statele din Golf, scrie Axios.
Criza Strâmtorii Ormuz a devenit un obstacol central în eforturile administrației Trump de a pune capăt războiului, iar schimbul de amenințări a amplificat volatilitatea pe piețele energetice globale.
Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Donald Trump a afirmat că, în urma unor „conversații foarte bune și productive” cu Iranul, a decis amânarea oricăror lovituri militare timp de cinci zile.
Potrivit acestuia, discuțiile sunt „detaliate, constructive” și vor continua pe parcursul săptămânii. Trump a precizat că a instruit Departamentul Apărării să suspende atacurile asupra centralelor electrice și infrastructurii energetice iraniene, condiționând decizia de succesul negocierilor.
Reacția IranuluiMinisterul de Externe de la Teheran a negat existența unor negocieri directe cu Washingtonul, susținând că doar anumite state din regiune încearcă să medieze tensiunile.
Oficialii iranieni au declarat că decizia lui Trump ar fi fost motivată de teama unor noi creșteri ale prețului energiei și de necesitatea de a câștiga timp pentru planuri militare ulterioare.
Culisele negocierilorSurse americane au indicat că Turcia, Egipt și Pakistan acționează ca intermediari între SUA și Iran. Miniștrii de externe ai celor trei state au purtat discuții separate cu emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi.
Potrivit unor surse apropiate negocierilor, medierea este în desfășurare și vizează nu doar redeschiderea Strâmtorii Ormuz, ci și rezolvarea tuturor problemelor restante pentru a preveni o escaladare militară majoră.
Mai multe state transmit mesaje între SUA și Iran, potrivit unor surseMai multe state au transmis mesaje între Statele Unite și Iran în ultimele câteva zile, în încercarea de a detensiona tensiunile tot mai mari legate de siturile energetice și centralele electrice, au declarat persoane familiarizate cu discuțiile, conform CNN.
Turcia și Egiptul au transmis ambele mesaje în cadrul acestui efort, au spus aceleași surse.
Emisarul pentru politică externă al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a primit între timp mesaje de la mai mulți oficiali din regiune care avertizează că amenințarea lui Trump de a viza centralele electrice iraniene ar provoca represalii masive, inclusiv împotriva aliaților americani din Golf.
În pofida intensității comunicărilor, nu era clar cât de avansate sunt discuțiile dintre părți privind modalitățile de a ajunge la o „rezolvare completă și totală” a războiului, așa cum a formulat Trump într-o postare pe Truth Social de luni.
Cele 10 proiecte vizează reformarea statului și redresarea economică, în contextul lipsei de direcție și al deciziilor haotice ale Guvernului PSD-PNL-USR-UDMR, care continuă să pună presiune pe români și pe mediul economic.
România traversează un moment dificil, în care cetățenii așteaptă soluții concrete, nu improvizații și calcule politice. În acest context, AUR a prezentat un set de măsuri clare, transformate în inițiative legislative, care pot fi aplicate imediat pentru corectarea dezechilibrelor actuale.
Lista celor zece proiecte prioritare„Am întocmit o listă de zece proiecte prioritare. Le propunem ca soluții pentru ieșirea din situația actuală. Le-am transformat în proiecte de lege. Le vom vota indiferent cine le inițiază.
1. Parlament bicameral cu 300 de parlamentari;
2. Alegeri locale în două tururi de scrutin pentru primari;
3. Scutirea de impozit pe proprietate pentru locuința de domiciliu, în limita a 150 de metri pătrați;
4. Reforma administrativă. Propunem o nouă arhitectură instituțională. Reducem, comasăm sau desființăm instituții ale administrației centrale. Eficientizăm administrația locală.
5. Revenirea cotelor TVA la 19%, cota standard, și 9%, cota redusă;
6. Eliminarea limitării plăților în numerar. Nu vrem să existe limite pentru plățile în numerar;
7. Renunțarea la îngrădirea drepturilor de proprietate privind sumele din pensiile administrate privat;
8. Interzicerea deductibilității fiscale pentru operațiunile asimilate optimizărilor fiscale. Ne referim la contracte de consultanță, management și transfer de proprietate intelectuală pentru companii multinaționale sau entități afiliate. Introducem și plafonarea cheltuielilor deductibile cu dobânzile la credite intragrup;
9. Oprirea procesului de decarbonizare până la atingerea suficienței energetice;
10. Renunțarea la orice formă de cenzură. Desființăm Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și transferăm atribuțiile către instanțele de judecată.”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Prin aceste propuneri, AUR arată că există soluții concrete pentru reformarea statului și relansarea economiei, în timp ce coaliția PSD-PNL-USR-UDMR continuă să blocheze orice inițiativă reală de schimbare.
