Are 90 de ani și e studentă a Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, relatează radiorenașterea.ro.
Doamna Amalia e cea mai în vârstă studentă din Cluj, dar actele oficiale arată că recordul ei se întinde, de fapt, pe toată România.
Amalia-Susanu Tușa l-a întrecut, astfel, pe cel considerat multă vreme cel mai în vârstă student din România, Aurel Voicu, cel care, în 2024, la 89 de ani, absolvea un program de master la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia.
„Eu tot timpul mă rog”Amalia a schimbat din nou prefixul sâmbătă, când a și fost sărbătorită de comunitatea academică a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca – un eveniment care a adus împreună profesori, colegi și personal administrativ deopotrivă.
Spre sfârșitul serbării, Amalia s-a retras în paraclisul facultății pentru a-I mulțumi lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra sa.
„Eu tot timpul mă rog. Psalmii îmi plac foarte mult. Psalmul 50 îl știu pe de rost, pe ceilalți îi citesc. Știu și multe rugăciuni, chiar și pentru preoți, când spun Doamne, să ne ferești de rău pe noi și pe preoții noștri”, a spus Amalia pentru publicația citată.
Cu tată condamnat politic, facultatea a devenit imposibilăDoamna Amalia are o viață care, în sine, a fost o mărturisire de credință și de perseverență.
Într-adevăr, a vrut să continue studiile după ce a terminat liceul cu 10, însă faptul că tatăl său fusese condamnat politic a împiedicat-o să-și urmeze visul.
Performanța în sine de a fi absolvit cu 10 liceul era ceva ce ar fi anunțat o carieră academică strălucită, însă, stigmatizată de trecutul tatălui, doamna Amalia nu a avut altceva de făcut decât să se mărite și să se dedice unei cariere profesionale mai joase decât și-ar fi dorit și decât ar fi putut ea.
A activat profesional în sectorul TESA, unde s-a implicat în viața instituției, a cărei șefă de sindicat a fost vreme de mai mulți ani.
„Sunt un om fericit”Doamna Amalia s-a dedicat și familiei, și carierei sale vreme de decenii, însă, undeva, în sufletul ei, mai rămăsese ceva nebifat: cariera universitară. În 2023, la 87 de ani, s-a înscris la Facultatea de teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, specializarea Teologie Didactică.
Doamna Amalia se află în ultimul an de facultate și-și pregătește lucrarea de licență la disciplina Studiul Vechiului Testament, sub coordonarea pr. Lect. Univ. dr. Stelian Pașca-Tușa.
„Mă consider o persoană credincioasă… Îmi place să învăț; toată viața am învățat și sunt dornică de lucruri noi. Îmi place la facultate, mai ales că am colegi tineri. Eu pe tineri îi iubesc!”, mărturisește ea.
„Cu toate suferințele și încercările vieții, sunt un om fericit. Niciodată nu sunt singură. Dumnezeu este lângă mine”.
Doamna Amalia a traversat epoci diferite fundamental: o copilărie afectată de represiuni comuniste, o maturitate într-un sistem fix și revenirea la studiu într-un sistem deschis.
„Orice primim, rău sau bine, să acceptăm, pentru că toate au un rost în viață… Încercările îl apropie pe om de Dumnezeu.”
Ea își amintește cu emoție de educația primită în familie:
„Am fost crescuți în bună-cuviință și respect și am fost învățați să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru toate.”
Dincolo de orice, doamna Amalia, cea mai grozavă studentă din România, e confirmarea că depinde doar de fiecare dintre noi să ne îndeplinim visele.
Pe care să zicem că le poți amâna, dar nu poți să treci peste ele cu buldozerul.
Proiectul completează Legea nr. 448/2006 prin introducerea unui nou articol (art. 43^1) care stabilește că, începând cu drepturile aferente lunii următoare intrării în vigoare, indemnizațiile prevăzute la art. 42 alin. (2) și (4) pot fi executate silit pentru plata impozitelor și taxelor locale restante, prin derogare de la unele prevederi din Codul de procedură civilă.