Potrivit Poliției de Frontieră, bărbatul a fost prezentat luni judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Arad cu propunerea de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, după ce procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Arad au dispus reținerea italianului, în vârstă de 32 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic internațional și trafic intern de droguri de risc.
Măsura a fost luată după ce, în această dimineață, italianul a fost prins în flagrant de către polițiștii de frontieră, la intrarea în țară, în timp ce deținea, ca pasager într-o cursă de transport internațional pe ruta Spania – România, cantitatea de aproximativ 31 kilograme canabis.
Drogul de risc destinat comercializării, porționat în 31 de pungi, a fost găsit în cele două trolere ale inculpatului.
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Arad a dispus, tot luni, arestarea preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile.
Actele de urmărire penală au fost realizate împreună cu polițiști din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Arad.
Comisia Europeană dorește ca Budapesta să fie cu un set de clarificări în privința acuzațiilor potrivit cărora ministrul ungar de externe ar fi împărtășit Moscovei informații provenite din discuții confidențiale cu alte state membre ale UE.
Potrivit POLITICO, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru afaceri externe, Anitta Hipper, a calificat aceste informații drept „extrem de îngrijorătoare”, deoarece încrederea dintre statele membre și instituțiile blocului este fundamentală pentru funcționarea UE.
Comisia așteaptă „clarificări” din partea guvernului maghiar, a mai spus aceasta, potrivit sursei citate.
Momentan, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a comentat încă aceste afirmații.Un reprezentant al Comisiei a precizat, la solicitarea POLITICO, faptul că von der Leyen se află în Australia. „Nu sunt sigură că a văzut deja aceste informații”, a spus purtătoarea de cuvânt adjunctă a Comisiei, potrivit sursei citate.
Informația vine în contextul în care un articol publicat de The Washington Post dezvăluia că Budapesta a păstrat legătura cu Moscova pe tot parcursul războiului din Ucraina, dar și că ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a folosit chiar și pauzele din timpul întâlnirilor cu alte țări din UE pentru a-și informa omologul rus, Serghei Lavrov.
Drept urmare, Ungaria este exclusă din discuțiile confidențiale ale UE, iar cinci diplomați europeni au confirmat pentru POLITICO faptul că temerile privind scurgerile de informații către Kremlin există de ani de zile.
Darius Andrei Tănăsoiu are 14 ani și este pacient al Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu. El a susținut Olimpiada Națională de Informatică de pe patul de spital, oferind o lecție de curaj, perseverență și pasiune pentru cunoaștere.
Elev olimpic la informatică, el a demonstrat că adevărata performanță nu înseamnă doar inteligență, ci și o voință extraordinară.
Darius, elev al Colegiului Național „Spiru Haret”, s-a calificat la Olimpiada Națională de Informatică și trebuia ca duminică, 22 martie 2026, să plece spre Baia Mare, unde a avut loc etapa națională.
În cursul dimineții de sâmbătă, 21 martie 2026, Darius a fost supus de urgență unei intervenții chirurgicale și nu a mai putut pleca. De sâmbătă, Darius se află internat în Secția Chirurgie Generală I.
Pentru mulți alți elevi, intervenția chirurgicală ar fi însemnat că participarea la olimpiadă devenea imposibilă; pentru Darius, a fost doar o încercare în plus.
Cu sprijinul profesorilor săi, al Inspectoratului Școlar Județean Gorj, dar și al reprezentanților unității medicale, Darius, cu aceeași determinare care l-a făcut olimpic, a susținut proba națională chiar din salonul unde este internat.
Leonid Radvinsky a cumpărat Fenix International (OnlyFans) în 2018, la doi ani după ce platforma fusese creată de duo-ul britanic Guy și Tim Stokely. A devenit acționar majoritar și director al companiei, funcție pe care a deținut-o până la moartea sa.
Sub conducerea sa, OnlyFans a evoluat dintr-o platformă de nișă într-un fenomen cultural global, deși controversat. Popularitatea a explodat în perioada pandemiei de COVID-19. Măsurile de izolare au împins creatorii și consumatorii online, transformând platforma de abonamente într-o sursă principală de venit pentru milioane de utilizatori.
Dividende record și o posibilă vânzareÎn 2025, OnlyFans a distribuit dividende record de 701 milioane de dolari, potrivit Financial Times. Compania lua în considerare vânzarea unei participații majoritare către firma de investiții Architect Capital, într-o tranzacție care evalua platforma la aproximativ 5,5 miliarde de dolari, inclusiv datorii.