Reținerea sumelor ar urma să fie făcută de primării, la solicitarea organelor fiscale locale. Conform proiectului, organele fiscale locale vor emite până la 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie ale fiecărui an titluri executorii pentru obligațiile restante și accesorii, iar pe baza acestora primăriile vor reține lunar, succesiv, sumele datorate până la stingerea debitului și le vor vira în 10 zile lucrătoare în conturile de venituri ale unităților administrativ-teritoriale deschise la Trezoreria Statului. Reținerile se fac în limitele stabilite de Codul de procedură civilă (art. 729 alin. 1–6), potrivit proiectului.
Documentul mai prevede că executarea silită încetează dacă titularul obține un certificat de atestare fiscală locală care atestă stingerea obligațiilor din titlurile executorii, iar plata integrală a indemnizației se reia din luna următoare constatării stingerii obligațiilor. Reținerea încetează și în luna următoare decesului titularului, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege.
Venitul minim de incluziune: rețineri făcute de agențiile teritorialeProiectul introduce un articol nou (art. 80^1) în Legea nr. 196/2016, potrivit căruia, de la 1 a lunii următoare intrării în vigoare, sumele acordate ca venit minim de incluziune pot fi executate silit pentru plata impozitelor și taxelor locale.
În acest caz, reținerea sumelor ar urma să fie realizată de agențiile teritoriale, la solicitarea organelor fiscale locale, care vor transmite până la 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie titlurile executorii pentru restanțe și accesorii. Agențiile teritoriale vor reține lunar sumele datorate și le vor vira în termen de 10 zile lucrătoare către conturile de venituri ale UAT-urilor deschise la Trezoreria Statului. Proiectul precizează că reținerile se aplică asupra sumei rămase după oprirea contribuției de asigurări sociale de sănătate și, după caz, a altor diminuări prevăzute de lege, în limitele art. 729 alin. (1)–(6) din Codul de procedură civilă.
Totodată, dacă beneficiarii VMI obțin certificat de atestare fiscală locală care confirmă stingerea obligațiilor, organele fiscale locale trebuie să comunice agențiilor teritoriale încetarea executării silite, potrivit proiectului.
Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina.
Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei.
Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin.
Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică.
De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul.
Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar.
Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale.
În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră.
Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate.
Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie.
La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova.
În ceea ce privește populația, Comisia urmărește câteva măsuri pentru combaterea depopulării și a lipsei forței de muncă, prin legături mai strânse între educație și piața muncii, prin programe pentru reziliența mass-media și combaterea dezinformării.
Pentru monitorizarea progresului, Comisia Europeană va organiza anual un dialog politic la nivel internațional.
Prima reuniune este programată pentru 26 februarie 2026, când instituțiile financiare vor semna declarația de lansare a mecanismului EastInvest.
Pentru perioada 2028-2034, bugetul UE va include bani special alocați regiunilor estice de la graniță, când vor fi discutate și planuri naționale și regionale de parteneriat.
În scandal sunt implicați mai mulți senatori români. Conform unor imagini, senatoarea PSD, Victoria Stoiciu, intră într-un conflict verbal cu senatorul Liviu Fodorca de la grupul PACE. În apărarea senatoarei sare un coleg de la PSD, parlamentarul Ionel Floroiu. El îl îmbrâncește pe senatorul din opoziție care ține un telefon în mână.
Un alt parlamentar a filmat întreaga scenă. De asemenea, din sală se aud mai multe voci. Dacă din conducerea plenului celor implicați li se cere să se liniștească, din sală se fac diferite acuzații.
„Nu pune mâna pe el, madame unde te crezi? Hei, hei, ia mâna de pe el. Ia uitați cât de agresive sunt slugile pesediste”, se aude pe fundal.
Scandalul a fost aplanat de alți doi senatori.
Potrivit comunicatului publicat, miercuri, de Ministerul Culturii, statutul marchează intrarea țării noastre într-un program de expunere internațională cu impact cultural, economic și diplomatic major.
„România nu se prezintă doar la Frankfurt. România se prezintă în fața întregii Germanii și, prin aceasta, în fața întregii lumi. Târgul de carte, în cei 20 de ani de când sunt în contact recurent cu acest fenomen, s-a dezvoltat clar în această direcție. Țara invitată de onoare este selectată după analize și evaluări îndelungate, iar în perioada de pregătire trebuie să adere la regulile și principiile acestei industrii”, declară ministrul Culturii, András István Demeter.
În cadrul târgului, România va prezenta literatura, dar și tehnologia, arhitectura, designul, muzica, gastronomia, turismul, educația și inovația.
Prima reuniune a Comitetului Interministerial privind coordonarea participării la Frankfurt 2028 a fost constituit în ianuarie. Prima reuniune din cadrul acestui proiect a avut loc, miercuri.
Contractul care va stabili statutul României ca țară invitată de onoare la ediția din 2028 a Târgului de carte din Frankfurt urmează să fie semnat vineri. Astfel, România va intra formal în perioada de pregătire.
Potrivit ministrului, Germania este este cel mai important partener comercial și principal investitor străin după criteriul investitorului final, iar Frankfurt 2028 devine, astfel, un instrument strategic de diplomație publică și de consolidare a relațiilor bilaterale la nivel politic, economic și academic.
După programul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, participarea la Târgul de Carte din Frankfurt reprezintă cel mai amplu demers cultural al următorilor ani, pe care Ministerul Culturii îl descrie drept „un proiect național cu impact economic, diplomatic și identitar, asumat prin coordonare interinstituțională și orientat către poziționarea internațională pe termen lung”.
„Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor cu Constituţia României, deciziile instanţei constituţionale fiind general obligatorii pentru întreaga societate.
Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar.
Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului”, arată CSM într-un comunicat.
CSM amintește de deficitul de magistrați din România și spune că va lua măsuri astfel încât Justiția să nu intre în colaps sistemic:
„Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului.
În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil. O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora”.
În același timp, noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană. Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate”.
Consiliul precizează că se va lupta prin instanțe, astfel încât CJUE să fie sesizată pe reforma pensiilor magistraților din România, declarată constituțională de CCR:
„Totodată, Consiliul apreciază că ar fi fost esenţială analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege, însă această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite„.
Și președintele Curții Supreme de Justiție, Lia Savonea, a anunțat pentru Mediafax că sesizează instituțiile europene competente, după decizia CCR de constituționalitate a legii privind pensionarea magistraților:
„Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat, în plan intern, procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților.
Reculul grav în planul protecției constituționale nu poate rămâne fără reacție. Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va utiliza toate mijloacele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, anunță președintele Curții Supreme, Lia Savonea.
Judecătorii CCR au luat astăzi decizia să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
Sesizarea CJUE pe pensiile speciale a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Judecătorii Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga au votat împotrivă.
Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2.
Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR.
Conform legii fundamentale, reforma pensiilor speciale a magistraților merge la promulgare la președintele Nicușor Dan.
Conform Constituției României, legile se promulgă de către Președinte în cel mult 20 de zile de la primire, sau 10 zile dacă a existat o reexaminare ori o decizie CCR. Dacă Curtea Constituțională a României confirmă constituționalitatea prevederilor, așa cum s-a întâmplat astăzi, legea merge spre promulgare, fiind definită ca un control de constituționalitate înainte de promulgare.
În noua variantă a legii pe care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie 2025 în Parlament, noile prevederi vor fi următoarele:
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezenta 80% din ultimul salariu brut, iar magistrații se puteau pensiona și la 48-49 de ani, dacă aveau vechimea de 25 de ani în magistratură.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat miercuri că legea pensiilor ocupaționale pentru magistrați respectă Constituția și că decizia CCR confirmă „corectitudinea demersului Guvernului României”.