De la Odessa la Chicago, de la economie la tehnologieRadvinsky s-a născut în Odessa, orașul portuar ucrainean. Familia sa s-a mutat la Chicago când era copil. A studiat economia la Universitatea Northwestern și a absolvit în 2002.
Înainte de OnlyFans, deținea o afacere în sectorul camerelor web pentru adulți. A fondat și Leo, un fond de capital de risc axat pe investiții în companii tehnologice, lansat în 2009.
Familia sa a cerut respectarea intimității și nu a oferit detalii despre ceremonia de înmormântare.
„Dacă ne uităm la ultimii ani, aș spune că este derbiul clasic din rugby”, a spus internaționalul Vlad Neculau, într-un interviu acordat pentru clubul timișorean.
Supercupa României este programată sâmbătă, de la ora 11:00, la Cluj-Napoca, pe terenul „Iuliu Hațieganu”.
SCM USV Timișoara, deținătoarea Cupei României și câștigătoarea ediției precedente a Supercupei, va juca împotriva campioanei naționale CSM Știința Baia Mare. Cele două echipe s-au confruntat în finala ambelor competiții în sezonul trecut.
„Timișoara are performanțe mari în rugby și trebuie să rămânem la același standard. Mergem acolo să câștigăm și dorința noastră este să aducem a doua Supercupă la Timișoara”, a mai declarat Vlad Neculau.
Despre adversara din Supercupă, căpitanul Timișoarei a spus: „Este o echipă puternică, are un joc foarte fizic și de asemenea și lor le place să domine cu partea de înaintare. Dar suntem acolo și ne vom lupta”.
Vlad Neculau a vorbit și despre experiența la echipa națională, cu care a încheiat pe locul 4, în urmă cu o săptămână, la Campionatul European.
„Cred că suntem una dintre puținele echipe care au reușit să marcheze 30 de puncte acasă cu Georgia. În Spania am jucat bine în 14 oameni. Cu mai multă șansă, am fi putut câștiga, dar așa este în rugby. Cred că lupta băieților este ceea ce contează”, a spus el.
Anunțul a fost făcut de Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Programul de Reziliență și Organizare pentru Tratamentul Eficient al Leziunilor Generate de Arsuri și al altor Situații Critice – PROTEGO – pornește de la o realitate pe care specialiștii o cunosc bine. Modul în care este gestionat tratamentul marilor arși diferă încă de la spital la spital.
Când vine vorba de pacienți critici, diferențele de organizare și de protocoale pot face diferența dintre viață și moarte. PROTEGO a fost construit pentru a reduce aceste decalaje și a crea un mod comun de lucru între centrele care tratează aceste cazuri.
Patru centre medicale, un singur standardProiectul este coordonat de Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara. Reunește instituții medicale și universitare din patru orașe: Timișoara, București, Târgu Mureș și Iași.
PROTEGO aduce în același cadru trei elemente esențiale: formare pentru echipele medicale, protocoale aplicate unitar și o organizare mai clară a intervențiilor. Durata de implementare este de 35 de luni.
22,8 milioane de lei, aproape integral din fonduri europeneInvestiția depășește 22,8 milioane de lei. Finanțarea vine aproape integral din fonduri europene, prin Programul Sănătate. Proiectul este coordonat instituțional de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și de Ministerul Sănătății.
Banca Mondială a fost partener în dezvoltarea infrastructurii dedicate pacienților cu arsuri severe, potrivit declarațiilor oficiale de la lansare.
Bugetul pentru arsuri crește cu 75% în 2026PROTEGO vine în paralel cu extinderea capacității de răspuns a sistemului. Bugetul programului pentru arsuri crește cu 75% în 2026 față de anul anterior. Finanțarea pentru transferul pacienților în străinătate va fi extinsă.
Centrele dedicate marilor arși de la Timișoara și Târgu Mureș sunt în curs de dezvoltare. Obiectivul declarat: un standard real de îngrijire, aplicat unitar în fiecare centru care tratează astfel de cazuri.
Poliția tratează incidentul de vineri drept un atac deliberat, după ce mai multe instituții media din Cehia au primit e-mailuri de la un grup care protesta față de producția de arme pentru Israel și care și-a revendicat incendiul, relatează Reuters.
Incendiul, care a avut loc vineri, a avariat facilități de producție și produse depozitate la fața locului, situat la 120 km est de Praga, însă nu a afectat livrarea planificată a 40 de drone de atac către Ucraina, a precizat LPP.
„Deși un grup anti-Israel și-a asumat responsabilitatea pentru atac, noi, împreună cu poliția, analizăm și alte posibile motive, inclusiv o potențială legătură cu Rusia”, a transmis LPP într-un comunicat luni, reiterând informații relatate anterior de publicația cehă Odkryto.