„România face astfel un pas ferm împotriva privilegiilor nejustificate și reușește să ducă la capăt reforma pensiilor magistraților, cerută cu insistență de societatea românească”, a transmis Mircea Abrudean, miercuri, pe Facebook.
El a mai afirmat că „hotărârea nu ar fi fost posibilă fără determinarea premierului Ilie Bolojan, care a respins soluțiile de compromis și a mers consecvent pe linia reformelor asumate, care ani la rând au fost evitate sau amânate de alte guverne”.
„Corectăm începând de astăzi un sistem dezechilibrat, împovărător pentru bugetul public și perceput ca privilegiat în raport cu restul contribuabililor. Este un pas important spre o societate bazată pe echitate, responsabilitate bugetară și respect pentru fiecare contribuabil”, a mai scris liberalul Mircea Abrudean.
Judecătorii CCR au luat astăzi decizia să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
Rusia și Iranul vor participa la exerciții navale comune, anunță agenția de știri iraniană Fars care este citată de Sky News. Antrenamentele, care vor avea loc în Marea Oman și în nordul Oceanului Indian, se vor desfășura la câteva zile după ce Gărzile Revoluționare Iraniene au efectuat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz.
„Crearea convergenței și coordonării în măsuri comune pentru contracararea activităților care amenință securitatea și siguranța maritimă… precum și combaterea terorismului maritim, se numără printre principalele obiective ale acestui exercițiu comun”, a declarat comandantul marinei iraniene, Hassan Maghsoodloo.
Exercițiile „Centura de securitate maritimă” au început în 2019 și implică Iranul, Rusia și China.
Oficialii spun că exercițiile sunt concepute pentru a demonstra un front unit, Iranul confruntându-se cu presiuni din partea națiunilor occidentale, în special SUA.
În ultimele săptămâni, americanii și-au consolidat prezența navală în Orientul Mijlociu. Președintele SUA, Donald Trump, vrea să pună presiune pe liderii iranieni pentru a renunța la programul nuclear și la pedepsirea protestatarilor. Se pare că Marina SUA are în regiune șase distrugătoare, un portavion și trei nave de tip „littoral combat ship”.
Administrația Prezidențială ar fi închiriat un avion privat pentru deplasarea președintelui Nicușor Dan în SUA, relatează Boarding Pass.
Nicușor Dan nu se va deplasa în Washington DC cu aeronava militară Spartan, pe care a folosit-o până acum în deplasările oficiale și cu care a avut probleme la decolare și la Paris, în ianuarie 2026, din cauza vremii nefavorabile.
Avionul pe care Palatul Cotroceni l-a închiriat din flota lui Ion Țiriac este capabil să-l transporte pe președintele Dan fără escală între capitalele România și SUA.
Este vorba de un Bombardier Global 6000, capabil să transporte până la 14 pasageri, iar aeronava este deținută de omul de afaceri Ion Țiriac.
Cu toate că avionul aparține omului de afaceri, aeronava ar fi înmatriculată în Austria și este operată de compania aeriana Avcon Jet, dezvăluie Boarding Pass.
Modelul Global 6000, produs de canadienii de la Bombardier, poate zbura fără escală până la 11.000 de kilometri și are motoare Rolls Royce.
Costul estimativ pentru închirierea unei asemenea aeronave, pentru un zbor dus – întors, între București și Washington DC ar fi de circa 170.000 – 200.000 de euro, susțin jurnaliștii.
Avionul nu va ateriza pe aeroporturile civile ale Americii, ci va ateriza la o bază militară apropiată de Washington DC.
Și Klaus Iohannis, menționează jurnaliștii Boarding Pass, a zburat în trecut cu aeronave private, plătind între 250.000 și 300.000 de euro pe călătorie. Sursele Boarding Pass relatează că pentru vizita în Washington DC din 2024, Klaus Iohannis a plătit, prin Administrația Prezidențială, din bani publici, sume de 450.000 de euro.
Su Yiming s-a impus cu un punctaj de 82,41, stabilit încă de la prima sa evoluție.
Sportivul chinez nu a mai fost devansat de nimeni, adjudecându-și medalia de aur.
Aceasta este a doua medalie de aur olimpică pentru Su, după succesul de la proba de Big Air de la Beijing 2022.
Totodată, reprezintă a patra medalie olimpică din cariera sa.
Hasegawa Taiga, din Japonia, a cucerit argintul, prima sa medalie olimpică și prima medalie pentru Japonia în proba de slopestyle.
Jake Canter, din Statele Unite ale Americii, a completat podiumul, marcând totodată prima sa medalie olimpică.
Grație succesului lui Su Yiming, China ajunge pe locul 16 în clasamentul pe medalii. Are o medalie de aur, 3 de argint și 3 de bronz.
În fruntea ierarhiei, se menține Norvegia, cu 15 medalii de aur, 8 de argint și 9 de bronz.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a aprobat ieri în Comitetul de reglementare autorizații de înființare pentru capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu o putere totală de 849,36 MW și capacități de stocare de 596 MW, au transmis reprezentanții autorității.
Din acest total, s-a aprobat și cea de-a doua cea mai mare autorizație de înființare pentru un producător de energie electrică, după Mintia, respectiv 550 MW care aparține unei centrale fotovoltaice care va fi construită în județul Giurgiu, cu o putere instalată de 550 MW, care integrează și 534 MW stocare.
Capacitatea acestui parc fotovoltaic este a doua cea mai mare capacitate pentru care ANRE a dat autorizații de înființare, după centrala electrică cu ciclu combinat de la Mintia, de 1.700 MW, și în fața centralei de la Iernut, de 430 MW, ambele având programată intrarea în producție în septembrie, respectiv finalul acestui an.
De asemenea, Comitetul de reglementare a mai aprobat licențe de exploatare pentru producerea energiei electrice însumând o putere de 10 MW.
„Ziua de 17 februarie 2026 este o zi importantă pentru Sistemul Energetic Național. Aproximativ 850 de megawați au fost aprobați pentru înființare, și alți aproape 600 de megawați în instalații de stocare. Am aprobat și a doua cea mai mare capacitate de producere energie electrică după Mintia: un parc de 550 MW, cu o instalație de stocare de 534 MW. Sunt, în acest proiect, 1.1270.000 de panouri și 2750 de invertoare, adică o investiție uriașă. Vedem, din ce în ce mai des în cadrul solicitărilor pe care le primim la ANRE, decizia investitorilor de a construi și capacități de stocare pe lângă centralele de producere a energiei electrice”, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.
„Lucrurile sunt serioase și nimeni nu se joacă”O altă premieră din cadrul ședinței Comitetului de reglementare de marți a fost suspendarea pe o perioadă de trei luni a autorizației de înființare pentru o capacitate de producere energie electrică eoliană. Potrivit ANRE, această societate nu a putut să facă dovada finanțării.
„Pntru prima dată am suspendat o autorizație de înființare pentru un operator economic care nu a reușit să facă dovada finanțării proiectului. Am făcut acest lucru pentru a transmite un mesaj clar tuturor celor care țin blocată rețeaua cu ATR-uri: lucrurile sunt serioase și nimeni nu se joacă. Solicitantul în cauză are timp 3 luni să facă dovada obținerii fondurilor necesare pentru dezvoltarea proiectului, în caz contrar urmând să se constate neîndeplinirea condițiilor necesare aprobării autorizației”, a sublinit șeful ANRE.
„Mi-aș dori ca această premieră să fie corect înțeleasă și corect reflectată în piață: în mandatul meu, ANRE a dezvoltat toleranță zero la megawații pe hârtie. Vorbesc despre nevoia de megawați racordați, nu pe hârtie, și despre ATR-uri fantomă de doi ani de zile. De aceea am modificat Regulamentul de racordare în vara anului 2024. Efectele au apărut: în 2025 au expirat ATR-uri care însumează 9.248 MW. Raportul dintre proiectele cu finanțare și ATR-uri fantomă trebuie să scadă și trebuie să scadă repede. Un raport de 12-1 nu este sustenabil”, a conchis George Niculescu.