LPP a precizat că nu produce echipamente pentru Israel și nu are cooperare cu compania israeliană de apărare Elbit Systems, după ce planurile de colaborare anunțate în 2023 nu s-au concretizat.
Cotidianul ceh Mlada Fronta Dnes a citat surse care susțin că, potrivit informațiilor preliminare, producția de drone a LPP pentru Ucraina ar fi fost adevărata țintă a atacului, mascat ca o acțiune anti-Israel.
Poliția a declarat că analizează mai multe posibile motive, dar a refuzat să comenteze pe tema unei eventuale legături cu Rusia.
Rusia, care a invadat Ucraina în 2022, a negat în mod repetat acuzațiile anterioare privind atacuri hibride în țări ale UE, calificându-le drept nefondate.
Întrebat dacă ar demisiona din funcția de președinte al Camerei Deputaților în eventualitatea în care PSD ar ieși din acordul de guvernare, Sorin Grindeanu a afirmat că toate funcțiile din coaliție au fost stabilite printr-un protocol între partidele participante, susținând că retragerea din acord ar duce la o renegociere a funcțiilor.
„Orice protocol care are la bază alianțe între patru partide politice a însemnat funcție de prim-ministru și toate celelalte. În cadrul coaliției pentru funcția de președinte la Senat, președinte la Cameră, toate aceste lucruri au fost urmarea unui protocol. Evident că atunci acest protocol duce la renegociere”, a spus Grindeanu.
Liderul social-democrat a precizat că își va da demisia în cazul retragerii formațiunii de la guvernare.
„Evident că în momentul în care tu ai fost ales într-un anumit mod, trebuie să faci un pas în spate, ceea ce mă include și pe mine și pe toți ceilalți”, spune președintele PSD.
Tot luni, Grindeanu a anunțat calendarul consultărilor interne privind viitorul politic al formațiunii. Liderul social-democrat a anunțat că de la finalul acestei săptămâni vor începe și întâlnirile regionale la nivelul partidului. Acestea ar urma să se încheie până în 5 aprilie și pe 20 aprilie vor avea loc consultările.
Președintele PSD a spus în repetate rânduri că formațiune pe care o conduce are în vizor toate variantele, de la continuarea coaliției, până la trecerea în opoziție.
Liderul PSD a explicat că partidul va demara o consultare internă în care vor vota aproximativ 5.000 de membri, proces care va începe cu o autoevaluare și va continua cu analiza întregii activități guvernamentale.
„Știți ce îmi doresc eu cel mai mult? Îmi doresc cel mai mult o clarificare a situației. Și asta mă aștept să se întâmple după consultarea noastră internă. Că se va dori să se continue în această formă? Foarte bine. Atunci ne asumăm și toată lumea merge înainte”, a declarat Sorin Grindeanu.
Toate variantele sunt luate în calculGrindeanu a precizat că PSD nu exclude niciun scenariu politic, de la menținerea actualei coaliții până la trecerea în opoziție sau chiar alte variante, inclusiv alegeri anticipate, deși acestea sunt puțin probabile.
„Orice schimbare a protocolului de guvernare poate să însemne pentru PSD rămânerea într-o configurație de acest tip, trecerea în opoziție sau chiar alte variante. Deși șansele în România să se întâmple alegeri anticipate sunt mici, poate să fie și această variantă”, a răspuns acesta.
Întrebat despre posibile schimbări în relația cu Partidul Național Liberal sau despre formula guvernamentală, liderul social-democrat a subliniat că fiecare partid are dreptul să își stabilească propriile decizii.
„Nu pot să decid eu pentru PNL. E dreptul lor să-și ia deciziile politice, așa cum și PSD are dreptul să-și facă această consultare internă despre cum arată guvernarea după 10 luni.”
Decizia finală depinde de votul internGrindeanu a insistat că nicio decizie politică nu a fost luată în acest moment, iar direcția PSD va fi stabilită exclusiv în funcție de rezultatul consultării interne.
„Toată această perioadă de consultare trebuie să fie, în primul rând, despre modul în care s-a guvernat în aceste 10 luni, cu bune și cu rele, și despre ceea ce avem noi de făcut mai departe. N-am de unde să știu ce și cum vor vota colegii mei. Dacă va fi împărțit acest vot și așa mai departe. V-am spus că vom avea o ședință premergătoare care va stabili întrebarea sau întrebările pe care le vom avea în acest referendum intern, dacă pot să-l numesc așa.”, a conchis liderul PSD.