Johannes Høsflot Klæbo și Einar Hedegart au obținut medalia de aur pentru Norvegia la proba de sprint pe echipe la schi fond. Finala a fost haotică, cu mai multe incidente de-a lungul cursei.
Franța și Suedia au primit cartonaș galben și au încheiat departe de medalii.
Einar Hedegart a asigurat poziția Norvegiei în frunte după primul tur. Apoi, Klæbo a preluat conducerea și a păstrat-o până la final.
Nimeni nu a putut ține pasul cu Klæbo pe ultimul tur, acesta terminând cursa primul, cu timpul de 18:28,9 minute.
Echipele din SUA (+1,4 secunde) și Italia (+3,3 secunde) au completat podiumul.
Cu această medalie de aur, Klæbo își consolidează statutul de cel mai titrat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă.
Ultima sa cursă va fi startul în masă de 50 km, programată în weekend.
Echipa României, formată din Paul Pepene și Gabriel Cojocaru, a încheiat pe locul 24.
Direcția Generală de Pașapoarte anunță oficial că pot apărea întârzieri în transportul documentelor atât către serviciile publice comunitare, cât și către solicitanții care au optat pentru livrarea prin curier, operată de C.N. Poșta Română.
Instituția recomandă cetățenilor să verifice stadiul cererii online, pe www.pasapoarte.mai.gov.ro, secțiunea Status Pașaport, înainte de a se deplasa la ghișeu – pentru a evita o ieșire inutilă pe un carosabil periculos.
Livrările vor reveni la normal imediat ce condițiile meteo vor permite circulația în siguranță.
Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. informează publicul că operatorii de transport feroviar au solicitat anularea temporară a mai multor trenuri. Solicitarea a fost făcută pentru a asigura siguranța circulației și integritatea infrastructurii feroviare în timpul ninsorii și al viscolului.
Trenurile anulate miercuri, 18 februarie, sunt următoarele:
Magistrala 800 – București Nord ↔ Constanța (Operator: SNTFC CFR Călători)
București Nord → Constanța: 16079 (05:30), 16083 (07:30), 16081 (06:30), 1608 (11:30), 1583 (10:35), 8001 (06:17)
Constanța → București Nord: 16078 (08:20), 16082 (12:30), 16080 (11:15), 1608 (15:25), 1586 (14:30), 8010 (14:20)
Magistrala 300 – București Nord ↔ Brașov (Operator: SNTFC CFR Călători)
București Nord → Brașov: 535 (07:18), 3027 (16:37)
Brașov → București Nord: 534 (16:32)
Ploiești Vest → București Nord: 3022 (04:03)
București Nord Gr. B → Ploiești Vest: 3023 (07:55)
Dârste → București Nord: 1628 (04:42)
Alte trasee afectate
Mizil → Brazi: 5072 (04:34)
Brazi → Buzău: 5071 (07:50)
București Nord → Ploiești Sud: 1571 (05:30)
Berești → Bârlad: 10323 (04:20) (Operator: Transferoviar Călători)
Bârlad → Berești: 10302 (05:55) (Operator: Transferoviar Călători)
București Nord → Suceava: 551 (06:28)
Suceava → Mărășești: 558 (16:30)
București Nord ↔ Leu: 16099 (10:35), 12926 (12:12)
Fetești → București Nord: 10182 (04:40) (Operator: Regio Călători)
București Nord → Fetești: 10181 (07:36) (Operator: Regio Călători)
Partida dintre Jaqueline Cristian și Mirra Andreeva a durat o oră și 42 de minute. Andreeva, deținătoarea trofeului la Dubai, s-a impus în minimum de seturi, scor 7-5, 6-3, la capătul unui meci în care a gestionat mai bine momentele importante.
Rusoaica a reușit patru ași, dar a și comis șapte duble greșeli. Cristian nu a înregistrat niciun as și a avut șase duble greșeli.
Andreeva a avut un procentaj superior la primul serviciu (62% față de 53%) și o eficiență net mai bună la punctele câștigate cu prima minge: 68% față de numai 38% pentru româncă.
La retur, jucătoarea rusă a dominat clar, cu 63% puncte câștigate pe primul serviciu al adversarei și 56% pe al doilea.
Andreeva a valorificat, totodată, 8 dintre cele 14 mingi de break avute (57%).
Mirra Andreeva o va întâlni în sferturile de finală ale competiției din Emiratele Arabe Unite pe americanca Amanda Anisimova, cap de serie nr. 2.
Pentru prezența în optimi, Jaqueline Cristian și-a asigurat 120 de puncte în clasamentul WTA și un premiu în valoare totală de 49.250 de dolari.
Women’s Tennis Association anunță crearea unui nou „Consiliu de arhitectură”, un grup care va analiza și propune modificări importante pentru circuitul mondial feminin.
Decizia aceasta a WTA vine după ce au apărut tot mai multe nemulțumiri legate de programul competițional, considerat prea încărcat pentru jucătoare.
Președinta WTA, Valerie Camillo, a explicat că inițiativa apare după o serie lungă de discuții cu sportivele și organizatorii de turneele de tenis. În ultimele săptămâni, mai multe jucătoare s-au retras de la Dubai Tennis Championships din cauza oboselii și a problemelor fizice, fapt care a reaprins dezbaterea despre ritmul competițiilor.
Noua structură va fi condusă de Jessica Pegula, în prezent numărul 5 mondial la categoria WTA. Ca misiune, grupul va propune soluții bine definite și folositoare, care pot intra în vigoare din 2027.
„Există un sentiment general în circuit că actualul calendar nu este viabil pentru jucătoare”, a scris Camillo într-o scrisoare adresată jucătoarelor şi partenerilor turneelor. „Este important să adoptăm o abordare nouă şi colaborativă pentru a păstra cât mai bine calitatea competiţiilor. Consiliul se va concentra în primul rând pe domeniile în care WTA are autoritate directă pentru a impulsiona schimbarea, identificând în acelaşi timp oportunităţile pe termen lung care vor necesita o coordonare mai amplă în cadrul sportului”, a adăugat ea.
Din acest consiliu fac parte jucătoare din circuit, reprezentanți ai turneelor importante, membri ai conducerii WTA și specialiști în planificarea competițiilor sportive.
Scopul măsurii este găsirea unui echilibru între cerințele comerciale și sănătatea sportivelor, astfel încât nivelul competițiilor să rămână ridicat pe un termen mai îndelungat.
Accidentul s-a produs miercuri în jurul prânzului în localitatea Chiraftei din județul Galați. Accidentul a fost anunțat prin serviciul unic de urgență 112.
Potrivit ISU Galați, un microbuz a lovit trenul R 10385. În microbuz nu era decât șoferul, în timp ce în tren se aflau 14 călători. Nicio persoană nu a fost rănită în urma impactului.
Circulația trenurilor prin zonă este blocată și călătorii au fost nevoiți să coboare din garnitură pentru a căuta alte mijloace de transport.
Județul Galați este afectat de ninsori și viscol.
Liderul Diviziei A1 la volei masculin, CSA Steaua București, se pregătește de derbiul din deplasare cu Dinamo București, campioana națională en-titre. Partida este programată sâmbătă, de la ora 17:00, contând pentru etapa a 18-a din campionat.
Formația roș-albastră traversează o perioadă excelentă, cu 11 victorii consecutive în campionat.
„Această perioadă de victorii consecutive ne dă un sentiment plăcut și, de asemenea, ne oferă multă încredere în jocul nostru. Fiecare meci este dificil, dar mă bucur că progresăm de la meci la meci. Sâmbătă ne așteaptă un derby adevărat, împotriva celor de la Dinamo. Vom întâlni o echipă puternică, mai ales că vom evolua în Ștefan cel Mare. Dar noi ne pregătim cât mai bine și ne vom lupta să luăm toate cele trei puncte”, a declarat Rareș Bălean, într-un comunicat al clubului stelist, miercuri.
Rareș Bălean este al doilea marcator al echipei Steaua, cu o medie de 4,12 puncte pe set. De asememea, este al șaptelea marcator al campionatului și al treilea român din această ierarhie.
Steaua București ocupă locul întâi în clasament, cu 40 de puncte, suferind o singură înfrângere în cele 15 meciuri disputate.
Dinamo a câștigat anul trecut titlul național, pentru prima dată după 30 de ani. În prezent, se află pe locul 5, cu 32 de puncte.
România a depășit pragul de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică, susține deputatul PNL, Gigel Știrbu, într-o postare pe social media. În opinia sa, această valoare nu reprezintă doar o cifră contabilă, ci un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea financiară a statului.
Pragul de 60% din PIB: ce semnifică pentru economiePotrivit acestuia, în cei doi ani de mandat ai guvernului condus de Marcel Ciolacu, ritmul împrumuturilor ar fi crescut accelerat, atingând niveluri fără precedent în istoria recentă. El subliniază că această evoluție s-ar fi produs în absența unei crize majore comparabile cu pandemia sau cu colapsul financiar din 2008.
În postare, Știrbu explică ce ar însemna depășirea pragului de 60% din PIB: dobânzi mai mari plătite din bugetul public, resurse mai puține pentru investiții, presiuni viitoare asupra taxelor și impozitelor și o capacitate redusă de reacție în eventualitatea unei crize economice.
Ritmul împrumuturilor, sub semnul întrebăriiDeputatul precizează că împrumuturile nu sunt, în sine, problematice, însă atrage atenția asupra ritmului și destinației fondurilor. El pune sub semnul întrebării dacă banii au fost utilizați pentru dezvoltare accelerată, reforme structurale sau creșterea competitivității economiei, susținând că realitatea indică un deficit bugetar ridicat, cheltuieli în creștere și reforme amânate.
Știrbu invocă și un grafic publicat de Europa Liberă România, despre care afirmă că ar arăta un salt abrupt al datoriei în actuala perioadă de guvernare.
Posibile implicații europene și apel la disciplină fiscalăÎn final, acesta avertizează că depășirea pragului de 60% din PIB ar putea aduce România mai aproape de constrângeri bugetare europene și ar reduce marja de decizie a statului. El susține că România are nevoie de disciplină fiscală, reforme și investiții pe termen lung, nu de politici concentrate pe ciclul electoral.
Mesajul său subliniază necesitatea unui echilibru între nevoile imediate și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Potrivit acestuia, deciziile economice actuale vor influența direct stabilitatea viitoare a României.
„60% din PIB nu este doar o statistică. avertismentul că timpul deciziilor ușoare s-a încheiat. Viitorul României nu trebuie ipotecat pentru câștig politic temporar”, concluzionează deputatul în mesajul său.
„Sper că astăzi (miercuri – n.r.) vom avea o decizie definitivă la Curtea Constituțională a României în subiectul pensiilor speciale. Este o temă care ne-a costat extrem de mult, atât ca țară, cât și ca societate”, susține Grindeanu pe Facebook.
Potrivit liderului PSD, asumarea unei decizii clare este necesară, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului.
„Sunt convins că, în final, înțelepciunea va avea câștig de cauză”, mai spune Sorin Grindeanu.
Reuniți într-o nouă ședință a Curții Constituționale, cei 9 judecători ai CCR sunt așteptați miercuri să ia o decizie pe reforma pensiilor speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan. Până în prezent, CCR a amânat de 5 ori hotărârea.
